533 matches
-
acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă nina trei nopți. Cînd se pune slănina în pat, trebuie să se zică cuvintele: „Cum se leapădă jidovul de slănină și de mîncările noastre, așa să se lepede N. de casa și de băutura jidovească.“ Luîndu-se slănina din pat, să se facă cu ea mîn care, să se dea bețivului - și apoi acesta nu va mai bea în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
învățătură Copiii care învață la școală își pun cărțile în copaia de mălai ca să-și aducă aminte de carte ca de mămăligă. înviere în cele trei zile ale învierii, ard în văzduh trei candele mari ce nu le vede nimeni. Jidov Trăiau cîndva oameni foarte înalți. Despre unul înalt se spune: „Ce jidov de român!“ O fată de uriași a luat odată în poală cîțiva țărani cu un plug tras de doisprezece boi. A dus jucăria mamei, să i-o arate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
mălai ca să-și aducă aminte de carte ca de mămăligă. înviere în cele trei zile ale învierii, ard în văzduh trei candele mari ce nu le vede nimeni. Jidov Trăiau cîndva oameni foarte înalți. Despre unul înalt se spune: „Ce jidov de român!“ O fată de uriași a luat odată în poală cîțiva țărani cu un plug tras de doisprezece boi. A dus jucăria mamei, să i-o arate. Mama i-a zis s-o ducă de unde a luat-o, pentru că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un plug tras de doisprezece boi. A dus jucăria mamei, să i-o arate. Mama i-a zis s-o ducă de unde a luat-o, pentru că ăștia sînt oameni și vor rămîne pe pămînt după ce uriașii vor dispărea. (Gh.F.C.) Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luat-o, pentru că ăștia sînt oameni și vor rămîne pe pămînt după ce uriașii vor dispărea. (Gh.F.C.) Neamul jidovilor a fost prăpădit de Dumnezeu prin po top. (Gh.F.C.) Cînd găsești pe dealuri ciolane mari petrificate, să știi că vin din oasele jidovilor. (Gh.F.C.) Jigodie De jigodie* se dă unt proaspăt de vacă amestecat cu ardei de pe un pieptene. Joi Poporul ține toate joile de la Paști pînă la a noua săptămînă, cre zînd că ar fi păcat să lucreze în aceste zile. Joile
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cărămidă, și mij locul de a le dizlega e de a-i alunga. Apoi ovreii, cînd intră la cușcă*, se roagă să nu ploaie, căci cînd plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ. Se crede că cînd intră jidovii în sărbătoarea cuștelor va ploua. Cînd se îneacă cineva, va ploua patruzeci de zile. Dacă moare cineva de moarte năprasnică în păduri, la înmor mîntarea lui vor fi ploi mari. Nu ședea pe pragul ușii, că-ți va ploua la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toată această suferință pare că natura însăși trece de partea terorii. Încă de pe atunci vulpea era vânătorul este probabil cartea cea mai românească a acestei mari autoare de limbă germană". Capitolul III Sarabanda măștilor, antinomii gotice, cineroman Ahasversus, personajul-fluviu Povestea jidovului rătăcitor de Jean d'Ormesson (roman deja apărut la noi în 1995 la Editura Univers) este reeditat de Editura Minerva (2006, 496 p.), excelenta traducere aparținând aceluiași Toader Saulea, care semnează prefața și o foarte utilă cronologie. Academician la doar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
1999 să i se confere Ordinul Național Steaua României în grad de Comandor, "ca omagiu pentru fidelitatea sa față de cauza României, a libertății și a culturii". Probă supremă de erudiție, de viziune epică și filosofică asupra lumii și istoriei, Povestea jidovului rătăcitor întrunește calități precum luciditatea, poezia, ironia amară într-o desăvârșită arhitectură narativă. Introdusă printr-un poem oniro-metafizic de J.L. Borges, ea se rostește la Veneția, acoperind cel puțin 200 de ani și 159 de episoade, structurate în trei mari
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Cartaphilus, alias Ahasverus, pe-atunci cizmar într-o dugheană din Ierusalim, are parte de o replică devenită ulterior întruparea unui arhetip al condiției umane: "Eu merg fiindcă trebuie să mor, tu, până la întoarcerea mea, vei merge fără să poți muri". Jidovul rătăcitor, crede T. Saulea, își are prima sursă în "Evanghelia după Ioan" (XXI, 23). Legenda pomenitului personaj, reluată de călugărul benedictin Matthieu Paris, pe la anul 1228, devine populară în Europa în veacul al XVI-lea. Ahasverus va inspira nu doar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
benedictin Matthieu Paris, pe la anul 1228, devine populară în Europa în veacul al XVI-lea. Ahasverus va inspira nu doar imaginarul popular, ci și pe cel al unor reputați scriitori, ca de exemplu, Shakespeare ("Neguțătorul din Veneția" Shylock), Eugène Sue ("Jidovul rătăcitor"), H.G. Wells ("Omul invizibil"), Shelley ("Wandering Jew"), Alexandre Dumas ("Isaac Laquedem") ș.a. Pentru romancierul Jean d'Ormesson nu realitatea efectivă a Jidovului Rătăcitor este importantă, ci cea fictiv-narativă. Geniul protagonistului-narator constă tocmai în faptul de a fi fost martorul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
și pe cel al unor reputați scriitori, ca de exemplu, Shakespeare ("Neguțătorul din Veneția" Shylock), Eugène Sue ("Jidovul rătăcitor"), H.G. Wells ("Omul invizibil"), Shelley ("Wandering Jew"), Alexandre Dumas ("Isaac Laquedem") ș.a. Pentru romancierul Jean d'Ormesson nu realitatea efectivă a Jidovului Rătăcitor este importantă, ci cea fictiv-narativă. Geniul protagonistului-narator constă tocmai în faptul de a fi fost martorul, actorul și cronicarul a două milenii de istorie mondială. Epocile și evenimentele curg încrucișându-se necontenit, se amestecă, ca și cum memoria lui Ahasverus ar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Dumnezeu", nu alta decât Roma care a avut norocul de a fi învinsă de creștini, deosebiți de ceilalți cuceritori prin faptul că nu măcelăresc tot ce le iese-n cale, respectând viața, bisericile, amintirile gloriei trecute, religia. Memoria epică a Jidovului Rătăcitor nu este altceva decât o imensă bibliotecă imaginară, alimentată de evenimente reale și încremenite în istorie. Pentru cititor nu mai are nici o importanță dacă Ahasverus trăise acele întâmplări sau le născocea, de vreme ce el însuși le trăiește alături de narator, străduindu
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
urmărească cum înaintează într-o uluitoare ubicuitate, actor și sursă a nenumărate istorii diferite. Narațiunea autorului francez este o concatenare de biografii, epoci, personalități și stiluri ce se cheamă unele pe altele într-un interminabil cronograf al lumii, în care Jidovul Rătăcitor joacă toate rolurile posibile în felurite, mefistofelice travestiuri, atribuindu-și și asumându-și a posteriori ideile cele mai iscusite sau cele mai pustiitoare din istoria omenirii, preluate și puse în practică de conducătorii lumii. Jean d'Ormesson este și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
romanțată, dovadă intruziunea în biografia lui Chateaubriand, menită, evident, să acrediteze versiuni compatibile cu temperamentul, geniul și viața amoroasă a poetului catolic (o fixație și un reper absolut pentru autorul romanului "Din voia Domnului" Editura Univers, 1993), punându-l pe jidov să-i fie slujitor și complice în sarabanda de întâmplări deloc măgulitoare, înscenări, trucuri și măști, călătorii, agrementate cu întâlniri de taină, răvașe de iubire, pioase minciuni. Isaac Laquedem ar fi putut să-și atribuie vorbele lui Nietzsche, spre a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
portretul-robot al protagonistului, desenat de autor: "El era noul Adam. El va fi opusul lui Faust, cel care nu voia să moară. El în schimb, își va dori să moară și îi va fi cu neputință". Între Iov și Shylock, Jidovul Rătăcitor afișează o nesfârșită lehamite, o revoltă abisală și o nebănuită vigoare vindicativă. Pe tot parcursul romanului, Jean d'Ormesson se poartă ca un vrăjitor stilist, dând miraculoase probe de suspans, oralitate, dar și de monolog interior (vezi istorisirea lui
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
deveni un fel de clovn neputincios sau Nero megaloman, este silit, căpătând treptat alt chip între zidirile Vaticanului și riscând să devină de nerecunoscut și arestat precum un intrus în locul "adevăratului" Pontif, să fugă într-un pelerinaj fără de sfârșit precum Jidovul rătăcitor ... Sacrul s-a camuflat în profan. Nu Domnul va fi răstignit de data asta, ci omul, "o răstignire prin anonimizare, nu te mai știe nimeni și în cele din urmă nici tu mai știi cine ești. E ca un
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Lungu: 53, 66 Herta MÜLLER (Germania): 5, 102, 103, 104, 105, 291, 292 Încă de pe-atunci vulpea era vânătorul (2009): 102, 105 traducere de Nora Iuga: 102 Jean d'ORMESSON (Franța): 6, 109, 110, 111, 112, 113, 292 Povestea jidovului rătăcitor (2006): 109 traducere de Toader Saulea: 109, 110 Martin PAGE (Franța): 6, 119, 122, 292, 293 M-am hotărât să devin prost (2004): 119 traducere de Adriana Gliga: 119, 122 Anne PARLANGE și Vincent LESTRÉHAN (Franța): 6, 138, 139
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sexuală. Problema se complică și mai mult în tradiția populară orală, care creează o teologie sui-generis paralelă cu dogmatica ortodoxă; astfel, într-o variantă a Legendei Maicii Domnului, culeasă din Transilvania de preotul folclorist Simeon Florea Marian, la întrebarea unui jidov "Tu ești Maria Dumnezoaia?", Maica Sfântă i-a răspuns: "Eu!"10, ca o nevastă care asumă numele de familie al bărbatului; sugestia unei apartenențe cvasimaritale apare și în apocriful Cele 72 de nume, transcris de Moses Gaster după un manuscris
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
verdeleancă". "Ce umblu, ce caut / Sfânta verdeleancă / Fiul lui Dumnezeu, / Care-i mai marele cerurilor / Și al pământu-lui / Și al tuturor noroadelor. De văzut, nu l-am văzut, / Dar de auzit / L-am auzit, / Când l-au prins cânii de Jidovi." 24 Termenul verdeleancă nu apare în DLR, nici la Scriban, nici la I.A. Candrea, nici la Tiktin; nu se regăsește în niciunul dintre dicționarele mari cercetate de noi. El trezește curiozitatea mai ales prin forma sa de feminin, care
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
pendinte de Cercurile de recrutare județene. Evreilor li s-a mai spus de către români de-a lungul secolelor și „jidovi”, „ovrei” sau „jidani”. Primul și ultimul termen sunt considerate de către Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) ca fiind „peiorative populare”, „jidov” provenind din slovacul „židovinǔ”, iar pentru „jidan” nedându-se vreo explicație cu toate că, după părerea noastră, ar putea proveni din germanul „juden” (iudeu), venit tot pe filieră slavă. Oricum, în lucrarea sa „Surete și izvoade” reputatul istoric și colecționar de documente
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
rămînea neînduplecată, cu dracii care-i avea; iar Nechifor Lipan își pleca fruntea și arăta mare părere de rău și jale. Pe urmă lumea li se părea prea bună și ușoară, după rînduiala lui Dumnezeu din povestea baciului care fusese jidov”. Așa era rînduiala, ea să îndure „puterea omului ei”, el să se umilească de propria-i slăbiciune. Eros, cealaltă față a lui Thanatos, găsea calea de împăcare pentru amîndoi. Aceeași scenă se repeta pe parcurs, în stări de vis ori
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
i-a intrat vaca în ogorul lui, până la Iuda, care L-a vândut pe Hristos. Eu sunt voievod și nu am voie să-L las alături pe Hristos cu Iuda, trebuie să fac și eu cum făcuse atunci mai-marele preoților jidovilor și să nu amestec împreună prețul sângelui cu jertfa curată. Așa că una este ctitorirea de lăcașuri sfinte, dăruirea bisericilor și alta jertfa de pocăință. Țapul Azazel era dus și lăsat să rătăcească în pustie, la fel și arginții lui Iuda
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
mâhniciunea ce înfățoșa Iașul. De-abea de la margine până la cvartirul Gheneralului întîlneam când și când câte un chip de om. Era ceva în aer și pe ulițe din pustietățile de care vorbesc scripturile; în locul mulțimei de trăsuri, neguțitori, de miimile de jidovi, domnia tăcerea grozavă a unui oraș de șaptezeci mii de oameni ce se rumpe numai de cârâiturile cioarelor, de urletul turmelor de câini sălbăticiți și de călcarea calului meu. Vă scutesc, domnilor, de reflecțiile mele..., dară mare jale este pe
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Bodnarachi desperat Luat-a traista-n spete Și-n lumea larg-a alergat Pîn-a dat de Sirete, Dar pentru el loc de popas În lumea asta n-a rămas. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! {EminescuOpIV 518} Ca jidovul rătăcitor, A dat de mii de chinuri Și pe la Chiț alergător Cu lirice suspinuri; Dar vai de el cum au rămas! Vau, Vau și Chiț și toți l-au ras. O! jerum, jerum, jerum, O! quae mutatio rerum! Atunci Samson
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]