1,395 matches
-
fraților, s-o știți de la mine, că, ăsta, de-i zicem noi Molocea, nu e-n stare să sperie nici măcar o muscă. Dacă, in timp ce doarme deamiază, o muscă i se așează pe față, i se plimbă, deși îl jenează, Molocea nu face, totuși, nici o mișcare; rabdă, atâta timp cât dihania are treabă pe acolo , apoi, numai după ce musca a zburat, se așează, gospodărește, pe somn. și sforăie, măi frate, încât, dacă acel somn și-l face pe lotcă, în timp ce doarme, aceasta
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
drișcar: n-aveam la mine mai mult de doi gherani și un abassi. Omul izbucni în același râs uscat și înfricoșător: - Nu-i nimic, îmi dai după. Știu unde stai. Mai ai treabă cu mine? Să știi că nu mă jenez să sap o groapă, ha! Ha! Uite, am să sap o groapă pentru valiza ta chiar aici, pe malul pârâului, lângă nuferi, apoi am să plec. Bătrânul sări de pe capră cu o agilitate de care nu-l credeam capabil. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
n-o încearcă nici cel mai mic rău și a cărei față nu era atinsă în treacăt, în fiecare clipă, de aripa morții? Doica mă trata ca pe un copil. Voia să mă privească peste tot. Eu mă simțeam încă jenat în fața soției mele. Când intra, acopeream chiuveta ce-mi servea drept scuipătoare, îmi pieptănam părul și barba, îmi aranjam boneta de noapte. Dar în fața doicii nu aveam nici o rușine. Oare de ce eram așa de intim cu această femeie, cu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Aveam, într-adevăr, convingerea intimă că orizontul gândirii și simțul frumosului atinseseră o mai mare dezvoltare la soția mea decât la ea. Numai dacă pudoarea mea n-avea altă origine decât viciul. Toate astea explică de ce mă simțeam mai puțin jenat în prezența doicii și de ce ea era singura care se ocupa de mine. Prin forța lucrurilor, ea credea că asta era sentința destinului și că steaua sub care se născuse hotărâse așa. Pe deasupra, profita de boala mea ca să-mi vorbească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Deodată mă văzui rătăcind pe străzile unui oraș necunoscut, ale cărui case bizare afectau forme geometrice: prismatice, conice, cubice; erau străpunse de lucarne joase și întunecoase; tufe de nuferi se cățărau de-a lungul ușilor și pereților. Nimic nu mă jena în mișcări și respiram fără nici un soi de dificultate. Dar locuitorii acestui oraș erau morți; muriseră de o moarte curioasă: se uscară pe loc. Din gură, două picături de sânge le căzuseră, la fiecare, pe haine. Celor pe care îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
părul rar, seboreic și sur de dedesubt. Buzele strânse, bărbia cu dâre de salivă, ochii îngustați și zvâcnetul sacadat al fălcilor completau imaginea nu tocmai exemplară pentru un cadru universitar. Cei doi o priviră blocați. Domnul Cuzbășan preluă inițiativa, destul de jenat de prezența nedorită a Veronicăi. Dar n-avea ce face, secretara se afla chiar în biroul său de alături, când se auziseră acele zbierete. Încercă cu precauție: "Anico! Anicuțo! Ce s-a întâmplat, dragă? Care-i necazul?". Ea îl privi
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
trei. Au băut? s-a auzit Într-un târziu În receptor vocea aproape pierită. Vreo două butelcuțe de vodcă. — Îmi pare rău, Igor. Sunt extrem de jenată. E vina mea, am uitat să-ți spun că așa reacționez la băutură. Era jenată pe naiba. Dorise să-mi stârnească și mai mult curiozitatea și zău dacă nu reușise! Dacă fetele n-ar fi Început să joace cazaciocul pe cocoțate cu subsemnatul, cu doar o treime din numărul participantelor și În varianta lor princeps
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Îngrijorat. Trecură totuși În Încăperea unde se afla masa de biliard. Deși maiorul Îi explicase regulile jocului, Pablo lovea bilele cam la Întîmplare, de parcă ar fi vrut dinadins să piardă. Raportul de forțe era atît de vădit dezechilibrat, Încît maiorul, jenat de superioritatea lui, se străduia să joace și el cît mai prost. La un moment dat, Pablo se opri din joc, lăsă tacul din mînă, și spuse: — Prietene Smith, dă-mi voie să te consider prietenul meu. Mi am amintit
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
datoriei. În linii mari ideea de „a face ceea ce vrei” îi costă pe alții mai puțin decât aceea de „a face ceea ce se cuvine”. Dacă ai să rămâi alături de Antonia, ai să o distrugi lent. Fii hotărât. Și nu te jena să primești ajutor. Sufletul detestă vidul. Eu și Honor vom pleca în curând, vom pleca departe și pentru mult timp. Aici nu te reține nimic. Vino cu noi! Am privit în pământ. Palmer avea un adevărat talent de a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
aceeași chestie ca și brasiera. Atunci ce? mai aveam trei minute sigure. Da, trebuia să mă mulțumesc cu izmenele, cu toate că mă mai Îmbrăcasem cu ele c-o zi Înainte. Măcar aveau o despicătură În față, la vintre, așa că nu mă jenau deloc. Încă două minte sigure - mai Întâi din profil, apoi toată silueta - și invers - Încă un minut - dacă Îmi strângeam picioarele - dar dacă mă Întorceam și mă aplecam - nu, repede, jos izmenele - la naiba - de ce nu - ciorapii - s-au prins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
folosite n-avea nici un scop educațional. Cineva de la Fundație trebuie să-i fi dat prietenului dvs. acces la colecții. — Karp, am sugerat Încet. — Probabil Doctorul credea că Lakritz produce documentare științifice. Și acum, după ce și-a dat demisia, a dispărut, jenat de această colaborare... În mod ciudat, Manetti dădu din cap, dar zâmbi. Iarna trecută, ca În fiecare an, În timpul unei porniri de a curăța orașul, Brigada de la Năravuri a percheziționat un club de noapte numit Crama Albastră - o treabă destul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
grămadă de oameni plătesc În fiecare săptămână În cadrul ședințelor de terapie o avere tocmai ca să-și povestească unui străin cele mai intime gânduri. Pe când Îi spuneam lui Lauren trista mea poveste, mi-am dat seama că eram mai mult decât jenată de situație. Adevărul era că luna mea de miere părea a fi la fel de romantică pe cât ar fi acum o Încarcerare solitară. Proaspătul meu soț, Hunter, fusese nevoit să plece În cea de a doua zi a vacanței noastre ca să Încheie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Înăuntru era o singură tabletă. Mi-am strâns palma, făcând-o pumn. —Marci! —E un Klonopin. Mai este cunoscut și ca valiumul homosexualului. E pentru situații de urgență. —Mersi, dar eu nu iau pastile, am insistat. —Draga mea, nu fi jenată. Toată lumea la New York e drogată 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână, șopti Marci, trăgându-mă Într-un colț mai Întunecat. Nu Botox-ul le netezește ridurile dintre sprâncene, ci medicația antidepresivă. — Vii sus? ciripi vocea lui Phoebe din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mea. Stridie e fiul pe care l-ar fi putut avea ea. Ipotetic vorbind, desigur. Asta ar fi putut fi viața mea, dacă aș fi avut o viață. Nevastă-mea, distantă și beată. Fiică-mea, experimentând cu o sectă penibilă. Jenată de noi, de părinții ei. Prietenul ei ar fi fost hipiotul ăsta tâmpit, care încearcă să se ia la harță cu mine, tatăl ei. Și dacă ar fi posibil să dăm timpul înapoi? Poate că reușim să înviem morții. Toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
de cei care se apropie de bar, o sută de coniac, pe care i-l duce Letiției. Nu crezi că trebuia să aduci două sute? îl ironizează fata, măsurîndu-l îndelung cu privirea. Fără să aibă răspuns, Ovidiu se întoarce, roș tot, jenat de privirea ironică a fetei, înfuriat că i-a dus de băut mai mult din obligație morală, știindu-se vinovat că ast' noapte, beat fiind, a lăsat-o lui Pavel, ceea ce nu l-a împiedicat însă ca mai înainte, cînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
chip, dragă, să existe o femeie mai frumoasă se precipită bătrîna spre vecină, care se îngrijește de cățelușă că-i și ies vorbe. Asta-i soarta orașelor mici. Maria Bujoreanu tace. Împarte bucățica de carne în fărîme, hrănindu-și cățelușa, jenată de prezența celor din jur, în ochii cărora vede numai reproș pentru grija ce o poate purta acestui animal. Odată, în Iași, stînd la coadă la carne, a cerut o bucățică mai macră, pentru cățel. A ieșit o zarvă de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
batista rămîne Maria cu mîna întinsă. Batista de suflat nasul. La propriu, că la figurat, voi bărbații știți să faceți rost, nu le purtați în buzunare... adaugă și ia cu un gest sigur batista mototolită scoasă de Lazăr din buzunar, jenat de felul în care arată. Maria își desface haina de blană și începe să șteargă meticulos o pată de sînge de pe fustă. În cariera mea de ginecolog, spune adresîndu-se lui Mihai am avut parte de mulți plîngăcioși, agitați din prima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
la o acuarelă de o calitate îndoielnică cu Llanstephan, pe care i-o dăruise cândva un admirator cu pretenții; spera din tot sufletul ca mama lui Dan să nu-i spună chestii prea intime. Carol nu era obișnuită să se jeneze, dar știa să își ia mina potrivită în situațiile în care cineva îi făcea un compliment mascat. Mama lui Dan continuă: — Văd că fiul meu e pe cale să devină alcoolic. Nu mă surprinde - e o chestie ereditară. Tata a murit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
al treilea se lăuda că e jurist, șef de promoție. Nici nu concep însă că s-ar putea întoarce la ocupațiile inițiale sau să facă altceva decât politică, tot în domeniul „civil”. Politicienii occidentali, când ies din circuit, nu se jenează să-și deschidă cabinete de consultanță, redevin avocați, se angajează ca moderatori TV sau conduc organizații neguvernamentale care îi ajută direct pe cei nevoiași. Nu consideră că viața începe și se sfârșește cu politica. Ai noștri, în schimb, nu ezită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Clubului Român de Presă a fost invitat la Cotroceni de președintele Iliescu, nicidecum nu a solicitat această întâlnire, așa cum a pretins dl Iliescu în debutul discuțiilor, plasând o minciună atât de inutilă și rău prevestitoare, încât mi-a fost și jenă s-o taxez. Sus-semnatul a încercat să explice dlui președinte că agresiunile fizice tot mai îngrijorătoare asupra unor jurnaliști au o cauză importantă în ostilitatea și disprețul mergând până la ură al prea multor politicieni față de presă. Că, dacă responsabili de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
în organizația de bază realegerea lui Ceaușescu ca secretar general al Congresului al XIV-lea al PCR este mutat din garnizoană. [...] Ana Blandiana va lansa o formulă explicativă: «popor vegetal» (în spiritul lui Emil Cioran); unii sunt indignați, alții încuviințează, jenați. Rămânând ferm pe poziția sa, „ostilitatea față de Gorbaciov a lui Ceaușescu s-a manifestat dincolo de orice obligații protocolare, în timpul vizitei liderului sovietic în România, în mai 1987. [...] Pe scurt, a avut loc o înfruntare asupra tuturor problemelor de interes vital
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
le aprindă o lumină în suflet, să-i încurajeze pe drumul spre găsirea valorilor? - Nu știu ce să-ți răspund! Într-o țară în care numai Funar și Vadim trag clopotele patriotismului, ceilalți au început să se ferească de asta, să se jeneze, să tacă. De fapt, ar trebui și eu să te întreb unde e patriotismul cetățeanului? Al parlamentarului cu mașina plină? Al polițaiului care te măsoară din ochi direct în portofel, al ministrului care negociază o privatizare? Spune-mi unde e
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
piele, pași obișnuiți cu topografia casei, dar întârziind, căutând parcă ceva. Îl recunoști. E Irnerio. Trebuie să hotărăști imediat ce atitudine să iei. Ești contrariat să-l vezi intrând în casa ei de parcă ar fi casa lui, dar ești și tare jenat că te ascunzi acolo. De altfel, știai prea bine că apartamentul Ludmilei e deschis prietenilor: cheia e sub preș. De când ai intrat, ți se pare că simți umbre fără chip. Măcar Irnerio e o fantomă cunoscută. Și tu îi ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
merg pe la crâșmele din vale să mă spăl și la budă. - N-am cum... Carina... - Face crize? - Da, crede c-o înșel. - Și? - Încă nu. La poartă dau nas în nas cu directorul. Avea dreptate Lilia, arată ca un maimuțoi jenat de costum. Dar, dacă ne gândim că între cimpanzei și oameni e o diferență cam ca între câini și lupi și încrucișările ar fi posibile, nu e chiar de mirare. Maimuțele pot recunoaște fețele. - A murit Pârvulescu noaptea trecută, mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
ai fost doar prost ținându-te după el, nu, nici măcar nu te-ai gândit ce faci! Ce ciudat, și-a zis Adam, se simțea alinat de dojană, de intonația egală a mustrărilor. N-ar fi vrut să tacă, deși era jenat de vorbele ei. Simțea că adoarme, că e gata pentru prima oară după multă vreme să cadă Într-un somn lung și adânc. Z Își schimbase poziția pe pat, era acum așezată În spatele lui, Îi masa umerii cu cremă, iar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]