708 matches
-
de napolitană. —Bine, a conchis Chaquie. Eamonn a rânjit. — Dacă e cineva pe lume care să știe sigur, atunci ăla ești tu. Eamonn și-a dat semeț capul pe spate, în timp ce fălcile îi tremurau de parc-ar fi fost din jeleu. Sugestiile au continuat să curgă. —Un Fuse? —Galaxy? —Un Marathon? Stați puțin! a strigat Eddie. Stați puțin! Da-ți puțin înapoi! Un ce? —Un Fuse? a întrebat Eamonn. Da, a declarat Eddie, cu fața mai roșie de bucurie ca niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
nici nu stăteam în vreun depozit abandonat. Dar nu era o viață împlinită, o viață care să însemne ceva. Ce, ăăă, droguri luai? —în majoritatea timpului fumam hașiș. Mă așteptam să continue cu o listă lungă: cocaină, praful îngerilor, heroină, jeleuri... Dar Chris s-a oprit acolo. —Doar hașiș? am croncănit eu. Crede-mă, a rânjit el, era de-ajuns. Nu crezusem vreodată că poți să ajungi dependent de droguri dacă nu foloseai ace. îngrijorată, i-am mai pus o întrebare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
cineva, sună-mă. Amețită, m-am trezit oferindu-i, la rândul meu, numărul de telefon. Mi s-a părut că așa era politicos. Apoi m-am târât până în sala de mese, unde Eddie împrăștiase pe masă conținutul unei pungi cu jeleuri cu aromă de vin. — Știam eu, a urlat el făcându-mă să sar în sus de-un cot. Știam eu! — Ce știai? l-a întrebat cineva. Eu îl ascultam numai c-o ureche. Doamne, fă ca Luke să nu fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
a urlat el făcându-mă să sar în sus de-un cot. Știam eu! — Ce știai? l-a întrebat cineva. Eu îl ascultam numai c-o ureche. Doamne, fă ca Luke să nu fi avut dreptate. Că sunt mai multe jeleuri galbene decât de altă culoare, a declarat Eddie. Și mai puține negre. Uitați-vă! Sunt două negre. Cinci roșii. Cinci verzi. Opt portocalii. Și opt... nouă... zece... douăsprezece, nu mai puțin de douăsprezece galbene. Nu-i corect. Toată lumea cumpără jeleurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
jeleuri galbene decât de altă culoare, a declarat Eddie. Și mai puține negre. Uitați-vă! Sunt două negre. Cinci roșii. Cinci verzi. Opt portocalii. Și opt... nouă... zece... douăsprezece, nu mai puțin de douăsprezece galbene. Nu-i corect. Toată lumea cumpără jeleurile astea pentru alea negre. în schimb, li se bagă pe gât alea galbene, care sunt oribile. Pe mine nu mă deranjează alea galbene, a intervenit o altă voce. —Ticălos nenorocit, a sărit o altă persoană. S-a iscat o ceartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
schimb, li se bagă pe gât alea galbene, care sunt oribile. Pe mine nu mă deranjează alea galbene, a intervenit o altă voce. —Ticălos nenorocit, a sărit o altă persoană. S-a iscat o ceartă în toată regula legată de jeleurile galbene cu aromă de vin. Chestie care pe mine una nu mă interesa prea tare. Eram mult prea ocupată încercând să estimez daunele din viața mea. îmi puneam problema că dacă trebuia să renunț la droguri pentru o vreme - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
o cunosc atât de bine și, oricum, iubitul său le-ar spune celorlalți piloți că sunt o băgăcioasă și mi-aș pierde mult din popularitate când rămânem să dormim undeva. O, Doamne, un copil grăsuț a început să urle după jeleuri, și eu nu am așa ceva în cărucior. O întreb pe mama lui dacă nu cumva copilul ei ar vrea altceva, dar ea clatină din cap hotărâtă. Nu e de mirare că puștiul e așa de răsfățat. Trebuie să mă duc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
întreb pe mama lui dacă nu cumva copilul ei ar vrea altceva, dar ea clatină din cap hotărâtă. Nu e de mirare că puștiul e așa de răsfățat. Trebuie să mă duc până la clasa întâi să văd dacă Snakely are jeleuri în căruciorul ei. Nu aștept cu nerăbdare momentul. Pe când mă îndrept spre clasa întâi, aproape că îmi rup gâtul împiedicându-mă de pantofii unui bărbat. De ce nu rămân oamenii încălțați în timpul zborului? Și dacă nu suportă să stea cu pantofii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de altă parte, majoritatea pasagerilor noștri de la clasa întâi sunt bărbați și preferă să citească The Economist. Când mă apropii, strâmbă din nas de parcă aș mirosi urât. — Da? întreabă ea cu o voce pițigăiată. — Am venit să văd dacă sunt jeleuri în căruciorul de duty-free, spun. Și spre marea mea rușine, simt cum mă înroșesc, deși nu am făcut nimic greșit. Deschid căruciorul și încep să caut la repezeală prin el. Simt cum Snakely se uită la pantofii mei, la dresurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
A, pardon, zic. Îmi dau jos brățara și mi-o pun în buzunarul de la șorț. O port de aseară și am uitat cu desăvârșire s-o scot. Mă întreb dacă o să-mi mai spună ceva. Unde sunt afurisitele alea de jeleuri? O să-l omor pe puștiul ăla care mi-a dat atâta bătaie de cap. Doar pentru că e prea mic să fie mahmur! Sper să i se facă rău de la jeleurile alea (dacă o să le primească)! Sunt sigură că privirea ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
o să-mi mai spună ceva. Unde sunt afurisitele alea de jeleuri? O să-l omor pe puștiul ăla care mi-a dat atâta bătaie de cap. Doar pentru că e prea mic să fie mahmur! Sper să i se facă rău de la jeleurile alea (dacă o să le primească)! Sunt sigură că privirea ei a urcat spre gâtul meu și acum îmi examinează eșarfa, care sunt sigură că e murdară de farduri. Ei bine, va trebui s-o spăl când o să fiu la hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
n-o să observe nimeni până ajungem la Boston. Vai, gândul la patul meu de la hotel. De-abia aștept să mă bag în el și să mă cuibăresc acolo, cu cartea mea. Pfiu! Am găsit o pungă cu afurisitele alea de jeleuri, slavă Domnului. O unghie lungă mă bate pe braț și aș putea să jur că a făcut-o cu atâta forță încât mi-a tăiat pielea. Cine e supraveghetorul tău? întreabă Snakely, cu un rânjet răutăcios pe față. —Rowena Little
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
li s-a spus să slăbească. Închipuiți-vă! În zilele noastre? Dacă vreo băbăciune ar îndrăzni să-mi spună mie să slăbesc, aș da-o pe mâna avocatului meu înainte ca roțile avionului să atingă măcar pista de aterizare. Iau jeleurile și sunt pe cale să plec, când Snakely mă întreabă de ce am catarama de la curea desfăcută. Mă uit îngrozită în jos. Cum de s-a întâmplat așa ceva? Probabil a desfăcut-o ea cu privirea. Cred că mi-a făcut farmece, vrăjitoarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
câteva ore. Își plimbă privirea de la mine la Snakely și am bănuiala că a băut câteva pahare înainte. De ce nu lucrezi aici? Se uită la mine întrebător. —Astăzi lucrez în spate, îi spun veselă. Am venit doar să iau niște jeleuri pentru un copil și m-am luat la, hmmm, taclale cu Clarissa. —Văd, spune bărbatul pe un ton relaxat. Clarissa pare foarte deranjată. Ce ghinion pe ea că jocul ei de-a intimidarea a fost întrerupt. Râd în sinea mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
știu că Snakely nu o să se mai uite strâmb la mine tot restul zborului. Mă duc încrezătoare înapoi la clasa a doua, cu un rânjet enorm întipărit pe față. L-aș pupa pe puștiul ăla pentru că m-a trimis după jeleuri. Dar unde e plodul ? Îl văd, doarme dus. La naiba. Îmi croiesc drum până la mama lui. Prea târziu, spune ea nervoasă. Îmi pare foarte rău, explic eu, dar... —Las-o BALTĂ, spune ea nepoliticoasă, și eu mă furișez de-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
întâi. În cele din urmă scot cinci euro din poșetă și le cumpăr eu, doar ca să mă scutesc de deranjul de a merge din nou acolo. Mai rămăseseră deserturi delicioase la clasa întâi? mă întreabă una dintre fete în timp ce îndes jeleurile în mica mea valiză. — Dacă mai rămăseseră, Față-de-șarpe nu mi le-a oferit mie, mormăi. Față-de-șarpe, ești așa de amuzantă. Față-de-șarpe, hahaha. Deodată se face liniște în spate. O liniște mormântală, de fapt. Eu sunt în genunchi, cu punga de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
în mica mea valiză. — Dacă mai rămăseseră, Față-de-șarpe nu mi le-a oferit mie, mormăi. Față-de-șarpe, ești așa de amuzantă. Față-de-șarpe, hahaha. Deodată se face liniște în spate. O liniște mormântală, de fapt. Eu sunt în genunchi, cu punga de jeleuri ieșindu-mi din valiză de parcă le-aș fi cumpărat eu. Și însăși fiara e lângă mine. O miros. Duhoarea aia intensă pe care o simțeam la clasa întâi și-a făcut drum până la clasa a doua datorită purtătoarei sale. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
acolo, mi-a spus Midori, arătând cu mâna spre un scaun din plastic de la picioarele patului. M-am așezat unde mi se spusese. Midori i-a dat tatălui ei să bea puțină apă și apoi l-a întrebat dacă vrea jeleu de fructe. Nu. — Dar trebuie să mănânci ceva, a insistat Midori. — Am mâncat, a spus el. Pe noptiera de lângă pat se afla o sticlă cu apă, un pahar, o farfurie și un ceas mic. Midori a scos dintr-o sacoșă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
pahar, o farfurie și un ceas mic. Midori a scos dintr-o sacoșă de sub masă o pijama și lenjerie curată, le-a netezit cu mâna și le-a așezat în dulăpiorul de lângă ușă. La fundul sacoșei mai erau două grepfruturi, jeleu de fructe și trei castraveți. — Castraveți? Ce naiba caută aici? întrebă Midori. Doar i-am spus surorii mele la telefon ce să cumpere și sunt sigură că nu am pomenit de castraveți. — O fi înțeles gre[it, am încercat eu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
făcusem la stânga și ne pregăteam să traversăm, când am simțit că îmi scapă. L-am apucat de haină, dar prea târziu și n-am avut destulă forță să-l țin să nu cadă. Picioarele i s-au înmuiat ca un jeleu. Acum stătea prăbușit în coate și în genunchi. Nu venea nici o mașină, dar eram îngrozită. M-am aplecat și am încercat să-l ridic, dar nu se mișca nicicum. —Patrick! Ridică-te! Mă întrebam dacă n-ar fi fost mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
mutră fioroasă și-mi spunea: Cine e fetița asta obraznică? Ia s-o bage baba în sac!", la care urlam și mai rău. La radio, în fiecare zi, se transmiteau reclame, cântate pe mai multe voci, cu "Dropsuri bune și jeleuri / Caramele și drageuri" sau "Limo-limo-limonada". De la șapte-opt ani în sus abia, de când începusem să merg la școală, mă mai stăpâneam. Dar întotdeauna am fost o pofticioasă. Mă mir că nu m-am făcut ca o balenă. Oborul era un loc
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pierdut în câmp. Spațiul, fără imaginea ei, rămase dureros de gol. Curând am fi preferat însă să rămână așa, căci din al doilea ou, al Garoafei, ieși o omidă gigantică. Tîrîndu-se, lăsa în urma ei o dâră de bale, ca un jeleu vernil. Boabe mari din acest mucilagiu îi rămăseseră presărate în perii lungi de pe corp. Era albastră cu pete galbene, iar capul negru ca smoala, lipsit de ochi, avea mandibule puternice, tot negre, ascuțite. Partea din față a corpului și-o
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
câștiguri enorme, Vom recâștiga flota recuperând pescăritu și plutăritu, călătoritu și...mă opresc aci, pe culmile de glorie la care v-am adus, din motive de febră musculară.Aș dori o bomboană, ceva dulce. Aha, frumoasă formă de patrat. E jeleu? ȚACHE Rahat. ȚACHE Doamnelor, don’șoarelor și domnilor, plouă. Plouă în continuare cu telefoane în terenul reavăn al emisiunii noastre cu caracter sărbătoresc bine întreținut prin cele două lăzi oferite de fabrica de bere din localitate. Din păcate dispunem numai
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
aud cum or să-mi cânte: galbenă gutuie,/ dulce amăruie/ lampă la fereastră,/ toată viața noastră... Buna lui Ingrid o să mă fiarbă-n oală și o să devin dulceață și... ce e cel mai bun, voi deveni peltea, așa ca un jeleu, o bomboană jeleu vorbi de acolo dintr-un copăcel mai mic, dar plin de fructe numite... Gutuie. Soarele se-ngrozi ascultând cum se tot plângeau pomii și se ascunse repede după un nor. - Ce ți-e și cu pomii ăștia
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
să-mi cânte: galbenă gutuie,/ dulce amăruie/ lampă la fereastră,/ toată viața noastră... Buna lui Ingrid o să mă fiarbă-n oală și o să devin dulceață și... ce e cel mai bun, voi deveni peltea, așa ca un jeleu, o bomboană jeleu vorbi de acolo dintr-un copăcel mai mic, dar plin de fructe numite... Gutuie. Soarele se-ngrozi ascultând cum se tot plângeau pomii și se ascunse repede după un nor. - Ce ți-e și cu pomii ăștia! Vorbesc de parcă ar
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]