3,194 matches
-
Ultimele două versuri sunt tocmai reprezentarea scenei începututului dezastrului cosmic! Să ne apropiem mai mult de vizionarul poet și să continuăm citând alte două versuri care întregesc imaginea: „Deja, au și pornit pe lumea eronată / Ecouri de revoltă și de jale...” (Plumb de toamnă) și să încercăm să le apropiem de textul biblic: „lumea eronată” să fie însăși constatarea că omul este propriul lui distrugător material și spiritual? Să fi avut o atât de puternică viziunea și codificat Bacovia să înștiințeze
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
distrugător material și spiritual? Să fi avut o atât de puternică viziunea și codificat Bacovia să înștiințeze lumea că ne vom distruge cu propria știință și ignoranță? Să fi văzut însăși scena sfârșitului când spune: „Ecouri de revoltă și de jale”, revolta celor care ne-au tolerat creația și jalea noastră, a celor care am lumit și am desconsiderat iubirea de uman și de speranță a inteligenței protectoare, sfidându-ne prin ignoranța profană eul creator: „Durere fără nume / Pe om... / Toți
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
de puternică viziunea și codificat Bacovia să înștiințeze lumea că ne vom distruge cu propria știință și ignoranță? Să fi văzut însăși scena sfârșitului când spune: „Ecouri de revoltă și de jale”, revolta celor care ne-au tolerat creația și jalea noastră, a celor care am lumit și am desconsiderat iubirea de uman și de speranță a inteligenței protectoare, sfidându-ne prin ignoranța profană eul creator: „Durere fără nume / Pe om... / Toți se gândeau la viața lor, / La dispariția lor” (Largo
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
când umbrele se destramă, înghesuindu-se una câte una în cavourile umbroaselor cimitire, unde liniștea este atât de pătrunzătoare încât auzi voci fără a le putea desluși și sesizezi furișări de umbre pe care nu le poți vedea. Plânsul este jalea „... tălăngii când plouă!” „... și sună umil / Ca tot ce-i iubire și ură - / Cu-o muzică tristă, de gură” (Plouă), încheind că în monotonia ploii se aude un copil ce nu poate fi altceva decât un urmaș a tot ceea ce
PLÂNSUL BACOVIAN ŞI REVELAREA MOTIVATĂ A UNEI DESCĂRCĂRI INTERIOARE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 by http://confluente.ro/Plansul_bacovian_si_revelarea_motivat_stefan_lucian_muresanu_1339849549.html [Corola-blog/BlogPost/357672_a_359001]
-
Dănoiu Publicat în: Ediția nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului IN MEMORIAM (soției care a plecat într-o lume mai bună la 30 04 2015) Numai Dumnezeu hotărăște... Un înger astăzi a plecat acasă lăsând în urmă jale și durere ... De acuma cui crezi că-i mai pasă să ne mângâie și să ne răsfețe ?! Privirile mai caută doar urme cu întâmplările din viața-i toată. Ce amintiri voiesc ca să mai scurme, să tulbure trăirea fără pată? Durerea-nvăluie
IN MEMORIAM de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1454157375.html [Corola-blog/BlogPost/369946_a_371275]
-
nr. 1816 din 21 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului E alb și negru pe Pământ, e lacrimă și zâmbet, Dar nu cred să fi fost nicicând așa durere-n umblet; E iarnă-n case de români și-n suflete e jale, E și huzur, sunt și nevoi, se moare prin spitale. Pe străzi, copii abandonați, tot mai lipsiți de școală, Părinții slugi pe la străini, bătrâni răpuși de boală. E noapte-n inimi de români și-i multă nedreptate, E vrajbă cum
E LACRIMĂ ȘI ZÂMBET de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 1816 din 21 decembrie 2015 by http://confluente.ro/georgeta_musca_oana_1450693404.html [Corola-blog/BlogPost/377770_a_379099]
-
care a fost răstignit: a înviat, nu este aici; iată locul unde Îl puseseră." (Marcu 16:6) Se-ngemănează noaptea cu zorii dimineții Și ziua de Sabat, aproape e sfârșită, O săptămână nouă e gata să înceapă, Pe Golgota e jale, căci lumea e mâhnită. E vie amintirea alegerii greșite, Când Iscarioteanul, Pe Isus L-a trădat, Când fu ales Baraba, tâlharul, spre iertare Și Domnul, de mulțimea întreagă condamnat. Răsună încă valea de strigătele lumii, Noroadele scandează:"Să fie răstignit
MERGEȚI ȘI DAȚI DE VESTE, CRISTOS A ÎNVIAT! de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 by http://confluente.ro/lucica_boltasu_1428663205.html [Corola-blog/BlogPost/373002_a_374331]
-
Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor și suferință, în crez și îndurare, în chin și sărbătoare, în frângeri și înălțări, în tăceri și mărturisiri, în așteptări și împliniri, în înfricoșări și extazuri, în bocete și psalmi, în jale și hori, în apusuri și răsărituri, în lanțuri și libertate, în îngenuncheri și slavă, în cătușe și har, în chemări și alegeri, în suspine și Liturghii, în defăimari și laude, în lepădări și jertfe, în vânzări și mucenicii, în trădări
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
frământându-i mireasma în pâine și cuvântul în potirul binecuvântării. Safirul bucuriei, înmuiat în Ghiocelul Buneivestiri, i-a odrăslit crucea în Mugurele-nvierii. Vă-ntreb pe cine plângeți, copile din Sion,/ Și pentru cine- aduceți în vasul vechi arome,/ De jalea cui veșmântul și l-a cernit Salome/ Și plânsul pentru cine răsună în Chedron?/ Când miezul alb al zilei în umbre s-a-nvelit/ Și-n templul sfânt cu zgomot s-a rupt catapeteasma/ Sub Cruce, prohodirea de ce-și varsă mireasma
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
sfânt cu zgomot s-a rupt catapeteasma/ Sub Cruce, prohodirea de ce-și varsă mireasma,/ Din ochii arși de lacrimi, din trupul istovit?/ De ce să-I strangeți brațul cu patimă la sân?/ Și giulgiul nou, copile, de ce-l roșiți în jale?/ Și vă răniți genunchii în pietrele din cale/ Și pentru cine-aprindeți făclii de dor păgân?/ Priviți spre cer, surioare. Cu trupul prea curat./ Mai alb ca pâinea jertfei din sfintele altare,/ Mai alb decât potirul cu binecuvântare,/ El stă în
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
jertfa curată pe Golgota românească. Sufletul i s-a îmbrăcat în dor de prea cucernic cer, iar zborul de heruvimi i-au scuturat peste vise, lumini. Din albul crezului mărgăritar, și-a nălbit pașii târâți prin celulă și setea și jalea cu care-a stat împreună, au suspinat pe mucedele paie. Dar crezul i s-a ațâțat în prinosul îndurării și-n rodul răstignirii. Creanga cerului tresare și pe bolta lui nuntită, o primăvară plină se scutură de aur. Natura înmiresmată
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
lor m-au împuns./ -Unde ești, Doamne? - am urlar la zăbrele./ Din lună veneau fum de cățui./ M-am pipăit, și pe mâinile mele/ am găsit urmele cuielor Lui...(As`noapte, Iisus...) Tăiș de fulger scapără-n ochiul conștiinței, la jalea țării sfâșiate și viforâtele gânduri beau cupa amară oferită de hămesitelor haite. Neamul sângeră, țara oftează, iar moartea hâdă pândește orice ușă, orice portiță. Foamea s-a cuibărit printre lanțuri, iar setea s-a zăbrelit în nesomn. Șoaptele celulei par
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
pe marii ei fiii. În Codrul înverzit a binecuvântare, a răspândit din panere de argint șiruri de mărgăritare, apoi a răsfirat pentru fiecare menirea sa. Vasile Blănaru și-a pus peste trena păienjenișului celulei, popasul vălmășag, ca un cântec de jale. Din epitaful unui rapsod și-a încrustat la Aiud, testamentul ca o romanță a iubirii. Ultima dorință a zugrăvit-o într-o cântare mamei, printre luceferi și poeme. Briza nedumeririi, răscolește nostalgia nocturnă și în coșmarul neputinței o rază din
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Crucea_si_invierea_in_poezia_golgotei_romanesti.html [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
lumină Focul clipei dureroase nu-l alină... Nici gândul ce plânge al inimii ruin.. Ai devenit un Astru, ce-n jos...privește. Cu lacrimi de...pieire, te simt așa aproape! Ființa ta fragilă ți-o simt cum dorește Tristețea și jalea din noi, s-o îngroape. La ceruri privesc cu gând îndoliat Pe tine te zăresc, blajin, duios și simplu. Lacrima o-ntreb, de ce s-a întâmplat...? De ce ești acum sus...la acel Templu? Aduceri aminte îmi răscolesc în suflet Viața
REGĂSIREA ...DE APOI de DOINA THEISS în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Regasirea_de_apoi_doina_theiss_1380563793.html [Corola-blog/BlogPost/365127_a_366456]
-
pe digul din tindă La mine în suflet când vii Când mi-e rândul Alunecă vorba pe coji de castane Și-n via cu lacrimi adoarme uscatul Trecutul brodează cu mintea înaltul În toamnă cuvântul reclamă frisoane Născut ești în jalea pământului toată Să fii fericirea luminii din vise Vibrantele fructe de vânturi încinse Filmate-s de umbre crescute prin zloată Referință Bibliografică: Vorbă pe coji de castane / Carmen Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2290, Anul VII, 08 aprilie
VORBĂ PE COJI DE CASTANE de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/carmen_popescu_1491646593.html [Corola-blog/BlogPost/372491_a_373820]
-
o incantație despre ploaie și s-a pornit ploaia! O fi surâs norilor, artista cu gropițe în obraji, i-o fi fermecat cu vocea ei de susur de fântâniță din care norii iau apă de sete și lacrimi de bucurie, jale și iubire, iar de aceea, ei au vărsat o ploaie caldă în răsunetul doinelor de catifea! „Florica Bradu”, spune maestrul Benone Sinulescu, „dacă a chemat norii și-au venit, aducând ploaia, poate chema cu repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
chemat norii și-au venit, aducând ploaia, poate chema cu repertoriul ei folcloric, prestigios, curat, cu rădăcină, dar și datorită frumuseții aparte, melodicității catifelate, poeziei cântecului, dragostea, și va răspunde, dorul și va răspunde, veselia, și va răspunde, poate invoca jalea și va răspunde alinarea...! Este o interpretă de muzică folclorică ale cărei cântece rezonează în armonie cu sufletul omenesc!” S-a născut la Șicula, în Arad, din părinți țărani, cu iubire și aptitudini de interpretare a melosului popular, în primul
FLORICA BRADU. ÎN ALIPIRE AFECTIVĂ CU CERUL SUFLETULUI… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1759 din 25 octombrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1445786642.html [Corola-blog/BlogPost/364451_a_365780]
-
ramuri materne rătăcite. Iar soarele se-ascunde după nori, îmbrățișat de-ai Cerului fiori. Noaptea mușcă din dimineți și seri, abis nocturn ducând spre nicăieri. Un dans funebru leagă frunze-n vânt, pe ultimul drum ce e spre mormânt. Duc jalea codrului în bocet surd, pe care doar strămoșii lui l-aud. Se stinge a naturii făclie că, viața ei intră-n agonie. Coșmar să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412060089.html [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
în bocet surd, pe care doar strămoșii lui l-aud. Se stinge a naturii făclie că, viața ei intră-n agonie. Coșmar să-și ducă în somn din pământ, să hiberneze ca-ntr-un viu mormânt. În bocetul frunzelor răsună jalea iubirii de mamă-bună, rămasă în tulpini și în ramuri. Muguri noi s-o ducă-n alte vremuri. Prin pleoape închise, Toamna cerne somnul naturii-n vise eterne. Viscolul Iernii transformă-n coșmar, visul vieții din al naturii dar. 5.09
PLÂNSUL FRUNZELOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1412060089.html [Corola-blog/BlogPost/374410_a_375739]
-
m-aș lăsa adânc în valuri, să mă poarte-ntr-o poveste, fără teama c-aș ajunge prea departe de catarg. Călăuză fără voie, vântul mi-ar deschide calea depărtărilor albastre care alunecă sfidând timpul fără de măsură, împietrit cumva de jalea păsărilor călătoare, cuiburile părăsind. Adunând fantasme albe-n goana fluxului solar, îmi absoarbe infinitul energia pământeană și mă lasă să plutesc, înotător fără hotar, pe întinderile albastre lipsite de-orice capcană. Cerul mă îmbrățișează și să uit de toate-mi
PLUTIRE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1428994470.html [Corola-blog/BlogPost/367531_a_368860]
-
urmele pașilor lui mi se pare C-aud al eroilor glas. Împletit-au sânge și lacrimi amare Luptând să avem libertate Într-o țară frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
frumoasă și înfloritoare Urmașii să trăiască cu demnitate. Întrebat-am codrul cel intinerit De doinele de jale dacă au auzit Și câmpiile cu iarba de mătase De știu cum cântă pasărea măiastră. Întrebat-am munții de au ascultat A fluierului jale cum vatra și-a cântat Și toate împreună răspuns-au deodat’ C-aici românul fost-a stăpânul neîncetat. Cărările de munte încă mai păstrează Urmele haiducilor ce vremea le veghează Și cântecul din fluier și doinele cântate Rămas-au peste
URMELE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 by http://confluente.ro/marina_glodici_1440067565.html [Corola-blog/BlogPost/373495_a_374824]
-
dara de lumină, o urmă de speranță, O torta-n întuneric ce rugăminte poartă.. Nu mai pot vorbi cu noi Luceferi ce s-au stins.. Iar timpul nu se da-napoi Și-n mine-i foc nestins.. E foc de jale și durere, De nostalgie și tăcere; E foc amarnic-nu mai e ce-a fost- Și buruienile-si fac loc -își fac rost. Își fac rost multe nimicuri- Sunt acum că titlu-n ziar; Azi , crinii sunt lăsați uitării- Să paraseasca
IN MEMORIA ARTISTILOR de ELENA CRISTINA RUSTI în ediţia nr. 939 din 27 iulie 2013 by http://confluente.ro/In_memoria_artistilor_elena_cristina_rusti_1374914697.html [Corola-blog/BlogPost/364256_a_365585]
-
Cristea Publicat în: Ediția nr. 1954 din 07 mai 2016 Toate Articolele Autorului Uneori îmi este teamă Că ce-i bun se cam destramă Când prin straiele frumoase Umblă vorbe mincinoase... Drumuri lungi ne taie calea, Prin decor se plimbă jalea Măștile se strâmbă chiar Lângă clipele cu har... Mori de vânt cresc și-n cuvinte Dar știu pasul înainte... Mă rănesc priviri ce sapă În paharul plin cu apă... Gârbova femeie trece Peste valul tot mai rece Și adună maci
UNEORI... de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1954 din 07 mai 2016 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1462640143.html [Corola-blog/BlogPost/369049_a_370378]
-
mea nu eu, dorul te blesteamă *** în bordei să îti duci veacul și să latri fără rost să te știe numai dracul de prieten, căci ești prost *** să rămâi târâș pe cale să te-mbăloșeze melcii să te umpli tot de jale că m-ai violat sub sălcii *** din copilă-ai rupt femeie curățenia mi-ai stricat te blestem să-ți fie spinul vrej uscat și atârnat *** putrezește-n pușcărie și în lanțuri strâns legat c-ai luat viață la orbie și
13 BLESTEME GRELE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1426499574.html [Corola-blog/BlogPost/377221_a_378550]