147 matches
-
farmece, că tot nu s-ar prinde” <endnote id="(802, p. 119)"/>. Credința În arhaicitatea și, mai ales, În gigantismul „jidovilor” a generat o mulțime de expresii și zicale populare românești, de genul : „de când cu jidovii” [= din vremuri imemoriale] ; „muncă jidovească” [= muncă grea] ; „a fi rupt din jidovi” [= a fi voinic și corpolent], sau „omul ăsta așa-i de jidov, ca un urs”, sau chiar „ce jidov de rumân !” <endnote id="(39, p. 21 ; 166, p. 46 ; 247, p. 115)"/>. Iată
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
s-a „agățat de toartele cerului”. „Dumnezeu a trimis atunci muște, care s-au pus pe ochii lui și când a vrut să se apere de ele, a căzut În apă și s-a Înecat.” „Așa s-a pierdut neamul jidovesc” <endnote id="(56, pp. 171- 172 ; 162, p. 279 ; 269, p. 138)"/>. Polemici Între savanți De-a lungul timpului, savanții au avut păreri diferite În ceea ce privește originea și semnificația acestor motive mitice. O scurtă trecere În revistă a principalelor opinii va
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
6, p. 62)"/>. Prizonier al propriului său sistem mitologic, artificial și utopic, Nicolae Densușianu crede, la Începutul secolului XX, că „jidovii” din tradiția populară românească nu ar fi alții decât „vechii egipteni”, iar „Novac, Împăratul jidovilor” - care a tras „brazda jidovească” - ar fi chiar Osiris <endnote id="(57)"/>. Însă cea mai spectaculoasă teorie pare a fi cea din 1887 a lui Lazăr Șăineanu. Acesta identifică „jidovii” nu numai cu „uriașii”, dar și cu „tătarii”, care - În tradiția populară - sunt o ipostază
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a provocat-o lui Isus. Este cazul textului apocrif intitulat Pentru blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece triburi „jidovești”, precum și pedepsele veșnice la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
venit cătră icoana chipului tău și Împărătescul tău trup l-au Împunsu cu hangeriul. O, minune, că iată că eși dentr-Însa și curse sânge, ca și mai nainte. Și tu, făcătoriul mieu, nu te-ai putut odihni de necredinciosul neamul jidovesc, nici Întâi, nici apoi. Ne Închinăm patemelor tale, ne Închinăm răstignirii tale, Închinămu-ne ranelor Împărăției tale, care le-ai răbdat pe cruce pentru noi oamenii. Și iarăși ne Închinăm ranelor celor de al doilea rându, carele ai răbdat pre sfânta
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
texte vechi românești și-au dovedit importanța din perspectiva subiectului abordat aici. Aceste pamflete scrise sau tipărite au dat un temei zvonurilor și credințelor orale privind infanticidul practicat de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai multe feluri În care, chipurile, evreii ar folosi sânge de creștin : pentru prepararea „azimelor jidovești”, pentru „mâncări, chinături de sânge”, pentru „fărmecarea creștinilor ca să aibă de la ei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
creștini - au devenit În cele din urmă eresuri folclorice. Memoria colectivă a păstrat neschimbate, până În zilele noastre, nu doar motivația rituală a infanticidului, dar și unele „detalii tehnice” (butoiul cu cuie, de exemplu) <endnote id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
adică de Arhanghelul Mihail, care mânuiește „sabia morții”, „cu care ia sufletele oamenilor” <endnote id="(36, p. 151)"/>. S-ar putea să existe o legătură Între descântecele prezentate mai sus și credința populară conform căreia, dacă nu plouă de „sărbătorile jidovești”, câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că, [atunci] când intră jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când plouă, din fiecare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mâna turcilor. Iată un fragment dintr-o poezie anonimă din epocă (culeasă de V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
modalitate eficientă pentru legionari de a lua contact cu populația, care, de altfel, privea cu simpatie pe tinerii energici, plini de hotărâre. În primăvara anului 1930, Corneliu Zelea Codreanu a decis să lanseze „o nouă organizație națională, pentru combaterea comunismului jidovesc”, în care să intre și Legiunea Arhanghelului Mihail și oricare alte organizații de tineri, peste deosebirile de partide. Această organizație s-a numit Garda de Fier. Despre aceasta Horia Sima avea să scrie: redusă la legionari, Garda de Fier nu
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
1940; într-un dialog cu Petrovicescu, care spune că datele sunt de la Siguranță, conducătorul are suspiciuni „d-ta ești de acord cu Filderman că avem numai 339000 de jidani? dacă ar fi numai atât, n-ar mai exista o problemă jidovească acută la noi...Să reiei d-ta chestiunea în mână. Să faci un control sever să vedem dacă nu cumva face altcineva recensământul în locul celor meniți să-l facă”622. Soluționarea „problemei evreiești” era în strânsă legătură cu inițierea și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Biserica Lui Hristos a fost batjocorită? Lucrurile nu sunt întâmplătoare. Așa a fost și în războiul sfânt din Spania. Răspund eu: comuniștii sunt contra religiei creștine, nu și împotriva celei mozaice, pentru că acest comunism este o fabricație și un instrument jidovesc, devastator numai împotriva Bisericii Lui Hristos. Toți șefii, marii secretari de comitete de partid și cei din posturile de conducere au fost evrei. Ei și-au creat și un aparat de represiune, Securitatea, condusă tot de ei, cei specializați în
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
avut totuși un rezultat: preoții tineri au început să miște. Ne regăsisem în sfârșit și am început a întreține legătura continuă. în anul următor, la congresul preoțesc de la Tg Mureș biroul Asociației a admis să fac un referat despre „primejdia jidovească în România” pe care l-am încheiat cu aceleași concluzii ca la Turda. Preoții tineri au făcut atunci o adevărată manifestație legionară. între timp am trimis Mitropolitului Bălan, un memoriu, în care îl rugam să se pună în fruntea preoților
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca semn al unor mișcări economice în primul rând. Prin organizarea târgurilor, boierii simțeau nevoia aducerii unor străini, mai ales a evreilor, vestiți pentru alijverul țării și a lor. Așa se explică cum a sosit la noi în Moldova elementul jidovesc, ca factor necesar de dezvoltare economică a țării. Altfel nici nu se putea devreme ce aveam o țară, la vremea aceea, compusă din plugari, iar boierii numai pricepere în ale comerțului, nu dovedeau. Așa că, precum spun cronicarii, la vremuri și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
pierde, tot cei mai de rând și mai înjosit în orașele poporului românesc, căci, din nefericire, poporul nostru stă pe muchia ce desparte trei civilizații deosebite: cea slavă, cea occidentală și cea asiatică, și toate lepădăturile Orientului și Occidentului, grecești, jidovești, bulgărești, se grămădesc în orașele noastre, iar copii acestor lepădături sunt liberalii noștri. Și, când lovești în ei, zic că lovești în tot cei românesc și că ești rău român. Întradevăr, d. Serurie, care a scris un volum de poezii
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
Iași a constituit laitmotivul pentru hotărârea de a proiecta filmul și, În felul acesta, de a intensifica vigilența românilor față de pericolul evreiesc. Reclama filmului a cuprins o scurtă explicație a „scenariului”: „La fiecare pas, soldații noștri se lovesc de pericolul jidovesc, căci aproape tot În al treilea soldat bolșevic se ascunde figura unui jidan. De când cu actul de la Iași, când jidanii au avut nerușinarea să tragă după soldații români și germani, creștinii și-au dat seama, odată În plus, de pericolul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
căci aproape tot În al treilea soldat bolșevic se ascunde figura unui jidan. De când cu actul de la Iași, când jidanii au avut nerușinarea să tragă după soldații români și germani, creștinii și-au dat seama, odată În plus, de pericolul jidovesc”. Dacă vom compara reacția presei românești după pogromul de la București cu reacția ei după pogromul de la Iași, vom constata că a existat o deosebire enormă. Atunci legionarii au fost Înfierați pentru Încercarea violentă de a pune mâna pe putere și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
jidanilor și nu contra soldatului și poporului rus"; Războiul a fost provocat de jidanii lumii întregi. Luptați contra provocatorilor de războaie !"; "Armatele română și germană nu vin pentru a se răsbuna pe populație. Ele luptă pentru distrugerea comunismului și cahalului jidovesc"; "Domnia jidanilor și a străinilor s'a sfârșit. Soarele dreptății românești din nou a răsărit"; Cine luptă pentru comunism, luptă pentru subjugarea tuturor popoarelor de către comuniști și jidani"; "Comuniștii și jidanii v'au luat pământurile, casele, vitele și recoltele voastre
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1879 ține un discurs în camera deputaților în care cere oferirea cetățeniei române doar acelor ”elemente” care se amestecă cu etnia română (excluzându-i aici pe turci și pe evrei). Tot el afirmă că „dacă nu vom lupta contra elementului jidovesc, vom pieri ca națiune“ și reprezintă una dintre cele mai cunoscute influențe rasiste asupra gândirii lui Zelea Codreanu În Târgu Neamț, există o școală care este dedicată lui Vasile Conta și îi poartă numele - Liceul Economic „Vasile Conta”. De asemenea
Vasile Conta () [Corola-website/Science/298676_a_300005]
-
numele nostru etnic de „români”, și nu „rumâni”: „dându în mâna noastră ceaste cărți, cetind și ne plăcură și le-am scris voo, fraților români, și le cetiți”. Cu toate că în prefață se spune că tălmăcirea s-a făcut „den limbă jidovească și grecească și sârbească (=slavonă)”, "Palia" descinde, de fapt, dintr-un original maghiar, fiind rodul propagandei calvine. Filologii Iosif Popovici, în 1911, și Mario Roques, în 1913, au demonstrat că traducerea bănățeană-hunedoreană a "Vechiului Testament" are la bază "Pentateucul" tipărit
Palia de la Orăștie () [Corola-website/Science/309272_a_310601]
-
suntem de sânge român"). În Palia de la Orăștie (1581) scrie lămurit "« ...că văzum cum toate limbile au și înfluresc întru cuvintele slăvite a lui Dumnezeu numai noi românii pre limbă nu avem. Pentru aceia cu mare muncă scoasem de limba jidovească si grecească si srâbească pre limba românească 5 cărți ale lui Moisi prorocul si patru cărți și le dăruim voo frați rumâni și le-au scris în cheltuială multă... și le-au dăruit voo fraților români... și le-au scris
Istoria limbii române () [Corola-website/Science/306408_a_307737]
-
Ligii Apărării Naționale Creștine cu ocazia încoronării regelui Carol al II-lea al României, Ion Tarnoschi scria și următoarele: În aceeași revistă a mai publicat articole ca: „Profanarea Imnului Regal și Jidanul Nuhăm Sokolow” Noi — și toată lumea — știe că, norodul jidovesc trăește răspândit pe toată, suprafața pământului, trăind ca un parazit pe spinarea tuturor popoarelor, pe care le suge fără milă..."), „Pe marginea peirei” ("Cu ocazia răsboiului pentru independență, din anul 1877, numai câțiva Jidani au luat parte ca soldați voluntari
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]