961 matches
-
și aval, podeste cu balustradă. Grosimea minimă a radierului este de 20 cm, pentru căderi de 75 cm; peste această valoare, grosimea radierului este de cel puțin 25 cm. Capacul de acces se așează deasupra punctului cel mai coborât al jgheabului. Aceste cămine de rupere de pantă sunt numite rapiduri (fără disipator de energie). Pentru conducte cu diametre mari sunt folosite camere de rupere de pantă, ca cea din figura 2.94, cu saltea de apă. Pentru a nu stânjeni activitatea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
m; q - planșeul intermediar de acces pentru întreținere și reparații este la cota - 2,30 m; q - cota radier a conductei de admisie apă uzată în cheson este - 6,14 m; q - apa este trecută printr-un grătar, într-un jgheab de colectare; q - conducta de refulare ape uzate este din PHDE , Dn = 110 mm, poziționată la adâncimea de îngheț; q - planșeul superior este prevăzut cu trei goluri de acces: două goluri de acces pentru intervenții asupra electropompelor și un gol
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
acces grătar și trapă de acces utilaje având lățimea de 0,5 m pe toată deschiderea chesonului, ce este bordată cu oțel cornier și capace din tablă striată 10 mm grosime , cu posibilități de detașare. Din peretele chesonului este realizat jgheabul pentru intrarea apelor uzate, fiind din beton armat 0,6 x 0,6 x 0,55 m având grătar la partea inferioară. Realizarea chesonului se face etapizat (pe tronsoane). Acestea se vor monta în cuva chesonului cu sistem de prindere
Reţele de canaliza re orăşeneşti şi industriale : exemple de calcul by Tobolcea Viorel, Tobolcea Cosmin, Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91652_a_92377]
-
fi trebuit să fim prevăzători cu acea fântână, însă ea a ajuns deja într-o clipă lângă cumpănă și a apucat lanțul găleții, coborând-o în adânc. Portocala s-a dus și ea la fântână și a pus florile în jgheabul de lemn unde se adunase apă de la ploaie, și de unde beau animalele pădurii, probabil. Soarele se reflecta în apa gălbuie din jgheab și în mușchiul verzui care crescuse pe pereții acestuia. M-am apropiat și eu de fântână. Părea o
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
găleții, coborând-o în adânc. Portocala s-a dus și ea la fântână și a pus florile în jgheabul de lemn unde se adunase apă de la ploaie, și de unde beau animalele pădurii, probabil. Soarele se reflecta în apa gălbuie din jgheab și în mușchiul verzui care crescuse pe pereții acestuia. M-am apropiat și eu de fântână. Părea o fântână ca oricare alta, deși la început îmi lăsase o impresie neobișnuită... M-am aplecat peste marginea ei, privind înspre capătul umbros
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2900]
-
adăposteau de obicei sub dormitorul nostru. Noaptea mă trezea trosnetul continuu al lemnului uscat și grohăitul porcilor înfometați. În vreme ce Wilson citea, stând în cealaltă parte a prispei, eu îmi lăsam picioarele să-mi atârne în afară. În ploaie. Apa din jgheab se prelingea direct pe picioarele mele goale. Viața era scurtă și lungă. Nu mă plângeam. Într-un fel, locul ăsta era un paradis. Natura era bogată. Doar ea. În pofida imensei coaste din jur, nu erau pescari, iar ploaia sfârșea prin
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
a se lăsa pradă vieții. M-am gândit că poate marea înfuriată din după-amiaza asta va isprăvi odată cu țânțarii. Deja mă deprinsesem să trăiesc cu ei. Trupul meu înroșit de înțepăturile lor nu mai avea amintiri. Dar apa prelinsă din jgheab făcea să reînvie durerea rănilor. Era depotrivă boală și leac. Aici li se spune picioroange. Năluci milimetrice. Nu se văd. Nimeni nu le poate vedea. Femeia a pomenit iarăși țânțarii. Îmi acopăr și descopăr trupul fără să țin cont de
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
în vreme ce mâinile ei încercau să protejeze pieptul de șfichiuirea aspră a mării. Mi-am ridicat picioarele și-am dat la o parte cartea pe care o aveam alături. Nu voiam să mă scald. Voiam să citesc, dar apa prelinsă din jgheab uda și mânjea paginile. Marea asta era un cimitir enorm. Învățătoarea murise. Și primarul și poștașul. Cum nu existau morminte să povestească despre aceste morți, putea fi adevărat sau nu ce se zvonea despre ele. Ploaia ștergea toate amintirile. Nimeni
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
să-i scriu tatei o scrisoare. Aici oamenii mor și nu știu cum mor. N-am văzut niciodată o asemenea ploaie. La ce serveau scrisorile? O carte schimbă totul. Te afli brusc în altă parte. Trăind alte cuvinte. M-am îndepărtat de jgheab, dar am rămas tot cu spatele la Wilson. Călătoria mea era o fugă. Fugisem. Asta era dragoste și ură. N-aveam de gând să mă întorc. Vedeam cum trece vremea. Acum muncesc. Acum citesc. În felul ăsta dragostea e simplă. Cum abia
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
cadaverică pătrunde/ prin piele se impregnează în corp/ ca mirosul/ ca bătrânețea// nici o umbră nici o urmă de milă.// (băiețelul întinde mâna Ťhi my name is stereo mikeť" (peisaj); "jeleuri colorate sau străvezii/ și cauciuc și inox/ și neoane și amfetamine/ jgheaburi și țevi/ și petrol negru cu miros greu/ dar tu faci out// spațiile astea la limită care te scot din normal// - oare ce s-a întâmplat cu/ mâncarea de pe pereții borcanului aruncat la gunoi/ a mucegăit singură printre alte ambalaje
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
spațiile astea la limită care te scot din normal// - oare ce s-a întâmplat cu/ mâncarea de pe pereții borcanului aruncat la gunoi/ a mucegăit singură printre alte ambalaje -// jeleuri colorate și străvezii/ și cauciuc și inox/ și neoane și amfetamine/ jgheaburi și țevi// gunoaiele te atrag ca zepelinul muștele/ sunetul te izbește cu pieptul de zid/ dar nu te mai doare deloc - dar/ nu te mai simți bine decât acolo// și vrei doar un zid de pe care să te prelingi" (spații
Conectică și butoane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9746_a_11071]
-
continuă cu obiectul și după ce se convine că obiectul respectiv a devenit inutil. Sistemul metric diferit duce la această inutilitate. Trivial spus obiecte inutile. Adică ele doar într-o civilizație fără memorie devin inutile. Alte obiecte aflate acolo ar fi jgheabul și burlanul rupte, sârmele unui fost gard. Polata mai are un acoperiș schilod, stă să cadă, pereții au scândurile găurite, mâncate. O șandrama de lemn. Cârpit, peticit, petece de lemn peste pereții de lemn. Se mai află un acvariu care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
drumul la centrifugă. Ochiul drept o tulise spre bărbie, celălalt se pitise sub streașina arcadei, probabil În Încercarea de-a se pune la adăpost de mătreața care-i fulguia din sprânceană. Nasul i se scurgea ca un țurțure topit spre jgheabul colector al buzei de jos, iar un neg cât o stafidă trona demn pe unul dintre versanți și dădea semne că va Începe să fluiere strident, dirijând circulația prin acel sens giratoriu dezordonat. Al doilea individ stătea În spatele primului, Însă
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
pentru o clipă venind În Întâmpinarea lui, asemenea unui pește ridicându-se din apele Întunecate, marchiza luminată a unei cafenele. Șopti „Sfântă Fecioară, cea plină de grație“, Împlântându-și călcâiele În zăpadă și agățându-se cu degetele. Salvat de marginea jgheabului, se ridică În picioare și râse ușor. Nu avea sens să te-nfurii pe natură. Ceva mai târziu, găsi brațele de fier ale scării de incendiu. Ascensiunea care urma o considera a fi partea cea mai periculoasă a Întregii afaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
de lacrimi În clipa cînd mica fanfară militară, adusă probabil cu mari sacrificii, atacă un cîntec demodat, din ultimul război: Orice s-ar Întîmpla, Nicicînd nu voi uita De valea Însorită... DÎnd ocol grilajului, merse În Întîmpinarea destinului: pe un jgheab Înclinat, se rostogoleau, zornăind, spre un eșichier, cîteva monede - nu prea multe. Mușterii erau destul de puțini și cam ocoleau cele trei tarabe ale bîlciului; dacă se hotărau totuși să cheltuiască vreo cîțiva bani, preferau să-și Încerce norocul la acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
să vă-ncercați norocul, domnule, Îl Îmbie pastorul, cu o voce de bariton, călită În atîtea predici. Nu prea am mărunțiș... — Vă dăm treisprezece pence pentru un șiling. Arthur Rowe Își lăsă banii să se rostogolească unul cîte unul prin jgheabul Îngust, urmărindu-i pînă se opreau pe eșichier. — Mă tem, domnule, că astăzi nu-i ziua dumneavoastră norocoasă. Ce-ar fi să mai puneți la bătaie un șiling... pentru o cauză nobilă? — Prefer să Încerc În altă parte. Își aminti
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
scări, să ne îndreptăm lanternele spre spații întunecate, plate, cu tavane joase, croindu-ne drum printre ziare vechi și conserve goale și lucruri aruncate la voia întâmplării. Locuri și spații veniră și se duseră. Coridoare de serviciu, tobogane de acces, jgheaburi de inundație, o veche fabrică unde razele lanternelor, în trecere, descoperiră gâturile ruginite ale mașinilor de cusut și tricotat răsturnate și aruncară umbre de jurasic peste pereții de cărămidă - istoria se afundă în adâncuri - și apoi am străbătut parcări subpământene
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
În cînd o moară. Măcina grîu, dar asta nu era treaba noastră. În schimb, stor sul sîmburilor de floare de soare aduna acolo liota de prunci, fiecare cu cîteva bucăți de pîine de cufundat În uleiul fier binte, spumegos, prin jgheabul din jurul teascului. CÎnd au demolat moara ca să mute presa mai la oraș, toți băieții eram acolo. Eu Îi strînsesem. Aflînd cel dintîi vestea, Îi striga sem din fugă pe la porți pe Zoli, pe Tibi, pe Jani și pe Duczi: — Gyertek
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Împotriva absenței cănilor cu apă de la masă, iar profesorul de serviciu Îl trimisese la cana de tablă legată cu sîrmă de robinetul singurei chiuvete din cantină, o cană pasămite pentru toți. Doar n-o să bem apă ca vitele din același jgheab, am intervenit eu, Încasînd pe loc interdicția de a ieși În oraș preț de două săptămîni, pentru că vorbisem neîntrebat, chipurile, dar, În realitate, pentru comparația vehementă cu jgheabul și cu vitele și pentru tonul rebel. L-am Întrebat a doua
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pasămite pentru toți. Doar n-o să bem apă ca vitele din același jgheab, am intervenit eu, Încasînd pe loc interdicția de a ieși În oraș preț de două săptămîni, pentru că vorbisem neîntrebat, chipurile, dar, În realitate, pentru comparația vehementă cu jgheabul și cu vitele și pentru tonul rebel. L-am Întrebat a doua zi pe profesor, Într-un moment cînd eram singuri, de ce mi-a dat o sancțiune atît de severă, cînd știa prea bine cît de mult țin la ieșirea
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
dat o sancțiune atît de severă, cînd știa prea bine cît de mult țin la ieșirea În oraș. — Trebuie să te doară și pe tine ceva. Nu era cazul să faci În gura mare aluzia aia la vite și la jgheab, că nimeni nu vă tratează așa. Aș fi putut continua discuția cum că tocmai dumnealui ne trimisese la acea singură cană a tuturor legată cu sîrmă, dar n-am mai spus nimic. A venit după mine pe coridor și mi-
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se Întîlnise astfel a doua oară cu jucăria cenușie. În curtea casei, zărind o teslă, a ridicat-o și s-a gîndit că n-ar fi rău să aleagă o bucată potri vită de lemn În care să sape un jgheab pentru un izvoraș din deal, În așa fel Încît să-l călăuzească la vale, să nu-l lase să se risipească prin ierburi. Zis și făcut, s-a așezat pe o piatră, apucîndu-se de lucru. Numai că, mînuind tesla, cotul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
cratițe. Din holul ăsta se mai făceau o ușă pe care era prinsă cu pioneze o plăcuță cu numele ocupantului "Gerhard Bosch". Am întrebat-o pe femeia care ne întâmpinase unde ne putem spăla și mi-a arătat afară un jgheab cu un robinet și o chiuvetă rudimentară alături de care, într-o gheretă minusculă, un WC turcesc. Deci făcusem un progres ! De la un bordei în pământ la ceea ce era aproape o casă cu paturi și pături, de la privata lângă o tufă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
pe ei mai ales îi vor lovi cu cruzime, iar pe ceilalți, în așteptarea vagoanelor spre Siberia, închiși temporar, totul pentru vina de a fi români, stăpânirea sovietică îi va lega, ca pe vite, obligându-i să mănânce dintr-un jgheab de piatră, sau ,,ieslișoară". Așa ne spune un martor pe care ura, se vede, nu l-a distrus, seninul de deasupra obcinelor sau foșnetul fagilor, Buchlandul i-au dat puterea să se bucure, să găsească, cum vedem, diminutivul exorcizant sau
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
astea tăte-s tâmpenii zâse de unii care habar nu au cum mere treaba cu oile. Cum naiba să duc io gresie la stâna, la 2.400 de metri ? Apoi cu apa curentă mai găsâm câte un loc în care punem jgheab și vine sângura. Oaia abia o ții cu mâinile ca s-o mulgi, dacă-i pui mulgătoare de-aia, vă dați sama ca nu stă! Doamne, ce le mai pușca mintea!” a spus batrânul cioban pentru evz.ro Transhumanța este
A început transhumanța în localitățile de la poalele munților by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/79338_a_80663]