727 matches
-
exemplu vulpea, lupul și într-o măsură mai mică hiena. În lunca Iordanului se mai pot găsi pisica de stuf (Felis chaus), bursucul, șacalul și nevăstuica. În mlaștina Malha trăiește caracalul și mangusta egipteană. În zona șoselei Allon se gasesc jderi. În mlaștina Malha și la Eyn Samia s-au văzut arareori leoparzi. Valea Iordanului este unul din principalele popasuri pe itinerariul păsărilor migrătoare. La sfârșitul anilor 1980 trăiau în Valea Iordanului circa 2500 evrei și 23,000 arabi. Circa 700
Depresiunea tectonică a Iordanului () [Corola-website/Science/331162_a_332491]
-
ater), pițigoiul de creastă (Parus cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
cristatus), mierla gulerată (Turdus torquatus), etc. sunt specii caracteristice pentru pădurile de conifere. Este deosebit de bogată. Pădurea reprezintă adăpostul preferat al mamiferelor sălbatice de interes cinegetic. Astfel amintim: cerbul carpatin (Cervus Elaphus), vulpea (Vulpes vulpes), jderul de pădure (Mortes mortes), jderul de piatră (Mortes foina), veverița (Scirus vulgaris), hermelina (Mustella ezminea), nevăstuica (Mortella mirolis), etc. Arifauna pădurilor mixte este bine reprezentată prin specii ca: huhurezul, mare (Steix ulalensis), gaița (Garullus glandacius), porumbelul de scorbură (Calumba aenas), etc. Aici cuibăresc și majoritatea
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
alpine găzduiesc un important fond cinegetic prin varietatea și valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obținute la diverse concursuri internaționale pe fondurile de vânătoare cum sunt cele de la Făina și Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, urși, lupi, mistreți, jderi, cocoși de munte, etc., ce se vânează cu autorizație. Vânătoarea este o activitate recreativă care, în zona Munților Maramureș, întrunește condiții deosebite având în vedere: Avându-se în vedere valoarea ridicată cinegetică a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
plantelor medicinale și aromatice. Există 2 arii protejate: Pădurile din jurul depresiunii dețin importante resurse cinegetice ocrotind și animale protejate prin lege: cerb carpatin (Cervus elaphus carpaticus), râs (Lynx lynx), mistreț (Sus scrofa), iepure (Lepus europaeus), cocosul de munte (Tetrao urogallus), jderul, barza albă, etc. Predomina districambosolurile (solurile brune acide), (G. B. Tofan, 2013) În anul 1850, populația satului era de 628 locuitori din care 575 români, 35 maghiari și 12 rromi. La recesământul din anul 2002 au fost 2859 locuitori din
Bilbor, Harghita () [Corola-website/Science/300474_a_301803]
-
satul Lăzanii, ca urmare a faptului că îi furase acestuia "„1360 de galbeni, o dulamă de atlas cu blană, o blană de jdier, o blană de spinări de vulpe, un caftan de zarbă cea bună, un caftan de adamască cu jder cu bumbi de mărgăritari, 10 caragie, o sabie ferecetă cu argint, o laduncă ferecată de 20 taleri, un covor nou, o scoarță nouă și alte unelte, și cocia cu bulgarii și hamuri nouă”" și nu avea bani să plătească paguba
Boian, Noua Suliță () [Corola-website/Science/311756_a_313085]
-
care un număr mare de lucrări nu au supraviețuit timpului blana mătăsoasă lungă și fină trebuie periată regulat pentru a se evita apariția nodurilor de păr și declanșarea fenomenului încâlcirii fauna este foarte diversă fiind prezente specii ca vulpea lupul jderul cerbul căprioara veverița sau ursul marina britanică nu a început să folosească vase cu abur până în deceniul al cincilea cu cât mai înalt nivelul magaziei se mărește și capacitatea de depozitare a materiilor prime teoria consumatorului se ocupă cu studiul
colectie de fraze din wikipedia in limba romana [Corola-website/Science/92305_a_92800]
-
Imperiul Otoman. Iobagii care vânau trebuia să dea o parte din vânat stăpânului domneiului. Din secolul XVI era interzis că iobagii să mai vâneze pe domenii feudale cerbii, iepurii, mistreți, fazanii. Aveau dreptul să vâneze doar lupi, urși, vulpi și jderi. La curțile domnești, vânătoarea cu șoimi era o distracție. Domnitorii erau obligați să trimită anual un număr de șoimi la Instanbul. În Transilvania erau resurse bogate de aur, argint, fier, sare și sulf. Sarea era monopolul regal, fiind exploatată în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
sau - conform unor surse - al cincilea) descendent al lui Árpád. Pe linie maternă era nepotul voievodului ardelean Gyula, mama sa fiind "Sarolt" (sau "Sarolta"). Potrivit cronicilor (începând cu aceea a lui Anonymus), numele mamei regelui este de origine turcă, "șaroldu" „jder alb”. Conform unor surse bizantine (precum și Ἰωάννης Σκυλίτζης) Gyula a trecut la creștinism în 953, primind botezul la Constantinopol, de unde îl va aduce pe grecul Ierotei (Hieroteus) pe scaunul unui episcopat bizantin de Alba Iulia. Numele viitorului rege a fost
Ștefan I al Ungariei () [Corola-website/Science/302648_a_303977]
-
protejate la nivel european prin "Directiva CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), jder ("Martes martes"), râs ("Lynx lynx"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes crucigera"), veveriță ("Sciurus carolinensis"), stăncuță ("Corvus monedula"), ciocârlie ("Alauda arvensis"), acvilă-țipătoare-mică ("Aquila pomarina"), sticlete ("Carduelis carduelis"), pupăză ("Upupa epops"), cuc ("Cuculus canorus"), mierlă ("Turdus merula"), erete-vânăt ("Circus cyaneus"), scatiu ("Carduelis spinus
Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/327216_a_328545]
-
surori ale tatălui său, întrezărite în copilărie de viitorul scriitor; apriga și inimoasa bunică din Verșeni a împrumutat multe elemente din firea ei dădacei Anghelina, precum o făcuse și mai demult dădacei din "Zodia Cancerului" sau jupânesei Ilisafta din "Frații Jderi". Nici textul comun al celor două scrieri nu rămâne identic. Sunt operate schimbări ale numelor (băiatul Dumitrașcu devine Iliuță Dumitraș; moș Hau capătă prenumele Dumitrache; înecatul mâncat de raci Gheorghiță Pricop devine Gheorghiță Țațomir) sau ale ocupațiilor unor personaje (cuconu
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
Florilor" și din alte povestiri sadoveniene. Scenariul a fost scris de Constantin Mitru, cel care mai colaborase la scrierea scenariilor a trei filme inspirate din prozele lui Sadoveanu și regizate de Mircea Drăgan: "Neamul Șoimăreștilor" (1965, împreună cu Alexandru Struțeanu), "Frații Jderi" (1974, împreună cu Profira Sadoveanu și Mircea Drăgan) și "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975, împreună cu Valeria Sadoveanu și Mircea Drăgan). Acțiunea filmului se petrece într-un ostrov din apropierea orașului Fălticeni pe la sfârșitul secolului al XIX-lea și prezintă un conflict
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]
-
romane precum "Creanga de aur" sau "Divanul persian"). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum "Neamul Șoimăreștilor", "Frații Jderi" și "Zodia Cancerului". Prin intermediul operelor precum "Venea o moară pe Siret...", "Baltagul" și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Mare Maestru al MLNR și Mare Maestru al Franc-Masoneriei Române Unite. Fratele său, Vasile Sadoveanu, de profesie inginer agronom, a fost, de asemenea, mason. Își publică lucrările într-un ritm accelerat, culminând cu primul volum din trilogia sa istorică "Frații Jderi" (Ucenicia lui Ionuț), publicat în anul 1935. În 1936, preia direcția ziarului "Adevărul" și a ediției sale matinale, "Dimineața". Alături de George Topârceanu, Mihai Codreanu și Grigore T. Popa editează, începând cu luna ianuarie, revista lunară "Însemnări ieșene". La moartea lui
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Fier în timpul rebeliunii legionare și își stabilește propriul regim fascist, Sadoveanu rămâne apolitic și este din ce în ce mai prezent în viața publică, ținând prelegeri pe teme culturale pentru postul național de radio. După publicarea în 1942 a ultimei părți a trilogiei "Frații Jderi", Sadoveanu se retrage din nou, la cabana sa de vânătoare de la Oașa, pe Valea Frumoasei, alături de care construise și o bisericuță; acest loc i-a servit ca inspirație pentru povestirile din volumele "Valea Frumoasei", "Ochi de urs" și "Poveștile de la
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
luptând cu sau fără voie alături de Armata Roșie. Paul-Mihu Sadoveanu moare pe front, la 22 septembrie, în Transilvania.. Conform Profirei Sadoveanu, durerea resimțită de scriitor îl împiedică pentru totdeauna să scrie cel de-al patrulea și ultim volum al Fraților Jderi. Tot în 1944, Sadoveanu candidează la președinția Societății Scriitorilor Români, dar este învins de Victor Eftimiu. Cea de-a patruzecea aniversare a debutului său este sărbătorită printr-o ceremonie specială la Academie, unde Tudor Vianu susține un discurs prin care
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Cu "Neamul Șoimăreștilor", problemele societății feudale și a mercantilismului și multe dintre restricțiile economice, devin una din temele principale din operele sale, care mai târziu aveau să-l înfățișeze pe Ștefan cel Mare ca primul campion al justiției sociale ("Frații Jderi"). În timpul Primului Război Mondial, Sadoveanu a aderat la rusofobia poporaniștilor și era împotriva Antantei, descriind politica națională a Imperiului Rus din Basarabia mult mai barbară ca dominația habsburgică a Transilvaniei. În 1916, a trecut brusc la tabăra pro-Antanta: entuziasmul său în calitate de ofițer
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
Iliu. El a fost supervizat îndeaproape pentru a se potrivi cu îndrumările ideologice, fiind parțial refăcut la cererea autorităților. Mircea Drăgan a regizat ecranizarea din 1965 a romanului "Neamul Șoimăreștilor" (cu un scenariu scris și de Constantin Mitru) și "Frații Jderi" (1973; la care au contribuit Mitru și Profira Sadoveanu). În 1969, la studiourile românești s-a filmat "Baltagul", regizat de Mircea Mureșan, cu Sidonia Manolache în rolul Vitoriei Lipan. Zece ani mai târziu, Constantin Vaeni lansează "Vacanță tragică", bazată pe
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin centrele de colectare importante cantiatati de fructe de pădure. Fauna, bogată și prețioasă, include numeroase specii cu valoare cinegetica ridicată: ursul și cerbul carpatin, căprioara, râsul, lupul, vulpea, jderul, hermina, dihorul, corbul, vulturi, bufnite. Pârâurile de munte adăpostesc specii rare de pești, cum ar fi: păstrăvul curcubeu, mreana. Secțiunea 2. Caracteristici climatice Regimul climatic, specificități, influențe Caracteristică climatului este conferită de poziția pe care o are teritoriul U.A
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
iepurelui, fragul, floarea paștelui și ghiocelul. Desigur în acest etaj arboricol se întâlnesc frecvent diverse specii de ciuperci comestibile: mănătarca,gălbiorul, bureții cu lapte, vineciorul dar si specii periculoase de ciuperci otrăvitoare. Fauna este bine reprezentată de către urs, mistreț, râs, jder, căprior și cerb. Etajul subalpin situat, între 1200-1600 m, este ocupat de către pădurile de molid și brad exploatate forestier între anii 1920-1930, azi complet refăcute. Aici întâlnim o faună reprezentată prin urs, cocoșul de munte, acvila țipătore, ciocănitoarea mare, șopârla
Pietreni, Vâlcea () [Corola-website/Science/302039_a_303368]
-
reprezentată de mai multe specii de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
de mamifere, păsări, pești, amfibieni și reptile, unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere: urs carpatin ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), lup ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), jder de copac ("Martes martes"), jder de piatră ("Martes foina"), viezure ("Meles meles"), nevăstuică ("Mustela nivalis"), dihor ("Mustela putorius"), veveriță ("Sciurus vulgaris"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersii"), liliac cu urechi de șoarece ("Myotis blythii"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus
Parcul Național Semenic - Cheile Carașului () [Corola-website/Science/313454_a_314783]
-
său cel mai dezvoltat. Dihorul trăiește în sălbăticie între 8 și 10 ani, iar domesticit poate trăi până la 15 ani. Dihorii sunt animale nocturne. Se deplasează distanțe mici pentru a-și face rost de hrană comparativ cu alte animale precum jderii. Dihorul este un mamifer singuratic, excepție făcând femela, în perioada de creștere a puilor. Uneori dihorii folosesc vizuinile vulpilor sau iepurilor de casă. Asemeni multor alte mamifere, dihorul are glande odorifere în regiunea anală cu ajutorul cărora marchează teritoriul. S-a
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
mare, pisicile domestice și sălbatice. Dihorii pot conviețui cu nurcile europene și cu dihorii de stepă chiar dacă s-au înregistrat și incidente dar suferă din cauza pătrunderii în ecosistemul lor a nurcii americane. Există dovezi că dihorii au căzut pradă unor jderi dar acesta nu este un lucru obișnuit, iar în conviețuirea cu nevăstuicile, acestea din urmă pot cădea ocazional victime dihorilor. Dihorii sunt animale singuratice, ele trăind împreună cu alți membri ai speciei sale doar în timpul împerecherii și a creșterii puilor. Perioada
Dihor () [Corola-website/Science/327330_a_328659]
-
și de alta a drumului Luncavița-Nifon. Dintre canide, semnificative sunt populațiile de șacali și vulpe. Acestea sunt mai frecvente la sud de Babadag, lângă Enisala și în regiunea Ciucurova Izvoru. Viezurele e mai numeros în pădurea Babadagului, Enisala și Niculițel. Jderul de copac și observa mai des în regiunile Niculițel, Carada, Camena, Alba-Celic, ca și în Pădurile dintre Hamcearca și Luncavița. Pisică sălbatică se întâlnește în pădurile dintre satele Greci, Luncavița și Hamcearca (20 exemplare în 2003), în pădurea de la Babadag
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]