180 matches
-
with black despair against my soul / And to myself become an enemy." (Richard III)... O singură perspectivă, se pare, s-a schimbat radical între operele din tinerețea românească și cele ale adultului parizian: adeziunea ideologică. Mai exact, exaltările și furiile juneții, speculațiile iraționale și nebunia grandorii mișcărilor de extremă dreaptă din acele vremuri (evocate îndeosebi în Schimbarea la față a României), sunt privite de vîrstnicul Cioran cu un amestec de rușine, incredulitate și voință de detașare totală (îndeosebi în Histoire et
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
estetice (care sunt directe, nemediate) în trăiri intelectuale, singurele făcute să bucure sufletul devoratorilor de artă și de literatură. Interesant e că timpul joacă și el un rol important, îndepărtându-l pe om de natura percepută nemijlocit cândva, în fragedă junețe: "Cu timpul, emoțiile estetice au devenit mai mult intelectuale. Nemaifiind în stare să avem emoții directe, pur estetice, nu admirăm fenomenele naturii, cât admirăm, prin amintiri și sugestii istorice, ruinile, tablourile vechi, sau orice altă operă de artă a trecutului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
15} Aici espatriatul o patrie găsește, A suferinței cale spinoasă s-a finit, Divina fiică, care-Adevărul se numește, Care puțini o-adoară, multimea-o-ocolește, 30A vieței mele repezi frâu iute a oprit. "Îți răsplătesc, îmi zise, în viața viitoare. "O, Dă-mi junețea ta! "Nu-ți dau nimic acuma făr d-astă îndreptare". Luai avisu-acesta pe viața viitoare 35Și îi jertfii plăcerea din tinerețea mea. "Dă-mi mie acea femee scumpă inimei tale - "Dă-mi mie Laura ta! "De gropi dincolo-amaru-ți luce cu-ncămătare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fruct răscopt de-amorului căldură fără milă, Ai mai gemut odată clar ca omul care moare, Apoi te lăsași patimei ce te ardea, Sibyllă, Și-n lupta noastră te-am adus sub greul vieții mele, Pecetea-am rupt, ce pîn-acum junețea ți-o sigilă - Un corp am fost îngemănat trăind o viaț-obscură, Demonic-dulce, amoros, spasmotică, febrilă, Și sufletele noastre-atunci pe buze atârnate S-au contopit în sărutări, în desmierdări, în milă, Parc-am trecut noi amândoi în noaptea neființei, Ne-am
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
devreme și din ce în ce mai devreme. E vârsta la care ne credem geniali și imbatabili și-n care ne-nchipuim că vom rămâne astfelforever, că vom scrie mereu la fel de tare, orice-ar fi, că nu ne vom trăda niciodată ideile nonconformiste din junețe. Habar n-avem atunci cât de mult te uzează viața, nu știm că la prima spaimă legată de disfuncții corporale se termină cu ideea ta de invulnerabilitate, că primul eșec și prima nedreptate suferite îți erodează credința în tine. Scrii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
spună (Faulkner: "Noi toți am ratat..."), nu vei auzi niciodată pe cineva, fie și pe ratatul cel mai evident, care să-și recunoască eșecul. Se va vedea o dată, vei auzi, cât de importantă a fost cărticica publicată de el în junețe, după care n-a mai scris nimic douăzeci de ani, sau a scris încă douăzeci de cărți pe care nu le-a mai citit nimeni, în literatură toată lumea poate să spere până la capăt. Dacă ești săritor în înălțime, nu-ți
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
știrbită. A dovedi această știrbire nu e greu. Reproducem mai la vale textul autentic, cel francez, al formulei cu care cele trei mari puteri ne-a recunoscut independența. {EminescuOpX 416} {EminescuOpX 417} {EminescuOpX 418} {EminescuOpX 419} {EminescuOpX 420} {EminescuOpX 421} JUNEȚEA LUI MIRABEAU. DRAMĂ ÎN 4 ACTE 2254 Tânărul Gabriel Mirabeau e în închisoare pentru că o damă, uzurpând alături cu tatăl său locul mumei, împodobită cu diamantele pe care aceea le purtase, îl prigonește de cinci ani. Tatăl său, robit de
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Dacă preocupări diverse nu l-ar fi absorbit, V. și-ar fi câștigat merite mai mari în cultura românească. SCRIERI: Arabescuri. O călătorie pe Dunăre în ghimie, Paris, 1851; Nicolas Balcesco, Paris, [1853]; [Corespondență], DML, I, 343-364. Traduceri: Alexandre Duval, Junețea lui Carol II, București, 1836; Molière, Bădăranul boierit, București, 1836; August von Kotzebue, Mizantropia și pocăința, București, 1837; Eduard Vehse, Table istorice, București, 1841; Istoria sfântă sau Prescurtare istorică a Testamentului Vechi și Nou, București, 1846; ed. 2, București, 1851
VOINESCU II. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290628_a_291957]
-
sufletul meu. Alături de Coana Mia vă consider ca pe niște vrednici părinți spirituali că pentru mine energica de ea nu a plecat nicăieri. Iar pe Maraina o consider sora mea mai mare. Cea ca timpul, cu fulminantele lui amintiri de junețe, a legat și nu poate nimeni dezlega cât vom fi pe acest pământ. Și poate nu există an în care - în imaginația mea să nu călătoresc măcar o dată spre Bârlad. Mereu îi povestesc lui Titel despre acele nemuritoare veniri ale
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ascundă urmările bolii ce avea s-o răpună la 48 de ani morbus Basedovi, cum se menționează în "Liber mortuorum" din Cernăuți. Scena a fost, pentru ea, nu un simplu miraj și o posibilitate de a-și etala grația și junețea. O dovedește faptul că, din clipa în care a considerat că-i bine să nu mai apară în public (de prin 1885), își amenajează un teatru în miniatură acasă, unde joacă frecvent, cu statornică pasiune, dimpreună cu fiii ei. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de vârstă, dar și în rândul tinerilor.” Era epoca, își amintește Kogălniceanu, pildă el însuși de patriotism și ardoare a sentimentelor, când roiuri de tineri, plini de entuziasm, crezând în viitorul patriei lor și al lor, uniți toți, cu curajul juneței ce nu se îndoiește de nimică și pentru care stavilă nu este, se apucaseră de lucru.” Presa în limba naționlă nu este considerată numai o forță de progres și de educare a oamenilor,așa cum ideologia “luminilor”secolului al XVIII-lea
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
un fragment, poem de sine stătător, „Aprodul Purice”. A proiectat apoi să-și publice opera Într-o structură unitară, cu titluri și secvențe corespunzătoare preocupărilor, dar toate acestea au rămas nefinalizate. „Păcatele tinereților”, primul volum, cuprinde patru părți: „Amintiri din junețe”, „Fragmente istorice”, „Neghină și pălămidă”, „Teatru” și „Negru pe alb”. A tradus din opera lui V. Hugo și Voltaire, dar și din limba rusă , Al. Pușkin. „Alexandru Lăpușneanul” este capodopera nuvelisticii de inspirație istorică din literatura noastră. Ea „ar fi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
afară” în interesul tagmei partinice și al ocrotirii corupților. Exsanguinat, fără personalitate, dispus la toate compromisurile politicii murdare. Nu degajă încredere, nu emană forță. O marionetă de partid. 2. Profesorașul boem: Profesorașul de țară, fostul rocker cu plete, susținut de ”junețea atractivă”, care vrea mai mult decât poate duce deoarece i s-a indus ideea că discursul bine ticluit, ceva mai bun decât cel al corifeilor limbajului de lemn, poate agonisi adeziune și simpatii. Veșnic absent de la ore, de aceea ”chiulangiu
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și trebuia să acopăr patru pagini; deci vreo 40.000 de semne cu spații. Blocajul era total: cum să scriu? Cafelele nu mai aveau nici un efect, iar medicamente cu amfetamină n-aș fi luat nici moartă, după crunta pățanie din junețe cu Silutin-ul, blestemat fie-i numele în veci! Deci cum să fac? Sâmbătă la prânz m-am perindat cu un taxi prin toate magazinele, în căutare de Red Bull. Nici picătură, din cauza sesiunii. La o benzinărie mi-am văzut visul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
manuscris cu cerneală roșie, cu grafia lui atât de ordonată și de clară, a zăbovit destui ani într-un sertar încăpător, spre mirarea, respectul și mai apoi spre nedumerirea mea. Nu încape îndoială că Țuțea, care se știe că în junețe a fost pătimaș de stânga, nu altminteri decât pătimaș de dreapta la maturitate și bălmăjit reacționar la bătrânețe, l-a influențat profund în prima sa fază pe colegul său de facultate, care, după despărțirea lor, prin mutarea cugetătorului zbanghiu la
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
despre ,, Calea aceasta” care se propovă- duia în acele locuri, pe care ivritul o numește a ,,pierzării”, fiind total diferită de Calea lui Moșe. Pe toți ivriți care s-au dat în ,,Calea pierzării”, Saul i-a pedepsit amarnic în junețea lui cum scrie la 26,22: ,,Am aruncat în temniță pe mulți sfinți, căci am primit puterea aceasta de la preoții cei mai de seamă; și, cînd erau osîndiți la moarte îmi dădeam și eu votul împotriva lor.” În același text
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
că poezia îmi secunda preocupările de copil, acaparat de mai multe genuri de artă, pe care, autodidact, încercam să le practic. În ce mă privește, am avut și am senzația că sunt maturul care se caută pe el, cel din junețe, parcă vrând a relua, în sens just, firesc, un traseu ce nu ar fi trecut prin aberanta epocă cacofonică a comunismului vulgarizant, derutant, umilitor întru devenirea omului ce ține la demnitate și faptă de care este în stare. Cred că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
le perverti, a nu le pur și simplu strâmtora în strădania de a intui și de a urma cât mai "corect" perspectivele datului natural, căruia unii îi spun și dumnezeiesc. Din acest motiv, când unii dintre noi se gândesc la junețile în care se dezvăluiau ca scriitori, se întâmplă să aibă jenantul sentiment că parafrazându-l pe Montaigne au prihănit cinstea măiestriei lor cu acele "ușuratice încercări și jucării pe care izbutise a le înfăptui". Bineînțeles, în alte situații de oarecare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
dintre noi ar fi fost altcumva, iar unii chiar (cu totul) altcineva, spre mai bine, spre mai împlinit, spre mai personalizat. În ce mă privește, am avut și am senzația că sunt maturul care se caută pe el, cel din junețe, parcă vrând a relua, în sens just, firesc, un traseu ce nu ar fi trecut prin aberanta epocă cacofonică a comunismului vulgarizant, derutant, umilitor întru devenirea omului ce ține la demnitate și faptă de care este în stare. A.B.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
darurile oferite de copilărie, apoi maturitate în panoramă prin care trec senzorii literari, ai lucidității sau subliminalului; panoramă creatoare/ recreatoare prin recursul la infinita diversitate de opțiuni, subiecte, întâmplări, "proiecte" pe care nu numai ți le (re)propune copilăria și junețea, ci o parte a cărora "le-au (și) realizat" ele însele prin șansa, norocul de a fi fost, de a-ți fi fost date ție, predestinat, ca destin, ca existență subcerească. A.B.Pentru că vorbim despre realizări, cum a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Victor Tulbure) am cunoscut o seamă de mari personalități ale culturii române. Aici, în acest spațiu restrâns, nu pot decât enumera pe câțiva fără a putea intra în substanță (corespondențe, întâlniri etc.). Astfel în prima fază încă a copilăriei și juneții i-am cunoscut pe Mihai Beniuc, Eugen Frunză, Eugen Jebeleanu, Horia Lovinescu, și în 1959 toamna fiind la Brașov cu Vasile Copilu-Cheatră am avut ocazia să-l întâlnesc pentru prima oară pe Lucian Blaga care mergea spre Scheii Brașovului, dar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
corapoarte urmează discuțiile în cadrul cărora un număr important de participanți vor lua cuvîntul. Ne vom referi la o mică parte dintre ei, spicuind cîteva "perle". Primul este Geo Bogza, de la care vom afla ce probleme de conștiință îl frămîntau în junețe: "În contradicție cu starea de spirit generală a unui mediu mic-burghez, cînd la 16 ani, la sunetul sirenei, vedeam că alți oameni intră în fabrică la ora 6 dimineața, iar eu eram liber să mă plimb, iar la prînz aveam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
și pernicioasa boală psihologică care se cheamă sau narcisism, sau megalomanie, sau absența simțului autocritic, sau, mai blând, absența simțului humorului! Deși... nu puțini mă taxează drept „megaloman”, dar, dacă prin aceasta ei Înțeleg o anume fidelitate neabătută la idealurile juneții, a crezului În romanul clasic așa cum Îl profesez eu și cum l-am Învățat de la maeștrii mei, români și străini, a credinței oarbe În literatură, roman, poezie, filosofie și muzică romantică, pictură renascentistă și impresionistă, atunci, da!, sufăr de un
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tendința ta de a-ți păstra și respecta principiile. Totul, se pare, În lume, ne Împinge spre a ne „trăda”, spre a ne schimba Încontinuu măștile, În acest „carnaval existențial”; iar noi ne părăsim Într-un asemenea, radical, mod ideile juneții - când, o spuneam, fusesem cu adevărat curați, apți de idealuri Înalte, umane! -, Încât nu numai că nu le recunoaștem În anii greori și tracasanți ai vârstei adulte, dar, nu rareori, amintindu-ne de acele principii sau idealuri, avem un rictus
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
trebuise să sufere câțiva ani buni de recluziune socială totală, un exil intern aproape absolut, cu care regimul îi pedepsea pe recalcitranți, indiferent de valoarea lor profesională. 10 Unul dintre vechile, repetatele, insistentele, „auto-educativele” mele exerciții „dialectice”, încă din prima junețe, este acela de a încerca ceea ce numesc eu „exercițiile de radicalizare”, adică de a întoarce pur și simplu pe dos o problemă, o situație, un fapt, oricât s-ar dovedi această „nouă perspectivă” „jenantă” sau chiar compromițătoare pentru orgoliul sau
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]