379 matches
-
5); terci(5); bunici(4); ceaun(4); tradițional(4); țară(4); sărăcie(4); carne(3); casă(3); ceapă(3); bleg(3); sat(3); ață (2); brînză cu smîntînă(2); bunică(2); căldură(2); casa bunicilor(2); cir(2); gustare(2); jumări (2); lingură(2); moldovean(2); români (2); rustic(2); sarmale(2); țăran (2); țărănesc (2); tare(2); tochitură(2); ?; aburi; aliment; apă fiartă; Ardeal; arsă; au; borș; bucată de la țară; bulgari; e bună; capac; de casă; căpșuni; casa veche; cașcaval
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
colaci; comunist; copt; covrig; credință; cremos; creștinism; cu unt; cumpărată; da; dietă; dulce; Dumnezeu; echilibru; existență; familie; făină și sare; făinoase; fărină; fărîmă; fărîmitură; feliată; firimituri; foamete; folositoare; gluten; grav; greu; har; hrincă; Hristos; incorect; indispensabil; iubire; îngrașă; îngrășare; însoțitor; jumări; kilograme; magazin; mama coace; margarină; maro; miere; mîine; mîncare de bază; morar; mucegăită; muștar; necesar; necesitate; nefeliată; nisip; a noastră; noastră; nucă; nu-mi place; ouă; pateu; patrie; pămînt; părintesc; piță; pîine; plictiseală; prostie; roadă; sabia; sațietate; sănătate; sărăcie; sătulă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
bunica; bunici; cald; calorie; calorii; cartofi; celulită; cîrnaț; clisa; crapă; criză; datini; delicatesă; dezgustător; distruge; dorință; e bună cu ceapă și măr doar iarna; foarte bun; folclor; fuuu; Gargantua; grătar; grevă; groasă; grosime; gust; indiciu; interpretabil; Italia; îndepărtare; îngrășămînt; jegos; jumări; kaizer; legumă; limbă; mare; masă rotundă; mulțumire; muștar; nesănătoasă; normal; o bucată mare; oaie; obez; obezitate; oltean; pace; pădure; piftie; plăcut; poftă; porcine; poze; prînz; proteine; pui; rea; refuz; sacrificiu; sat; sănătos; sărbătoare; scîrboasă; scîrbos; silă; slană; slugă; stilou; străbunicul
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
societate" etc. toate denotând spirit practic, urmărire a interesului etc. 33 Pentru a configura un scurt istoric al Muzeului "Vasile Pogor" am utilizat, printre alte surse, eleganta Carte a muzeelor literare ieșene, alcătuită de Lucian Vasiliu, Ioana Vasilescu-Coșereanu și Dan Jumară, apărută la Editura " Timpul" Iași 2000, precum și diverse fișe de lectură ale unuia dintre cei mai devotați slujitori ai Casei, doamna Olga Rusu. 34 Valentin Ciucă, Iașii între medieval și modern, Editura "Art XXI", Iași, 2008, p. 31. În analiza
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
mașinuța teleghidată aproape Întreagă iar o roata lipită de esofag care nu alunecase când a Îngurgitat- o. Probabil Îl enerva, de aceea avusese stările acelea. Toți au rămas Înmărmuriți. Sâmbăta când am ajuns la țară, Ghiță era deja cârnați, șuncă, jumări, cotlete, o parte pusă În untură la borcane, o parte În congelator. Și ca să-i fie sufletul ușor i-am făcut și o pomană lui Ghiță, anuntând frații, cumnații și nepoții, astfel că am pus câteva mese sub cei trei
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
amănunte cum un mare boier din Iași, întîlnind sicriul secretarului său mort de holeră, a fost atins chiar în acel moment de boală. "Mîncatul unei pere - susține el -, al unei piersici, al unei prune, al câtorva cireșe, al dulceții, al jumărilor a fost deajuns pentru a provoca holera. Sărăcia este cauza sa cea mai activă. O plimbare fără izmene, o mare încordare sufletească, un mic exces la masă și, lucru vrednic de notat, însăși împreunarea sunt adeseori urmate de o holeră
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a oprit să mănânce. A așezat un ștergar mare, de in, peste un țol. A scos brânza, ceapa pe care a sfărmat-o în căușul palmelor sale uriașe și dintr-un ștergar a scos mămăliga. A pus deoparte strachina cu jumări și mi le-a ales pe cele macre. Mâncam fericit, uitându-mă la rodul muncii mele de azi. Pământ cât vezi cu ochii trecut de roțile tractorului nostru. A scos o sticlă cu apă și, dintr-un ungher la tractorului
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
Bună seara, omule! răspunse Viorica vocii gâjâite de băutură. Să-ți pui ceva de mâncare? - Da... încercă să-i răspundă Ion în timp ce își dezbrăca ilicul. Dă-te-n coace, ce ai?.... - Iete colea măliguță, borș cu fasole și ouă cu jumări. - Bun, bun.... Sfioasă, femeia îi așeză masa. Nu ridică privirea. Îi era teamă să nu-l supere. Când l-a luat, era flăcău mândru și gospodar în sat. Nici ea nu era de lăsat. A avut zestre frumoasă și era
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
mai scap de răceala asta. Dă-i cu vin fiert, cu felii de măr În el! Sfatul lui Gicu Îl lasă rece pe Sandu. Vin fiert În mai, bravo Gore, altceva nu vrei, vreo țuică fiartă, vreun șorici, un caltaboș?! Jumări?! Ia mai zi-i, că zici bine, vorbești mult și prost. De când nu te-ai mai uitat În calendar ca vițelul la poarta nouă? Gicu nu se lasă. Am auzit prin bloc că ai avut și febră mare, zicea nevastă
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
curent, „jambon“. De altfel, șuncă provine din cuvântul german Schinken, care are o formă dialectală Schunke, identică cu rom. șuncă. Dacă se pune la topit slănina porcului, se obține untura (< lat. unctura), iar resturile rezultate în urma acestui procedeu se numesc jumări. Cuvântul jumară vine, se pare, tot din germană. În germana din Austria, Schmarren înseamnă „mâncare din ouă bătute, prăjite în untură“. Apropo de untură, amintesc termenul osânză „grăsime de porc neprăjită“, care are la origine lat. axungia (sau varianta *oxungia
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
De altfel, șuncă provine din cuvântul german Schinken, care are o formă dialectală Schunke, identică cu rom. șuncă. Dacă se pune la topit slănina porcului, se obține untura (< lat. unctura), iar resturile rezultate în urma acestui procedeu se numesc jumări. Cuvântul jumară vine, se pare, tot din germană. În germana din Austria, Schmarren înseamnă „mâncare din ouă bătute, prăjite în untură“. Apropo de untură, amintesc termenul osânză „grăsime de porc neprăjită“, care are la origine lat. axungia (sau varianta *oxungia, prin care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
la finalul operațiunii se servește o fricassée, mâncare făcută la tigaie, în untură, din inimă, ficat, rinichi și sânge de porc. Tot în legătură cu acest minunat animal, merită spus că „slănină“ este un cuvânt de origine slavă (slanu însemnând sărat), iar jumara provine din germană, din schmarren, termen ajuns la noi pe filieră maghiară. Radu Anton Roman publică și o rețetă numită „slană picurată“ sau „slană la țăcălie“. Este vorba despre bucăți de slănină puse în țepușe și fripte la flacără. Nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
că el era mai mic decât mine, să știți că nu glumesc. Nici Emmy n-a știut prea bine ce făcuse până în dimineața următoare când i-a pomenit întâmplător surorii ei numele lui George. Cine? întrebase Izzie care pregătea ouă jumări pe aragaz. — Un tip pe nume George. Aseară am coborât la piscină să vorbesc cu Leigh la telefon și el era acolo. Am stat puțin de vorbă. Pauză. Părea destul de drăguț. — George, George...nu cunosc niciun George, a zis Izzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pentru hrănirea porcilor, că ghinda făcea carnea țeapănă și nu prea grasă, dar că învelișul de slănină al porcului nu era de disprețuit, motiv pentru care slănina de pe burtă și de la rinichi este topită în tigaie până se transformă în jumări și untură și că ficatul, inima, plămânii porcului se dau prin mașina de tocat și pot fi - asemenea sângelui la tăierea porcului - transformate în cârnați - „Dar, rog frumos, cu măghiran“ - și că afumarea slăninii și a șuncii era o mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
se culca“. Procedura era cam așa. Venea acasă de la serviciu - în majoritatea cazurilor, terminată - și se urca în pat aproape imediat. Între timp, eu, în bucătărie, pregăteam ceva gustos; nu prea substanțial, pentru că nu prea avea poftă de mâncare; ouă jumări sau pește era de obicei suficient sau uneori încălzeam doar o cutie de supă și o serveam cu cornuri. Apoi duceam tava cu mâncare prin hol în apartamentul ei și i-o puneam peste picioare, în timp ce ea ședea proptită pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
nu asta am făcut, spune Donald pe un ton blând. I-am spus să o pună jos. Asta e diferența dintre generațiile noastre, Kate: noi le spuneam, voi Îi rugați. Câteva minute mai târziu, stau lângă aragaz amestecând niște ouă jumări când o simt pe Barbara dându-mi târcoale. Îi e greu să-și ascundă neîncrederea În ceea ce privește conținutul tigăii. —Dumnezeule, copiilor le plac ouăle așa uscate? Da, așa le fac mereu. Ah. Barbara e obsedată de mâncarea ingurgitată de familia mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ușoară cu Bogdan Puriș, tombolă și foc de artificii, meniul este alcătuit din: ruladă de porc cu legume, pastramă „Aurora” cu sos de muștar, minișnițel parizian pe canapea de piersici, aspic „Aurora”, caltaboș de casă gelatinat, gogoșari cu pastă de jumări, salată de crudități, filé de șalău „menuiere” cu garnitură de cartofi natur, sarmale bănățene, ruladă de friptură de vițel și porc, gâscă „a la California” cu sos de portocale cu garnitură de salată de cartofi și salată de sezon, fructe
Agenda2005-49-05-general11 () [Corola-journal/Journalistic/284457_a_285786]
-
vezi un om alunecând și căzând, surâzi sau chiar râzi, cineva țipă, te întorci să vezi ce e, o boare de vânt îți aduce în nări miros de pâine caldă sau de ceva care se prăjește, ceapă în untdelemn sau jumări de porc, ți se face, pentru o clipă, foame... În noi înșine, dar fără să ne dăm seama, încetează să bată ceasul trecerii, al devenirii, al scurgerii, ceasul care a fost întors pentru noi din chiar secunda când am fost
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
naivității mele. Eroii mei zburau prin timp, superbi și neschimbați. Pif și Hercule cădeau săptămânal de pe-acoperișuri, pentru a se ridica dezinvolt și-a continua bătaia începută cu țigle; Placid mânca dintr-un frigider parcă fără fund, garnisit cu jumări și jamboane după care îmi curgeau ochii (degeaba îi ascundea Muzo rolele de cârnați pe lampă și-n dulap); Pifou trăia într-o lume fascinantă și misterios oligofrenă, populată de televizor, un fotoliu și-onomatopeele fericirii: „Glop-glop!“; Gai-Luron dădea o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pierduseră pe drum „sufertașele“ (întrebați-vă mătușile ce înseamnă) și „friganelele“ (o invenție culinară ceaușistă: felii groase de pâine înmuiate-n lapte și puse la prăjit); la fel, vinul „16 Țâțe“ (un Jidvei alb, cu opt țărănci dansând pe etichetă), jumările (să ne spună istoricii ce sunt) sau borșul de la subsoluri (turnat cu pâlnia-n sticle de lapte de-un kil). Nu mai existau șerbetul (citiți Caragiale, pentru detalii), „minciunelele“ (nu cele pe care le scoteam eu, ci prăjiturile lungi, sucite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
fiind înlocuită de gaura de vierme! ĂContinuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Povești de trezit părinții Emil BRUMARU Fluturi asasini. Cine ar fi crezut! În verdele înspăimântător de albastru, întins blând, lânced, indecent, pe pajiștea jilavă, lunecoasă în jumările slăjite Ăresturile balurilor de binefacere ale adolescenței!)... în spațiul translucid din fața conacului dilatat la colțuri de burlanele ridate Ăsimulând burdufuri borțoase de acordeon cu jde mii de bași), sub bolta vânătă de o roșeață aproape neagră, acolo, bărbatul acela era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2174_a_3499]
-
pe peron când trenul lui se oprea pentru câteva minute în gara Cluj. De fiecare dată, la oprirea trenului în stație, Yosef Shie îmi înmâna un pachet în care, într-un borcan de untură, sora mea înghesuia un ficat întreg, jumările și bucățile de friptură din gâsca sacrificată special pentru această ocazie, însoțite, într-o cutie separată, de prăjituri care îmi reaminteau gustul și miresmele casei părintești. Iar când trenul începea să se pună în mișcare, cumnatul îmi întindea mâna de
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
oușoare, gîndea fata. În gospodăriile țărănești găinile făceau ouă doar cînd iarna își lua tălpășița. În tot timpul iernii ouăle lipseau cu desăvîrșire. Odată ce se puneau cocoșii pe treabă, hrana celor care trudesc la pămînt se ameliora consistent. Ochiuri, scrob, jumări scăldate printre ouă prăjite, fursecuri și alte bunătăți făceau munca aceea de rob mai omenească. Rodica era singură acasă și atmosfera aceea o apăsa într-un mod ciudat. La amiază voi găsi ouă în cuibare și am să-mi fac
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
întâmpinat de un miros puternic, ce prevestea pregătiri intense de primirea, cum se cuvine, a marilor sărbători. Mătușa Marița avea o lingură mare în mână și mesteca cu ea într-un ceaun ceva ce mirosea foarte frumos. Cred că erau jumări de porc, poate și cighir, sau știu eu ce altceva, dar aproape că uitasem de mine, așa era de îmbietor mirosul. - Bună ziua și săru‟mâna mătușă Mariță și bine v-am găsit dragi verișoare și dragi verișori, zice el privind
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mâncare de post : borș cu cartofi, fasole prăjită cu ulei, perje fierte cu prăjeală de ulei și murături : harbuji murați, castraveciori, gogonele date-n pârgă, toate bune și gustoase după cum arătau. Pentru Săndel pune mâncare de frupt, cum se spune : jumări de porc, cârnați făcuți din carne de porc în amestec cu carne de vită și alte bunătăți de-ți venea să nu te mai desparți de ele. Doar murăturile erau la fel, numai că le pusese în vase separate ca să
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]