237 matches
-
Înveți sensul cuvântului dad, nu ca În „Daddy“, ci ca În „DAD“: Deliberată Amânare a Durerii. Principiul DAD era aplicat fiecărui moment al vieților lor. Dacă, de pildă, se Întâmpla ca una din fete să se Împiedice și să se julească Într-o cameră Învecinată cu a lui, Își ținea plânsul În frâu, Își apăsa strâns mâna pe rană, cobora În vârful picioarelor până În bucătărie sau În grădină, se asigura că era destul de departe ca să nu poată fi auzită, și abia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
tine ajunge cu nasul aproape lipit de perete. Pentru a-și demonstra sieși că are deptate, Cipriano Algor se strecură ușor între un capăt al băncii și peretele lateral și se așeză. Descoperi că nasul lui nu risca să se julească de cărămizile refractare, și că genunchii, deși mai avansați în plan orizontal, erau și ei feriți de rosături incomode. Mâna, în schimb, putea să ajungă la perete fără nici un efort. Or, chiar în momentul când degetele lui Cipriano Algor erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mai grave cu cât le comiți mai târziu. Nu mai ai timp să înveți din ele. Din acest punct de vedere, nu pot să mă plâng. Soarta m-a ajutat să greșesc grav la o vârstă când alții abia își julesc genunchii. Destinul m-a luat de mână într-o după-amiază, m-a scos pe stradă și m-a dus până la micul cimitir din cartierul nostru, un cimitir aproape părăsit, năpădit de ierburi și de păsări. Intrasem de multe ori acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pe picioare, în așteptarea loviturii. M-am postat în spate și i-am altoit o lovitură pe buci cât am putut de tare. Ca și cum ar fi primit un șut puternic în fund, a căzut jos, și fața i s-a julit de pietrele arenei. Murmure de mirare au izbucnit și, în loja imperială, Constantin s-a ridicat: - Trag nădejde că nu toți longobarzii sunt niște Herculi ca tine. Dacă dobori la pământ un om cu cârpe, oare cu o spadă-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
atâta timp fascinată cum cele trei cercuri de cupru se adunau la încheieturile mâinilor mele, încât am uitat cu totul de picioare și chiar în prima zi în care le-am purtat m-am împiedicat, am căzut și mi-am julit barba. M-am gândit cu groază că aveam să mă întâlnesc cu Bunica arătând ca un copil cu zgaibe. În fiecare zi apoi mi-am examinat barba în oglinda Rahelei, am implorat-o pe Inna să găsească un leac și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fost mai late, ar fi devenit vizibile de departe, și riscam în felul ăsta să ne trezim cu bombe de noroi în ceafă, ceea ce putea să fie destul de dureros, ne-am târât deci cu grijă, cu toate astea ne-am julit pe brațe și pe picioare, spre norocul nostru nu tebuia să ne grăbim prea tare, fiindcă Prodan ne spusese că esențialul e să ne târâm cât mai încet, iar ceilalți se risipiseră deja care-ncotro, de nici nu-i mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Remus care a căzut, Romulus a căzut și el de pe spatele lui Remus, rostogolindu-se în grâu, iar eu mi-am dus mâna la gât și m-am eliberat din laț, mâna dreaptă mă durea de parcă mi s-ar fi julit toată pielea de pe ea, m-am ridicat în genunchi, tușeam, am văzut că Prodan își îndreaptă baioneta spre Remus, și atunci deodată s-a auzit o mare sfârâială și totul s-a acoperit de fumul negru și gros, cu mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
Grubi... Numai tu mi-ai mai rămas... Numai tu... (Bea.) Ce apă grețoasă! HAMALUL: E veche de patru zile. IOANA (Cercetând rănile bătrânului.): Aici n-ai nimic... Nici aici... Ia să văd... (Îi încearcă încheieturile.) Dar ești teafăr. Te-ai julit doar puțin, la cot și la genunchi... ȘEFUL GĂRII: Ce știi tu? Mi s-au rupt toate... pe dinăuntru... Sunt făcut praf... pe dinăuntru... Ah, ah... Vine sfârșitul lumii... Mi s-au înmuiat picioarele... HAMALUL (Discret, către CĂLĂTOR.): Domnule, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
acea noapte a transportat o exhibi‑ ționistă. Exercițiul nr. 3 Toată viața mi‑am dorit să Învăț să merg pe bicicletă. În copilărie, Janet a Încercat să mă Învețe pe bicicleta lui, dar nu a reușit : am căzut, mi‑am julit genunchii și n‑am mai vrut să mă urc pe bicicletă niciodată. Bicicleta lui Janet era mult prea mare pentru mine. Asta nu mă Împiedica să invidiez libertatea celor care știau să o facă. Când am apăsat prima oară pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
în acea noapte a transportat o exhibiționistă. Exercițiul nr. 3 Toată viața mi-am dorit să învăț să merg pe bicicletă. În copilărie, Janet a încercat să mă învețe pe bicicleta lui, dar nu a reușit : am căzut, mi am julit genunchii și n-am mai vrut să mă urc pe bicicletă niciodată. Bicicleta lui Janet era mult prea mare pentru mine. Asta nu mă împiedica să invidiez libertatea celor care știau să o facă. Când am apăsat prima oară pe
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cei doi își întinseră fiecare ciolanele și, cu izbituri voinicești de palmă, se străduiră să-și scoată praful ce le 106 DANIEL BĂNULESCU Pentru început, glasul i se despleti molatec, aproape dulce. Brusc, explodă în tonuri ascuțite, care parcă te juleau pe ficați. Dădea Asupritorul cu botul: Doamne, nu mă mai băăătea Cu ciocanul de chiftea!... Ceartă-mă c-un levier Că ne-am luat ieri de reeever Pentru-o puică din cartier... Din cartierul Banu Manta Unde râde basculanta Și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
îi spuse șoferului să mute fundul mașinii de-acolo, revenind exact în acel loc, din oră în oră și, la fiecare oră, așteptând câte trei minute. Săriră gardul de beton, supraînălțat cu brâu de metal și presărat cu săgeți să julească, în ascuțișurile lor, popoul nebunilor. Întâi Iarba Fiarelor. Apoi Regele Bolilor Nervoase. La urmă, Fisente. Spitalul avea 18 pavilioane (lunguiețe, turtite, solide), înșirate pe 4 rânduri, ca alinierea, pe un platou, a unui pluton de jandarmi și despărțite de alei
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cam zvârcolea. Patru minute mai târziu, lua pe bombeul traiectului său și Turnul Televiziunii. Fentând prin stânga, atacând prea strâns turnanta în dreptul unei antene parabolice, își aruncă privirea să descifreze însemnarea cu marca de fabricație a ligheanului, ezită și se juli, alegându- se c-o spintecătură superficială, de 15 centimetri, pe partea interioară a gambei piciorului drept. Șocul izbiturii îi anestezie durerea. Când amorțeala produsă de ciocnire pieri, balsamul întins pe halca piciorului de limbile de cățel ale vântului continuă să
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
cât luminările, hamuri și șei de cal, cu stele de alamă; cafea cu bobul cât gândacul, prăjită și mirosind frumos, rahat tăiat felii, cu nuci la mijloc; portocale în foiță; pâini rumene, cuțite de oțel cu prăsele de sidef; plăcintă julită; covrigi, clești, săpun, munți de făină, rachiuri și sticle, tot ce voiai și nu voiai. Dăduse soarele, și zăpada de pe acoperișurile prăvăliilor începuse să se topească. Mulțimea se înghesuia pe trotuarele late, oamenii vorbeau tare, strigîndu-se. Intrară în câteva locuri
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Pasolini, Spagnoletti, Reina, Specchio, Palazzeschi, Valli, Cordelli, Cucchi, Raboni, Repaci, Luzi, Maraini, Spaziani, Manacorda. Cărțile sale au fost distinse cu premiile: Marina Franca, Palmi, Alfonso Gatto, Tarquinia-Cardarelli, Calliope, Città di Firenze, Città di Venezia, Trastevere, Pino d'Oro, Brutium, Rhegium Julii, Acireale, Lentini, Lanciano, Città di Cariati, Circe-Sabaudia, Montale. Un ponte per l'Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D'Alessandro, Anco Marzio, Cirò Marina, Palmi, Viareggio, Stresa. Il Romanzo di Tommaso Campanella (c) Dante Maffìa (c) 2012
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
care au scris chiar mai multe cărți, au dat capodopere în ciuda mareei de pagini". Cărțile sale au fost distinse cu premiile: Marina Franca, Palmi, Alfonso Gatto, Tarquinia-Cardarelli, Calliope, Città di Firenze, Città di Venezia, Trastevere, Pino d'Oro, Brutium, Rhegium Julii, Acireale, Lentini, Lanciano, Città di Cariati, Circe-Sabaudia, Montale. Un ponte per l'Europa, Vanvitelli, Insieme nell'Arte, Marineo, Anna Borta, Contini-Bonacossi, D'Alessandro, Anco Marzio, Cirò Marina, Palmi, Viareggio, Stresa. Notă bibliografică POESIA Il leone non mangia l'erba, Roma
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în special că erau singure. Numai ea și cele două fete. Una din ele a deschis, într-adevăr, o valiză de carton de unde a scos buletinul de identitate și repartiția. Era o valiză ca toate altele, din carton maro-închis, puțin julită la colțuri, pe care o visase cu trei ani în urmă și pe care o avea permanent în fața ochilor chiar din momentul când și el a parcurs același drum cu o mapă în mână, în direcția indicată, spre apus, cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
câteva clipe. Se încumetau totuși a umbla prin sală, ghidându-se după imaginea distorsionată întipărită în minte. Orbecăind, căutau în van ieșirea, împleticindu-se. Împiedicându-se, cădeau la podea și gemeau, simțind duritatea marmurei care le zdrelea coatele și genunchii. Juliți pe mâni și picioare, o luau de la capăt. Bâjbâiau, întinzând mâinile la întâmplare. Persistau în refuzul credinței că urmau o cale greșită. Am trăit o epocă a absurdului, în care politici de stat au marcat tragic existența noastră. Peste omenire
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
astea. De parcă primise și un baston în cap odată cu cătușele. Evita să spună și cîtă grijă de el avea fratele, asta înainte de incident. Se plimbau de multe ori cu bicicletele și, dacă fratele mai mic își pierdea echilibrul și-și julea genunchiul, cel mare nu-l lăsa să meargă mai departe, pînă nu-l bandaja cu bandajele pe care mereu le avea asupra lui. Cînd tatăl, cu mintea și ochii scăldîndu-se în băutură, căuta cea mai fragilă făptură din preajmă pe
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
este Rabonus (Rabon) și Ratabon. Xenopol crede că Jiu este urmașul toponimului Gilpil, consemnat de Jordanes, însă alți cercetători consideră că este o identificare greșită, fiind vorba mai degrabă de Crișul Negru. În epoca medievală este atestat cu variantele Julie, Juli, Jiliu, Juliu, Jiulov, Jil, Jiiul, Jiiulu, Jiliuo, Jîiu, Jîiulov, Jăi, Jeiu, Zul, Zula, Xiu, Zug, Zugl, Zula, Zyos, Schyl, Jiulu, Jiliu, Jil. Se poate deduce că forma veche a fost *Jil, trecută la Jii, din care s-a „refăcut“ un
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ea. Sângele s-a scurs și nu s-a văzut. Dar viata a rămas sugrumată Și vârâtă aici printre paie, Printre zdrențe, Printre lemne, Sub pupila de cârpă. Nu este pentru nimeni un păcat. Păpusa era o păpușă caraghioasă Și julită la nas. (Elegie pentru păpușa de tărâțe)192 Prezența obsesivă a thanatosului și nota elegiacă predominantă inversează grotesc tiparele de reprezentare ale universului copilăriei, teritoriu îndeobște înseninat de veselie și vitalitate plenară. Biografia "guignolescă"193 din eseul cu titlu semnificativ
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
el l-a plătit pe bărbatul ăla să te omoare? Știu sigur. Inge se ținu după mine În dormitor, unde mi-am pus o cămașă, și m-a privit cum mă Închei neîndemânatic la butonii de la brațul pe care-l julisem și pe care ea mi-l bandajase. — Știi, i-am zis mai departe, noaptea trecută a ridicat tot atâtea Întrebări ca și răspunsuri. Nimic nu are logică, absolut nimic. E ca și cum ai Încerca să rezolvi un puzzle, dar având nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
roz, cu șosețelele cu oțet, cu textura piureurilor și cu mirosul de șnițel proaspăt, apoi cu gustul năutului și al brânzei mozzarella în exces atunci când a devenit vegetarian, cu surprizele din Kinder și cu piesele de Lego, în care îți julești degetele de la picioare când mergi prin casă, cu tot ce-i place și ce nu-i place, cu urșii de pluș pe care i-a pierdut și reinventat pe rând, cu ședințele cu părinții, cu temele, cu orele de chiul
A scrie. A naste. Tudor. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Svetlana Cârstean () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1767]
-
exact spre ceea ce speram să fie bârlogul lui Fritzie. Am încercat clanța și ușa s-a deschis. În cămăruță era beznă. Am înaintat, pipăind pereții, lovindu-mă de rame de tablouri și simțindu-mă sinistru de înfrigurat, până când mi-am julit piciorul într-un obiect înalt și instabil. Era cât pe ce să-l răstorn și mi-am dat seama că-i o lampă cu picior reglabil. Am găsit întrerupătorul și am aprins-o. Lumină. Tablourile erau fotografii înrămate ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
În pantofii de golf. În ultima vreme, amețea foarte des. Doctorul Ransome Îl atenționase să nu alerge, dar atacurile aeriene americane și perspectiva iminentă a sfîrșitului războiului Îl făceau prea nerăbdător ca să meargă Încet. Încercînd să protejeze broasca țestoasă, Își juli genunchiul sting. Traversă șchiopătînd pista de zgură, și se așeză pe treptele stației de apă potabilă, acum distrusă. Aici, apa sălcie din bălțile din lagăr fusese cîndva fiartă de deținuți. Mai exista Încă o mică rezervă de cărbuni În magazia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]