1,912 matches
-
imnul de stat al republicii. Urmare acestor măsuri, în toate întreprinderile, rusofonii au reacționat energic și s-au organizat operativ în partidul „Edinstvo” refuzând să învețe limba română și să vorbească românește. O experiență amară, pentru noi, românii, eliberați de sub jugul cuceritorilor, care întotdeauna au pretins că noi am fost înapoiați, iar ei au fost eliberatorii noștri din starea de incultură și subdezvoltare. De aceea, acțiunile rusofonilor au fost viguroase pe toate planurile. Pe plan propagandistic au umplut librăriile cu volume
ÎNTRE TRĂDARE ŞI PATRIOTISM de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1425325080.html [Corola-blog/BlogPost/382720_a_384049]
-
unui „haraci” o îndatorare substanțială în aur și hrană obținută de la populație care trăia incomparabil mai greu ca frații lor transilvăneni. Vitejia unor domnitori a intrat în istorie prin învingerea trupelor otomane trimise să „pedepsească” acțiunile lor de ușurare a jugului pus pe pălmași, în majoritate aduși în condiția de sclavi. Mântuirea lor era considerată numai un har ceresc cerut in mod insistent de credincioși aducând foloase Bisericii care nu mai necesita aportul la culturalizarea maselor. Tipic pentru un „credincios militant
CULTURA ŞI DIVINITATEA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 by http://confluente.ro/emil_wagner_1464516883.html [Corola-blog/BlogPost/385117_a_386446]
-
STRUGURI De poezie, toamna înflorește Și sentimentele pocnesc în muguri, Căldura soarelui se-adună-n struguri, Natura, veselă, sărbătorește. Dar dragostea ridică-nalte ruguri, Pe cei ce nu iubesc îi pedepsește, În flacăra durerii-i învelește Și sufletul îl leagă-n triste juguri. Ne regăsim iubirile-n poeme, Ating de cer cu-aripile de îngeri Și zborul lor începe să ne cheme, Unde durere nu e, nici înfrângeri. Tu, inimă, de ce oare te-ai teme Și-n loc de bucurie, de ce sângeri ? LEAGĂN
TOAMNA BOGATĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1445936186.html [Corola-blog/BlogPost/342991_a_344320]
-
cu proptele și lanțuri. Boii toropiți de căldură suflă din greu. Hăis și cea sunt ordinele bunicului pentru Bujor și Bourean, însoțite de pocnetul biciului din piele, în aerul fierbinte. Îi iubește, sunt animale de povară ce-și poartă supuse jugul. Când carul este plin, merge alături de ei și din când în când îi operște să se odihnească. Pornim din nou la drum, praful fierbinte, stârnit de boi și carul în mișcare rămâne în urma noastră, ca un fum. Bunicul a dejugat
MIERE DIN PEPENI VERZI de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Miere_din_pepeni_verzi.html [Corola-blog/BlogPost/367398_a_368727]
-
domnitor, înainte să mă refer pe scurt la josnica trădare, care avea să pecetluiască soarta domnitorului, a oștirii sale, dar, mai ales, a bunului și harnicului popor moldovean, pe care avea să-l condamne la câteva sute de ani de jug turcesc. Trădătorul - al cărui nume trebuie scris și spus ori de câte ori se ivește ocazia, pentru ca lumea să nu-l uite-n nicicând și, mai ales, pentru a da posibilitatea generațiilor viitoare să-l blesteme-n veci, clipă de clipă, așa cum merită
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
vremea pribegiei domnitorului, cel mai bun prieten, sfătuitor și sprijinitor al acestuia. „Arginții” pentru care și-a vândut nația și sufletul au fost treizeci de mii de galbeni. Atât de puțin a costat așezarea pentru câteva sute de ani a jugului pe grumazul unui popor. Trădarea Cernăuțeanului - hatman, se pare - se derulează în trei etape: prima, când, trimis să împiedice trupele turcești să treacă Dunărea la Isaccea, nu-și îndeplinește misiunea, permițând atacatorilor să forțeze fluviul, justificându-se apoi în fața domnului
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
5. Poate că marele istoric a fost un pic prea dur când a scris această frază. Suflete mari a mai avut această nație și nu puține, doar că ele n-au reușit multă vreme să se coalizeze pentru a sfărma jugul greu și aspru, pus pe grumazul neamului nostru de marile puteri în diverse momente ale istoriei, în principal pentru că acest jug a fost susținut din interior de pilonii de granit a-i trădării și intereselor meschine. Iar eu am senzația
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
această nație și nu puține, doar că ele n-au reușit multă vreme să se coalizeze pentru a sfărma jugul greu și aspru, pus pe grumazul neamului nostru de marile puteri în diverse momente ale istoriei, în principal pentru că acest jug a fost susținut din interior de pilonii de granit a-i trădării și intereselor meschine. Iar eu am senzația, greșită sper, că acești piloni continuă să existe și că sunt din ce în ce mai solizi și mai bine consolidați... Notă: Imaginile numismatice și
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 by http://confluente.ro/liviu_gogu_1425309961.html [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
ura. Pietrele lovesc mereu, Plănge Bunul Dumnezeu. Hai să ne unim odată Că e țara destramată Și la poarta de hotar Plănge Cuza cu amar. Prindem măna cea frățească Iar în hora românească Inima în piept ne bate Să dăm jugul de pe spate. Și din negură și ceață Să punem lumii iar viață Și pe Domnul să’L rugăm, Să ne lumineze zarea Ca ni’i strămta azi cărarea. Hai să fim uniți cu toții Să trecem de zidul sorții Pentr-o
HAI SĂ NE UNIM CU TOŢII! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Hai_sa_ne_unim_cu_totii_camelia_cristea_1390575858.html [Corola-blog/BlogPost/347352_a_348681]
-
A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dulce_copilarie.html [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
o noapte minunată cum sunt nopțile de vară, Privea luna-n jos mirată către un cătun din țară La un bou, ce sta lungit la umbra unui salcâm Și cu gândul rătăcit, hăt... pe celălalt tărâm. Am fost vrednic, muncitor, jugul nu mi-a fost povară Am muncit cu drag și spor, zi de vară până-n seară, Nu mi-am supărat stăpânul, uneori când m-a bruscat, Pe vremuri, eram jupânul, cel mai bun taur din sat. -Ei, și care e
BOUL TRIST de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 2255 din 04 martie 2017 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1488646415.html [Corola-blog/BlogPost/383601_a_384930]
-
opăresc pe îndrăgostit: „Voiam să fie-a mea stăpână,/ Dar când am mers la tatăl ei,/Mi-a spus; „nu-mi cere-a fetei mână,/ Că nu-ți dă mâna să mi-o iei!” (Petru Ioan Garda, Refuz, p. 63). Jugul căsniciei nu scapă nici el de zeflemeaua epigramiștilor și de jocuri de cuvinte dintre cele mai savuroase. Următorul catren pare până la un punct o confesiune despre fericirea conjugală de lungă durată, dacă nu s-ar încheia cu o poantă dramatică
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
lăsa să-ți dea cu biciul în chipul obosit! Sau te-ai obișnuit...și-i cronică durerea!?! Mi-e sila-n țara mea, să văd cum totul moare Și tu romane-astepti... ai vrea bine să faci Muncești că bou-n jug, ca sclavul în plantație Iar ei te biciuiesc și tu de frică, taci. Ridicate-n picioare, tu drag compatriot, Și vezi că ai și drepturi, nu numai obligații Schimba orânduirea, în mână ai un vot, Să scăpăm de sclavie, ca
DURERE CRONICA de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 by http://confluente.ro/elena_aurel_1472287387.html [Corola-blog/BlogPost/370034_a_371363]
-
Rupeți legile străine ce-au schimbat vorbire, port Și în țara ta obligă, să faci uz de pașaport. Epurați sângele țării de venetici și de hoți, Care-n vârf de piramidă, se declară patrioți. Ridicați spre ‘nalt privirea, arzând blestematul jug, La căldura întregirii și la flacără de rug, Iar cenușa, ca ofrandă pentru Ștefan, îngropați, În mormântul de la Putna și la poale de Carpați. Referință Bibliografică: MOLDOVA LUI ȘTEFAN / Nicolae Stancu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1656, Anul V
MOLDOVA LUI ȘTEFAN de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_stancu_1436858655.html [Corola-blog/BlogPost/365902_a_367231]
-
lui Mihai Valdescu, oarecum mai liniștită, au urmat vremuri frământate cu multe războaie, unele câștigate, altele pierdute, cu vaiete și jale. Secole la rând poporul și-a apărat hotarele cu sabia în mână. Mult mai târziu țara a scăpat de jugul otoman câștigându-și independența prin luptă. Ținuturile carpatice de același neam s-au unificat. Frământările sociale au continuat. În lupta pentru putere, s-au născut și au apus imperii, iar omenirea a fost cutremurată de două conflagrații mondiale. Undeva, într-
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412878111.html [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
de stări de anxietate, nesiguranță și deprimare (bine mascate), are nevoie de iubire și de susținere morală, pentru a izbândi în tot ceea ce-și propune. Marea ei perspicacitate și imaginația vie, cu tente luxuriante, conjugate cu înhămarea la greul jug al studiului aplicativ intens - ,,Cititul e muncă de ocnaș” afirma, cu toată seriozitatea, marele critic și istoric literar Al. Piru -, îi pot asigura obligatoriul soclu de cultură de specialitate și libertatea de mișcare în domeniul de creație pe care îl
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-izvoarele-cristinei-mariana-balasoiu-ca-taina-si-chemare-a-obarsiilor/ [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
inelul. Apoi l-am privit languros și l-am sărutat pătimaș, rămânând câteva secunde îmbrățișați, fiind mută de emoție, îmbătată de dragoste. Nu mă preocupase căsătoria, îl cunoșteam de aproape doi ani, eram mulțumită de cum decurgeau lucrurile între noi, iar “jugul conjugal” mi se părea undeva foarte departe, cu toate implicațiile și responsabilitățile lui. Trăiam deja plăcerea de a fi un cuplu, bucurându-ne de beneficiile traiului în doi, iubindu-ne și înțelegându-ne perfect. Perfect este un alt cuvânt anapoda
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 3 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/dorina_georgescu_1485159117.html [Corola-blog/BlogPost/371667_a_372996]
-
A fost mare tragedie când au venit și ne-au luat din curte vaca și vițelul, cei doi cai frumoși - Mircea și Cezar - doi armăsari tineri, boii - Plăvan și Ciolacu - celui din urmă îi ziceau așa, pentru că atunci când mergea la jug, arunca un picior într-o parte - și toate utilajele agricole agonisite de tata și mama de-a lungul căsniciei, muncind, atât pământul ce-l primiseră de la părinții lor, ca dar de nuntă, sau cumpărat mai târziu, cât și pe cel
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1399562616.html [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
au suferit și ei cât se poate de mult, urmând pilda Mântuitorului, adică: - Sfinții apostoli, mucenicii, mărturisitorii, cuvioșii, monahii și nu în ultimul rând creștinii obișnuiți. La aceasta ne îndeamnă Domnul și Mântuitorul nostru Iisus Hristos, cerându-ne să purtăm jugul sau crucea desăvârșirii, a încercărilor și necazurilor din această viață și lume trecătoare, atât de înșelată și de înșelătoare, asigurându-ne totodată că biruința Lui este și biruința noastră. Viața este, așadar, o alternanță între bucurii și necazuri, între succese
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 789 din 27 februarie 2013 by http://confluente.ro/Despre_pilda_vamesului_si_fa_stelian_gombos_1361954631.html [Corola-blog/BlogPost/352085_a_353414]
-
Acasa > Poezie > Delectare > ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016 Toate Articolele Autorului Din fuiorul timpului, după coborârea din Rai, prin furcile caudine, cu jugul după gât, în strigăte de ocară, purces-am la cautarea iertării păcatului. ... și păcatul a fost ispititor ... un măr roșu, nepăzit, cum erau ,,merele de aur” ale lui Prâslea cel voinic. ... și păcatul era roșu ca iubirea, de atâta iubire
ANOTIMPUL MEU, PĂCATUL de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/mara_emerraldi_1463213600.html [Corola-blog/BlogPost/378495_a_379824]
-
Dă-mi Doamne-un pic de minte, Să nu-mi doresc vreo carte! Doar blidul plin cu linte Și viață pân' la moarte. Nu vreau bătăi din palme, Nici laudă pe gratis; În vorbe dulci și calme, Să ar, în jug, cu Apis. Să-i ierte, de vrea, Sfântul, Pe dealul Căpățânii, Că schingiuiesc cuvântul Din limba lor - românii! Și-l mușcă precum câinii! Referință Bibliografică: ”Gogoașe nedospite” / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 277, Anul I, 04 octombrie
”GOGOAŞE NEDOSPITE” de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/George_Safir.html [Corola-blog/BlogPost/340191_a_341520]
-
prezintă știri blestemate , Ne dau sfaturi ce și cum , când ei toți fură duium . Se privesc cu nostalgie , apă moartă , apă vie . Vă cheamă al lor blestem : mersul roților de tren . Suflete ce urli-n noapte : Pentru tine vrem dreptate ! Jugul tras e tot mai greu , pâinea nu mai e un leu , Șomajul este în floare , maneaua nu-i fată mare , Pensii mici , eliberare , tineri mulți spre altă zare , Președinți de județene , stau prin firme paralele . Bunul public e mânjit , zeul
PRINTRE ÎNGERI de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 by http://confluente.ro/andrei_toader_1470160704.html [Corola-blog/BlogPost/350264_a_351593]
-
transformarea interioară pe care Dumnezeu dorește să o realizeze prin intermediul Cuvântului Său. Am putea spune că autorul, coborând de la înălțimea amvonului, vine în întâmpinarea fiecărui om dispus să asculte, să privească, să creadă și să acționeze în direcția eliberării de sub jugul unor păcate care altfel l-ar distruge atât pe el, cât și pe cei din jurul său. Octavian Curpaș Surprise, Arizona Referință Bibliografică: Cele sapte pacate cardinale - sau despre sufletul omenesc si vicisitudinile vietii / Octavian Curpaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SAU DESPRE SUFLETUL OMENESC SI VICISITUDINILE VIETII de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 by http://confluente.ro/_cele_sapte_pacate_cardinale_sau_despre_sufletul_omenesc_si_vicisitudinile_vietii.html [Corola-blog/BlogPost/349720_a_351049]
-
iritare, își mângâie vecinul cu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurile și să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ. Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarnele unei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL podului o pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spuneți și mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]
-
stare de iritare, își mângâie vecinulcu eticheta unui animal de tracțiune, s-a dus vreodată să-i pună hățurileși să-i dea o strachină de grăunțe?De multe ori lăsăm lucrurile BALTĂ.Am pescuit vreodată în ea?A pus cineva JUGUL otoman pe coarneleunei vite de povară? Dacă ați auzit că oarecine a pus pe CAPUL poduluio pălărie,sau opinci în PICIOARELE mesei sau ale scaunului,să-mi spunețiși mie. Ce nebun ar ridica POALELE muntelui,și de ce?S-a pus
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/janet_nic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/357243_a_358572]