2,444 matches
-
de destin, cu versuri scurte, albe, făr’de rimă. Îngenunchez în fața Ta, mă-nchin... Am ostenit. O clipă pendulează răscruce între: "a fi sau a nu fi". Flautul, trist, rece acord vibrează. Eu, lut, pe-al Tău altar mă voi jertfi. Vă las acum, să îngrijesc de mine. Aștept cuminte. Facă-se voia Lui! Ziua în care numai noaptea vine, mă-nchin și spun adio flautului. Referință Bibliografică: RESEMNARE / Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1390, Anul IV, 21
RESEMNARE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383787_a_385116]
-
omul datorită neputințelor sale. Dar prin creație omul se apropie de Dumnezeu, nu ca “demiurg” ci precum un copil care imită pe cei mari construind pe nisip castele. ● Un om devine cu adevarat Om numai atunci cand iubește, se roaga, se jertfește pentru binele aproapelui. Numai atunci omul se redescoperă pe șine, adevărata să valoare și menire. Omul caută pe Dumnezeu spre a-I face voia și făcându-I voia se cunoaște mai bine și pe sine însuși. Există oameni care au
DESPRE IUBIRE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380154_a_381483]
-
Mesajul ministrului apărării naționale, Mircea Dușa, cu ocazia Zilei Armatei României „Se împlinesc, anul acesta, șapte decenii de când ostașii Armatei României eliberau ultimele mari orașe transilvănene, Carei și Satu Mare, de sub ocupația străină. Faptele de arme ale celor care și-au jertfit viața pentru libertatea noastră și independența patriei sunt un exemplu pentru toți românii, iar eroii acelor vremuri sunt omagiați, de Ziua Armatei, prin ceremonii militare organizate la monumentele ridicate în țară în memoria lor, dar și în locurile unde au
ZIUA ARMATEI ROMÂNIEI. 70 de ani de la ELIBERAREA TRANSILVANIEI. Programul MANIFESTĂRILOR și mesajul ministrului apărării naționale [Corola-blog/BlogPost/94166_a_95458]
-
Activitatea de la malul mării s-a conturat într-un omagiu adus limbii române de către oameni cu inimile deschise spre cultură, creație, dragoste de neamul românesc și limba sa străbună, element definitoriu pentru ființa noastră națională, pentru păstrarea căruia s-au jertfit generații, fiind totodată o modalitate de a strânge laolaltă români de pe toate meridianele uniți de unicitatea graiului cu o vechime milenară în spațiul carpato-danubiano-pontic. La rândul nostru ne exprimăm prețuirea și respectul față de toți cei care de-a lungul timpului
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII [Corola-blog/BlogPost/94214_a_95506]
-
un bust în centru, pe soclul căruia admiratorii să depună coroane de flori, iar maidanezii să-și depună omagiul, acolo, ceva, fie și post mortem - a celor care au luptat împotriva legionarilor și fasciștilor în regimul stalinist de „dulce” amintire, jertfindu-și tinerețea și sănătatea. Și atât de mare îi este meritul la acest capitol, încât cer expres completarea modificărilor cu un articol care să impună, musai, preamărirea lui Alexandru Nicolschi, pre numele lui „de fată” Boris Grünberg, cel care se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94213_a_95505]
-
2016. Lumină sfântă Cristina Pârvu În lumea cea nemărginita, Iisus venit-a-n ajutor. A coborât într-o clipita, Zburând pe un albastru nor. Patimile Sale, mărturii Ale credinței cele cerești. Față de El avem datorii, Față de chipuri îngerești. S-a jertfit pentru omenire, Sângele pentru noi și-a vărsat, Pentru a noastră mântuire, De chinuri nici nu i-a păsat. Lumină Învierii Sale, Va-nflori iar în suflete. Pe Pamant fi-va alinare, Liniște, flori și zâmbete. Să fim cu toții acum
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
Citește mai mult Lumină sfântăCristina Pârvuîn lumea cea nemărginita,Iisus venit-a-n ajutor.A coborât într-o clipita,Zburând pe un albastru nor.Patimile Sale, mărturiiAle credinței cele cerești.Fata de El avem datorii,Față de chipuri ingeresti.S-a jertfit pentru omenire,Sângele pentru noi și-a vărsat,Pentru a noastră mântuire,De chinuri nici nu i-a păsat.Lumina Învierii Sale,Va-nflori iar în suflete.Pe Pământ fi-va alinare, Liniște, flori și zâmbete.Să fim cu toții acum
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
30 martie 2016. Lumină sfântă În lumea cea nemărginita, Iisus venit-a-n ajutor. A coborât într-o clipita, Zburând pe un albastru nor. Patimile Sale, mărturii Ale credinței cele cerești. Față de El avem datorii, Față de chipuri îngerești. S-a jertfit pentru omenire, Sângele pentru noi și-a vărsat, Pentru a noastră mântuire, De chinuri nici nu i-a păsat. Lumină Învierii Sale, Va-nflori iar în suflete. Pe Pamant fi-va alinare, Liniște, flori și zâmbete. Să fim cu toții acum
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
pe Pământ. Citește mai mult Lumină sfântăîn lumea cea nemărginita,Iisus venit-a-n ajutor.A coborât într-o clipita,Zburând pe un albastru nor.Patimile Sale, mărturiiAle credinței cele cerești.Față de El avem datorii,Față de chipuri îngeresti.S-a jertfit pentru omenire,Sângele pentru noi și-a vărsat,Pentru a noastră mântuire,De chinuri nici nu i-a păsat.Lumina Învierii Sale,Va-nflori iar în suflete.Pe Pământ fi-va alinare, Liniște, flori și zâmbete.Să fim cu toții acum
MARIA CRISTINA PÂRVU [Corola-blog/BlogPost/378015_a_379344]
-
primăvară. E-atâta lumină și-n mine pătrunzi Cu ruga pictată-n icoane de sare; Așteaptă-n genunchi, în altar, muribunzi Cu-n ort să îi treci peste sacre hotare. Marie, cu marea durere-n veșmânt Cernit, de o viață jertfită pe cruce, Ne-nvie nădejdea, când suntem mormânt Că tot lângă tine, spre viață, ne-om duce... Referință Bibliografică: Marie cu marea durere-n veșmânt / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1713, Anul V, 09 septembrie 2015. Drepturi
MARIE CU MAREA DURERE-N VEŞMÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1713 din 09 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378237_a_379566]
-
efemeră, Prea monotonă și însingurată, Ca un umil soldat într-o armată, Când viața lui, cea simplă, o oferă. E cel dintâi ce-n luptă se arată Și, cu onoare, moartea o preferă, Rușinii lașe-i pune barieră Și se jertfește cu curaj, îndată. Doar înainte, drept și cu răbdare El merge, cu încredere senină Spre țelul său, prezent mereu în zare. Cu inima de dor și patimi plină Ajunge la sublima transformare, Și capătă putere de regină. PIONUL NEGRU Deși
JOCUL DE ŞAH de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1730 din 26 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378218_a_379547]
-
cenzuri critice. Din păcate, cei ce scormonesc cu asiduitate detectivistică în biografia lui Eminescu, pentru a descoperi imunde conspirații împotriva Poetului, își etalează triumfător găselnițele lor, afișând cu ostentație o satisfacție nedisimulată, legitimată de cine știe ce secret al lui Polichinelle. Ei jertfesc pe altarul întâietății publicistice onestitatea cercetării științifice, ignorând chiar și un minim de principii și scrupule garantând adevărul. ” Talent ul adevărat înecat de buruiana cea rea a mediocrităților, a acelei școale care crede a putea înlocui talentul prin impertinenți prin
O nouă ipoteza privind cauzele morții lui Eminescu- tratamentul cu morfină ! [Corola-blog/BlogPost/93467_a_94759]
-
secol de la căderea totalitarismului roșu, scurs parcă în van, este momentul ca noi, cei de azi, mai vârstnici sau mai tineri, să înțelegem, să mulțumim și să respectăm cum se cuvine idealurile generoase pentru care au luptat și s-au jertfit atât de mulți Români, chiar dacă efectiv în munți n-au luptat efectiv decât 10-15.000 de oameni, iar susținătorii acestora au fost mai puțin de 200.000 de OAMENI”. Radu Petrescu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93602_a_94894]
-
democratice ? Că revoluție a fost numai la Timișoara , când chiar timișorenii strigau și implorau implicarea tuturor românilor în revoluție și mai ales a Bucureștiului . „ Azi în Timișoara , mâine-n toată țara ” a fost chemarea celor care s-au implicat și jertfit . De fapt , dacă veți citi cu atenție documentele celor care au cercetat faptele de atunci , veți constata ca pe 22 la Timișoara se ștergeau urmele revoluției locale și dacă bucureștenii nu s-ar fi ridicat la luptă în noaptea de
Comunicat către parlamentari şi jurnalişti [Corola-blog/BlogPost/93703_a_94995]
-
Popa Publicat în: Ediția nr. 1512 din 20 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Nu mă privi așa ca și cum drumul n-ar exista și dacă n-aș mai fi. Atât de-aproape ești că simt parfumul gândului tău ce astăzi ar jertfi orice surâs ca să-mblânzească clipa acestui val, ce ne-a găsit citind o mare printre rânduri, sub aripa unui destin potrivnic dar cu jind de a ne ști lumina pe-ndelete. Mai lasă-mă un timp și nu privi cum îmi
MAI LASĂ-MI TIMP de AURA POPA în ediţia nr. 1512 din 20 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377109_a_378438]
-
ruse, Mihail Gorbaciov, au creat condițiile terminării pașnice (cu excepția României), într-o euforie generală, a războiul rece. În occident teologia inclusivista, la fel de utopica și euforică că elanul din răsăritul Europei, îi vede pe toți pamanteanii, creștini, pentru că Mântuitorul s-a jertfit pentru toată lumea și oricum necreștinii își indreaptau speranța, mai ales la acea vreme, spre o lumea creștină unitară de la Vancouver la Vladivostok. Karl Rahner, SJ, era purtătorul de cuvânt al Inclusivismului, un fel de imperialism creștin după profesorul de teologie
ISLAMUL ŞI ORTODOXIA ANTE PORTAS de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1536 din 16 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377128_a_378457]
-
Cum puteam să te las, să înduri singur martirajul, și să nu fiu eu părtaș la suferințele tale pentru Hristos! Iată, înainte să aprindeți rugul, rog juriul să mă condamne și pe mine la același rug! Vreau, Lucas, să mă jertfesc pentru Evanghelie, pentru Isus, odată cu tine! - Nicolas! De ce ai venit? De ce ai lăsat soția și copilașii și ai venit aici, să înfrunți martirajul, alături de mine?! - Frate Lucas! Nu tu m-ai învățat că cine va voi să-și scape viața
FINAL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377197_a_378526]
-
și s-au întors la Dumnezeu, dându-și viața, devenind sfinți. Din punctul nostru de vedere, s-ar fi cuvenit ca oameni precum Arsenie Boca, Justin Pârvu, Arsenie Papacioc, Valeriu Gafencu, să fie canonizați. De parcă noi, cei ce ne-am jertfit tinerețile prin închisori am avea nevoie ca cineva să ne dea certificate de sfinți. Într-un gest simbolic, părintele Dinițoiu, cu mult mai tânăr decât vorbitorul, îl sărută pe obraji, amintindu-i de țăranul care-l sărutase pe domnitorul Alexandru
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
fel. Dar Consiliul Local din Câmpulung-Muscel tace în continuare. Nici măcar nu pune la loc tăblițele de semnalizare a străzii „Haiducii Muscelului”, dispărute de 3 ani. Crede că monumentul inaugurat azi leagă printr-un arc simbolic pe cei ce și-au jertfit viața în 1916, nemuriți în osuarul de la Mausoleul de la Mateiaș, făuritori prin jertfa lor ai României Mari, de cei care în anii ’50 le-au urmat exemplul. În 1916 au spus “ Pe aici nu se trece”. Azi, in 2016, noi
Inaugurare monument Haiducii Muscelului [Corola-blog/BlogPost/93186_a_94478]
-
nevoie de o singură silabă, n-o găsiți pe cea mai potrivită, probabil pentru că nici n-ați considerat necesar a face un minim efort: "Vă cer acum stafidele și pita/ Că l-am slujit cu iambii florentini/ Și i-am jertfit puzderie de crini,/ Cum a făcut pe vremuri Sulamita.// îl poartă-n lume pașii cristalini,/ în umbra lor iubirea înflorit-a,/ Cu-această vină, tulburând ursita,/ Cărarea-i se strecoară printre spini.// Spre templul său din clare diamante,/ Construcție pe
Actualitatea by Monica Patriche () [Corola-journal/Journalistic/8222_a_9547]
-
vă îmbărbăta în credință și spre jertfire; sprijiniți inimile slabe și îndoioase, propoveduindu-le adevărul care luminează și dă putere; pătrundeți-vă de sfințenia vieții sociale și de datoria ce Dumnezeu ne impune ca să trăim, să muncim, să suferim și să ne jertfim pentru binele omenirei. Nu vă desperați de suferință, căci suferința, știți, e condiția esențială a dezvoltării morale" (Mersul revoluției în istoria românilor). Modelul uman al unui asemenea călugăr-soldat, gata de jertfă, s-a aflat bine instalat în conștiința istoricului nostru
Călugăr și soldat by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8314_a_9639]
-
mică și jigărită, când mănânc atâta. Era sigură că am limbrici și seară de seară mă punea să beau lapte călduț cu usturoi pisat. Îl înghițeam greu, cu gândul la eroii copii din cartea Copii eroi. Dar eu nu mă jertfeam nici pentru patrie, nici pentru Stalin, ci pentru Gigel Drăghici și Marius Bizerea, băieții din clasa mea, care-mi căzuseră cu tronc. Căram ujinoiul zi de zi nu pentru că cei doi amorezi s-ar fi obișnuit să mănânce de la mine
Tovarășe de drum Experiența feminină în comunism by Sanda Cordoș () [Corola-journal/Journalistic/8558_a_9883]
-
l-a ucis prin sugrumare, murind el însuși împreună cu animalul blestemat. (Le lievre de mon grand-pere) Prezența în tablou a sfîntului Hubert și a cerbului divulgă substratul cinegetic al obsesiei: victima umană se identifica, în cugetul vinovatului, cu amintirea animalelor jertfite de el. Uciderea unor iepuri apasă la fel de greu conștiința ca și aceea a unui om. Revanșa făpturii necuvîntătoare împotriva prigonitorului ei se regăsește și în alte decoruri. Un vînător de vidre din Tulcea trece Dunărea pe o vreme năprasnică, dar
Epistolă către Odobescu (VII) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/7978_a_9303]
-
darul unui mag-rege complet turtit la pământ de îngenuncherea lui. * Caravaggio. Vechiul Testament. Jertfa lui Isac. Adolescentul cu umerii și capul luminat care-l apucă de mână pe Avraam și îi arată un berbec - vezi, îi arată, ai un berbec acolo! - jertfește-l, pregătește-te. Isac țipă strâns de ceafă de Avraam, cu degetul gros apăsat cu toată puterea pe ceafa băiatului și decizia ce-i umple întreg obrazul, în timp ce Isac zbiară aplecat peste butuc, - înainte de a se abate securea și de
Bunevestiri la Uffizi by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7996_a_9321]
-
este acela al unui apostolat. Dar ca urmare a acestei credințe s-a încercat să se azvîrle asupra mea una din cele mai josnice învinuiri, cu scopul ca să fiu discreditat și să mi se ia astfel posibilitatea apostolatului căruia mă jertfeam." Dar scandalul căruia va trebui să-i suporte consecințele nu va fi unul ideologic, ci unul de bune moravuri: un grup de universitari clujeni îl acuză că a violat-o pe Maria Petrișor, o minoră de 12 ani, orfană de
O victimă a credinței by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8089_a_9414]