155 matches
-
ei îi dau cuviincios binețe, iar el le răspunde "Bună ziua". Împinge portița legată de gardul maro cu un cerc metalic. Două bănci de lemn, o fântână, un cireș încărcat cu rod copt, plin de arome. Sub coroana enormă, un câine jigărit, plin de scaieți, picotește toropit de căldura puternică a soarelui. Își pendulează leneș coada încercând fără succes să alunge niște muște insistente. Intrarea în casa scundă, pătrățoasă, a postului de jandarmi, este pe două trepte de beton. Ușa cu geam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
-o pandaliile, s-a amorezat de unul și a fugit dracului de-acasă, s-a dus după el, pe undeva pe la Craiova, un tehnician de la Electroputere, dar originar de-aici de la noi din cartier (venise în concediu). Un spelb cam jigărit, dar mult mai tânăr decât ea... Nu vrei, i se adresă el bunicii, să iei și tu Gerovital? Ce mi-e șaptezeci de ani? O nimica toată, te face de cincizeci și te-ai aranjat..." Bunica chicoti: "Hi-hi! De ce nu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
la prânz și seara, dacă-l scăpați din lesă (mă plimb și eu, oricând am chef, eu, nu „stăpânul“); e același pe care-l folosiți ca polițist, expert În droguri, bodyguard - chiar cel mai sigur. Dar Îl vedeți În unul jigărit și agresiv, poate de foame, poate c’ați nimerit pe acolo taman când are și el de rezolvat problema voastră din patul conjugal. Aceeași specie capătă astfel - caz unic - o dublă semnificație: bun când vă folosiți de ea, rău când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
I bai bucluc ia da îmblăti (a) a treiera încârligat îndoit, complicat înăcrit nervos, arțăgos înciocăla( a) a cupla, a monta, a îmbina înzdrobat răcit J jăgneață jarul strâns grămadă sub oala cu verze pentru fierbere jărui(a) a târâi jigărit slab, sfrijit jilip jgheabul pe care curge apa la roata morii jude primar jutariu paznic de câmp L ladamesesertar laghiță bancă mai lungă laibăr vestă lămpaș felinar liuri must din dreve, vin de-al doilea M marșină de săpat prășitoare
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Într-un pat așteptând să dea În fiert mâncarea de cartofi pe care o pregătea Neli În curte pe reșou, a apărut și gazda noastră. Nu se schimbase prea mult Costică Zlate. Era doar o idee mai slab și mai jigărit, dar rămăsese la fel de beat cum Îl lăsasem În urmă cu șase ani, și tot atât de aprig când e să-și ceară dreptul. Fă, pizdo, zbiera la Neli, și bă, cioroilor, la mine și la Laur, să-i dăm acuma pe loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
coșuri Împletite din bambus atârnate pe suporți improvizați, cuști Înșirate În dezordine pe jos, direct În stradă, pe trotuar, de unde străbat sunete dintre cele mai variate: triluri de canari, gângurit de porumbei, mieunat de pisici În călduri, lătrat de câini jigăriți, cotcodăcit de găini anemice și măcăit de rațe cu coada Îmbârligată, behăit de capre sprințare, etc. Specii variate de papagali viu colorați În nuanțe de verde, portocaliu, galben, violet, printre care tronează imperialii kakadu cu penajul lor alb imaculat și
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
găsit ascuns și m-a dat doar În primire - și ăla, săracul, nu avea ce să facă: „Fugi unde Îți fuge capul”. Au fost momente de acest gen... Sau polonezul ăla de la Auschwitz care când m-a văzut prăpădit, mic, jigărit, mi-a dat o bucată de pâine și o conservă... - Spuneați că În condiții de privare de liberate și de foame omul devine animal. Cum vă explicați că unii au fost În stare de asemenea gesturi frumoase? - Sunt și excepții
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Ca și cum nu erau destule câte sunt, leul, care nu prea e leu, o ia la vale, spre bucuria exportatorilor români, zic unii. Care exportatori? Ce se mai produce la noi în afară de chirpici și ifose? Cum exportatori nu prea avem, leul jigărit se va rostogoli pe masa românului, ca să-i arate că nu mai poate cumpăra acum ce cumpăra cu o săptămână-două în urmă, că nu-și va plăti utilitățile, și de medicamente necompensate, nici vorbă. Unde mai pui că pe lângă toate
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bietele păsări stăteau pitite în ascunzișurile lor, așteptându-l pe el să le împuște pe la spate. Și vorbea, vorbea, de parcă împleticirea picioarelor lui depindea de asta. Nici nu observă că Ion rămăsese în urmă, descumpănit și posomorât, ca un câine jigărit, părăsit de stăpânul său, numai să nu-l mai audă lătrând, să nu-i mai tulbure somnul liniștit din toiul nopții. Îndată ce se dezmetici aerul răcoros își făcea efectul Ion încercă să spună ceva (poate vroia să întrebe pentru ultima
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cînd Saul umbla cu capra pe coclauri să adune prozeliți pentru făcătura lui, în imperiul roman exista o divinitate pe care el o numește ,,Dumnezeul veacului acesta” însă înveninatul nu vrea să ne spună de ce Iahwe era numai un pîrlit jigărit plin de invidie, ură și venin pe lîngă acest Ziditor unic și universal. Tertulian în scrierile lui amintește despre scrierile lui Eno, că au fost mult înain- tea potopului fiind salvate de Noe în corabia sa, pe care Ziditorul le
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
punctul acesta de vedere îi aparține lui Stingo, naratorul poveștii și confidentul Sofiei, cel căruia aceasta îndrăznește să-i destăinuiască, în frânturi, trecutul său, greșeala sa de negrăit și zbuciumul său interior. Acest "tânăr provincial" ajuns la New York, acest "sudist jigărit și însingurat", cum îi place să se descrie pe sine, se instalase, în vara anului 1947, într-o pensiune modestă din cartierul evreiesc din Brooklyn, cu intenția de a lucra aici la primul său roman. Aici o întâlnește pe tânăra
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
și sănătoși. Lucrurile se vor îndrepta și se vor mai face... Deodată cineva a împins ușa de la intrare și-a sărit pe noi, lingându-ne cu multă dragoste. Era Cuțui, care s-a întors înaintea noastră, să păzească gospodăria. Slab, jigărit, de i se puteau vedea coastele. O bucurie ni s-a strecurat în suflete... Eram din nou acasă și asta conta cel mai mult. În curând tata și-a reluat serviciul și-a început refacerea. Prin noiembrie am dat examen
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
imemoriale, ideea pe care oamenii și-o formează despre dreptate este alcătuită din două jumătăți: virtutea triumfă, iar viciul este pedepsit. Am avut norocul să apucăm acele vremuri cînd virtutea, deși nu triumfă, nu mai este hăituită cu cîini. Bătută, jigărită, virtutea, îmbrăcată în zdrențe, este lăsată să intre, să se așeze într-un colț, numai să nu crîcnească. Nimeni însă nu îndrăznește să scoată o vorbă despre viciu. Da, virtutea a fost batjocorită, dar viciul nu are nici un amestec. Da
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
o erecție dureros de tare îmi străpungea boxerii și m-am zgâit la ea neajutorat, fără să-i fac nimic. La un moment dat am ajuns să mă privesc în oglinda din baia camerei de oaspeți. Aveam fața deshidratată și jigărită, cea a unui om cu zece ani mai bătrân, cu ochii atât de roșii, încât nu-mi puteam vedea irișii. Am băut niște apă direct de la robinet, apoi m-am hotărât să mă aranjez ca să arăt cel puțin pe jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
ascuns dedesubt. Erau prea multe întrebări (și prea bizare) pentru a le contempla rațional și sistematic. Se întâmpla într-o marți - era singurul dat. Nu mai puteam rămâne pe treptele care duceau la Registratură - pierdut și privind aiurea la câinele jigărit și singuratic adulmecând zona din jurul clădirii Booth House, o batistă legată în jurul gâtului - la nesfârșit. M-am îndreptat în direcția parcării studenților să văd dacă dau mașina crem 450 SL sau de BMW-ul lui Aimee Light. Era singurul plan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
viața bună din orășel: adio mișculații în port, adio fetițe, adio trai dulce. Dacă mai ținea mult așa, e clar că trebuiau să-și pună coada pe spinare. Pizda mă-sii, se împuțea totu, ei trei erau ca niște murături, jigăriți și lihniți de foame, în gheretă cam intra ploaia, le pătrunsese umezeala și-n oase, dârdâiau de frig. Asta era starea lor în seara când au hotărât că a doua zi, gata, tre s-o tundă din locu ăsta scârbos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
știut ca un loc unde Statul își îngropa victimele. Era pe la ora amiezii în plină vară, o căldură toridă. În cimitir înfloreau buruieni înalte până la genunchi, culorile lor îți înțepau cu stridență privirea. Pe cărările din iarbă, câini de pripas jigăriți cărau în bot bucăți de cadavre, urechi sau degete de la mâini și picioare. Am găsit un mormânt cu numele lui Ion Săracu. Pe el se afla un buchet de flori - nu flori de câmp, ci trandafiri. Încă proaspeți, iar ziua
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
care o salvase pe mama de la o moarte inevitabilă a suportat același regim de maximă austeritate ca noi. Avea o crăticioară unde mama îi punea zilnic rația de boabe, precum și un vas mai mic pentru apă. Se împuținase la trup. Jigărit și mititel, ajunsese un schelet care asista neputincios și înfricoșat la niște evenimente care-l depășeau și pe care nu le înțelegea. Ieșise și el odată cu noi pe hol, să se bucure, să vadă minunea care se întâmplase, privind lumina
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Nu avea nici măcar un cățel. Tata a luat oarba de căpăstru și au pornit-o spre platforma de gunoi. Iepele lui moș Danilov erau un miracol, petrecându-se aceeași metamorfoză incredibilă și uluitoare ca-n povești, unde calul cel mai jigărit și mai prăpădit din fundul grajdului, odată scos afară, se transforma în cel mai frumos bidiviu, zburând ca vântul și ca gândul, anulând spațiul și distanțele. Pirpiriile trăgeau ca niște locomotive, înieptându-se și pufăind pe eșapamentul nazal, tocând mărunt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
o pungă de bomboane acrișoare. La începutul școlii, prin septembrie, mai adăugam și trei pere sau struguri din grădină. Dimineața, când o verificam pe băbuța dacă nu s-a zgârcit la ceva, ea se mira cum rămâneam tot mică și jigărită, când mănâncam atâta. Era sigură că am limbrici și seară de seară mă punea să beau lapte călduț cu usturoi pisat. Îl înghițeam greu, cu gândul la eroii copii din cartea Copii eroi. Dar eu nu mă jertfeam nici pentru
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
urmare, ea a început să-și facă de lucru cu un cățel ; apoi, pentru că îl iubea atît de mult, nu s-a mai putut despărți de el (de cîine, că de Vlad a reușit pînă la urmă...). Era unul mai jigărit decît cel din camera de cămin, dar, se pare, avea aceleași date : viermi, mulți viermi. Nu a apucat să vomite însă ; precum spun, experiența acu mulată mi-a fost de folos. Era clar că avea viermi - asta se vedea și
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
În 1922 -, ei n-au voie să muncească” <endnote id="(514, p. 26)"/>. „Ițic nu ară”, scria la rândul său Zaharia Stancu, În 1938, referindu-se la evreul generic. „El nu posedă un petec de pământ sărac, nici doi boi jigăriți [...]. Ițic are o dugheană soioasă” <endnote id="(425)"/>. Acolo unde și atunci când legislația privind proprietatea funciară a suferit excepții, acordându-li- se drepturi și evreilor, zicalele amintite mai sus nu au mai avut acoperire deplină. „Până acum n-am văzut evrei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o mișcare semicirculară specială a brațului, ca pentru a face calul să creadă că va scoate imediat biciușca pe care o ținea În carâmbul cizmei de pâslă de pe piciorul drept și că acest gest va fi suficient pentru ca mica mârțoagă jigărită să-și manifeste la fel de vag intenția de a mări pasul ca și birjarul pe aceea de a scoate knutișko. În starea aproape halucinatorie pe care o crea călătoria noastră Înecată În zăpadă, m-am bătut din nou În toate duelurile
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o dată chiar a ostilității și urii, era imposibil ca organismul și nervii mei să nu cedeze. M-am îmbolnăvit, prin urmare - deocamdată doar de milă, de o milă bolnăvicioasă față de pisicile nimănui și față de câinii vagabonzi. De câte ori văd una mai jigărită sau unul mai costeliv simt ca o lovitură în plex. Mă surprind căutându-mi pretexte să ies cât mai rar din casă - ca să nu fiu nevoit să-i văd. Când totuși nu se poate să nu ies (am, ca tot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
de avea dreptatea de partea sa. Sunt, din acest punct de vedere, cu totul și eu de partea lui: ba, mi-am montat, pe masa la care scriu, un mic grup emblematic, o statuetă de lemn reprezentând un cerșetor jerpelit, jigărit și ciung, ținând în mână un talger special (pe care l-am găsit într-un beci de antichități din cetatea Sighișoarei, un coșuleț de nuiele împletite, cu fundul de tablă, pe care se mai vede vopseaua roșie, ca o chemare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]