495 matches
-
în toate mințile. BĂTRÂNA: Și fratele meu s-a întâlnit cu un călăreț atunci când se întorcea acum câțiiva ani de la pescuit într-o noapte. BĂTRÂNUL: Ce să zic? Dracul și frate-său! Sau, altfel spus, s-a întâlnit tusea cu junghiul. Apoi, și frate-tău ăla bate câmpii, deși este mult mai tânăr ca tine. Dacă stai și-l asculți îți face capul calendar. Ce vrei, ce naște din pisică tot șoareci mănâncă! (Lia și Ruth au fost atente la discuțiile
VESTITORUL- PIESĂ DE TEATRU-FRAGMENT-DE CONSTANTIN GEANTĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 684 din 14 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345212_a_346541]
-
Autor: Mihaela Doina Dimitriu Publicat în: Ediția nr. 2249 din 26 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Sunt nopți în care doresc să fiu acea scoică vie dependentă de ocean. Sunt zile în care îmbrățisez aleatoriu copacii zemoși din zare. Simt junghiurile lunii cum se leagănă pe sub fereastră. Mă întreb retoric dacă mai există iubire. Deschid filele reci ale cărților din bibliotecă. 5000 de suflete mă îmbrățișează cu trupușoarele pale, ștrengăresc , mă sărută pe pleoape și îmi urează noapte bună. Sunt singurele
UȚA , UȚA ... de MIHAELA DOINA DIMITRIU în ediţia nr. 2249 din 26 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340234_a_341563]
-
km de orgoliu fâlfâindu-și flapsurile fleșcăite în fața lui Mișu. - Io, bă!? Ia uite ce mușchi de avion am! Când vroia să țipe baba la mine îi trăgeam una de nu vedeam unde am aterizat. Îi zbârnia elicea când vroia junghiul meu. Spirt era ... sau carmol ... sau ... Dar, era bun și oțetu'. - Aoleu-oleu! Cred că numai flotări făceai în fața ei ... - Făceam! 14 în fața ei și 20 pe balcon să nu se sperie de forța mea. P'ormă o călcam în picioare
ULTIMUL CUVÂNT de LICĂ BARBU în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/342141_a_343470]
-
pot produce orice rezultate în funcție de ce anume îți propui să descoperi”. Cu tot respectul, pe cifre e destul de greu să aluneci, mai degrabă pe ignorarea lor. Poți aluneca pe scuipat de babă, ca leac de deochi, de-mpreuneală, de făcătură, de junghi, de orice, pe ulei de candelă, pe lumânări aprinse când tună și fulgeră afară, pe tincturi și chiar și pe echinaceea. N-am găsit mare lucru despre igiena românilor în anii 700. Despre Evul mediu se știe că nu vedea
Să stai gol pușcă în cadă cu vecinul e acceptabil în Japonia. Ritualul îmbăierii când locuiești cu socrii și vrei să faci economie la apă () [Corola-blog/BlogPost/338015_a_339344]
-
Autorului Am ajuns pe la română abia peste-o săptămână. Eminescu, Caragiale ăștia toți mă bagă-n boale. Și-am venit la geometrie când mi-a venit pe chelie. Mi-a tot spus de un triunghi până când m-a luat un junghi. Ora treia geografia, mi-a vorbit de România. Munți,păduri și ape line, eu le știu de pe la mine. Câte sunt pentru știut ! Ce m-oi chinui atât ? Și ce-mi trebuie program ? Cu vocea pe care-o am Cânt mai
GÂNDURILE UNUI CHIULANGIU de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344415_a_345744]
-
zvârle coiful,par de aur rău curgând. Cu această preschimbare îl uimește pe-ndraznet, Chip frumos la-nfatisare cu cosite far' de preț. Voinicel,umil se pleacă și se lasă pe genunchi, Către ea priviri aruncă,strabatand-o că un junghi. I-si ridică ușor povară și se pierde în desiș, Ochi timizi de fetișcana,urmarindu-l pe furiș Tot alaiul se grăbește să ajungă pe fugar Ce a înfruntat și îndrăznește să plece fără habar. Gest de mână tremurânda,pavăza
VISURI SPULBERATE de EDI PEPTAN în ediţia nr. 1761 din 27 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342989_a_344318]
-
17 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Nu-i greu să trăiești aproape de moarte și-obsedat că e sfârșitul-aproape, dacă al tău drum nu va avea parte doar de hârtoape. Și chiar dacă-n jur e o atmosferă sumbră, care-ți dă junghiuri de durere, tu să nu renunți. Încontinuu speră că prinzi putere. Nu ceda nicicând, zbate-te și luptă cu tot ce ar vrea lumea să-ți răpună. Să dorești să ai o neîntreruptă viață mai bună. Nu te-ndemn. Îți
STĂ-N PUTEREA TA de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2087 din 17 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380055_a_381384]
-
ridice... O moleșeală nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbrăcă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Râni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturnă în găletar... Un junghi îi fulgeră mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lână întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care-o să mă ia?!...” Împlinise de de curând 77 de ani dar
MARELE PREMIU LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379417_a_380746]
-
ridice... O moleșeala nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Răni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturna în găletar... Un junghi îi fulgera mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lâna întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care-o să mă ia?!...” Împlinise de de curand 77 de ani dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
ridice... O moleșeala nemaiștiută o lipise de pat. Se îmbracă fără chef și se îndrepta târșâindu-și încălțările către poiata păsărilor pe care le hrăni cu grăunțe. Răni cotețul porcului, scoase apă din fântână și o răsturna în găletar...Un junghi îi fulgera mijlocul și se opri speriată, apoi se încinse cu un fular de lâna întrebându-se în gând: “Nu ești tu cumva, nu ești Moartea mea, care-o să mă ia?!...”Împlinise de de curand 77 de ani dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
peste ceea ce ar fi trebuit să fie, dar nu a fost niciodată. -Ce să fi fost??? A uitat și visul, a uitat și Ela. Știe doar că el există acolo, pe undeva, în pieptul ei. Îl simte ca pe un junghi ascuțit ce-i taie respirația. Îl simte ca pe un tremur ce-i înmoaie picioarele și nu o lasă să înainteze. Trage aer adânc, adânc...înghite o dată...junghiul dispare preț de o secundă...apoi reapare. L-ar vinde în piață
VISUL ELEI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381095_a_382424]
-
există acolo, pe undeva, în pieptul ei. Îl simte ca pe un junghi ascuțit ce-i taie respirația. Îl simte ca pe un tremur ce-i înmoaie picioarele și nu o lasă să înainteze. Trage aer adânc, adânc...înghite o dată...junghiul dispare preț de o secundă...apoi reapare. L-ar vinde în piață, pe tarabă: -Vând vis vechi, prăfuit, nefolositor mie. Totuși, este nemuritor și nu vă părăsește niciodată. Este fidel ca umbra ce pășește sub călcâiul obosit. E visul meu
VISUL ELEI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1925 din 08 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381095_a_382424]
-
nr. 2315 din 03 mai 2017 Toate Articolele Autorului Nu mă-ncolți, durere, oasele nu-mi străpunge Cu mii și mii de ace, cu săbii și pumnale, Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajunge Să oblojesc rănirea și junghiurile tale. Nu mă durea prin suflet, nu-mi sfâșia tăcerea, Cu vaiet și cu geamăt nu-mi prinde-n gheare glasul, S-a dus din trupu-mi vlaga, m-a părăsit puterea, Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul... Greoi
DURERII de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373510_a_374839]
-
publicat în Ediția nr. 2315 din 03 mai 2017. Nu mă-ncolți, durere, oasele nu-mi străpunge Cu mii și mii de ace, cu săbii și pumnale, Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajunge Să oblojesc rănirea și junghiurile tale. Nu mă durea prin suflet, nu-mi sfâșia tăcerea, Cu vaiet și cu geamăt nu-mi prinde-n gheare glasul, S-a dus din trupu-mi vlaga, m-a părăsit puterea, Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul... Greoi
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții. Citește mai mult Nu mă-ncolți, durere, oasele nu-mi străpungeCu mii și mii de ace, cu săbii și pumnale,Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajungeSă oblojesc rănirea și junghiurile tale.Nu mă durea prin suflet, nu-mi sfâșia tăcerea,Cu vaiet și cu geamăt nu-mi prinde-n gheare glasul,S-a dus din trupu-mi vlaga, m-a părăsit puterea,Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul...Greoi
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
3 x 20" ? - Păi mai reziști la așa ceva ? Am profitat de ocazie și am recitat două epigrame scrise special pentru acest eveniment. Dedicată mie și colegilor mei de promoție Uitându-mă în calendar, Constat: sunt un se-xa-ge-nar, Dar brusc, un junghi acut în plex Mă întrerupe: sunt un sex... Dedicată colegelor mele de promoție Turuie-n română despre sănătate Hipertensiune, cord, regim, proteză, Dar când vine vorba despre-a lor etate Fourty, fifty, sexy - totu-i în engleză. E adevărat, destul de
CASCADA de DAN NOREA în ediţia nr. 1316 din 08 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371569_a_372898]
-
ea! Omul a aruncat o privire spre copila cu fir roșu legat la mânuța durdulie, apoi a ieșit afară sfădindu-se cu Dumnezeu. Sărăcie cu două fete în casă venite așa curând după-olaltă, cui îi trebuia? Presimțise nevasta, cu un junghi în inimă, că nașterea aceasta avea să fie doar începutul furtunilor ce se prăvăleau peste vieți fără vină, că nici o rugăciune n-avea să mai îndrepte păcatele străbunilor și că ea va înfrunta, mai îndelung decât toți, soarta unui neam
„SURÂSUL UMBRELOR” – UN ROMAN CARE MERITĂ CITIT! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 873 din 22 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/374896_a_376225]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > DECEMBRI Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1224 din 08 mai 2014 Toate Articolele Autorului DECEMBRIE Cerul s-a pudrat cu cenușă; A crăpat scoarța pe trunchiuri, Multe tăiate zac după ușă - Medicament pentru junghiuri. Sus pe deal, la Cuculie, s-a așternut zăpada pe ciulini; pentru copii - nespusă bucurie - la săniuțe au înhămat niște câini. Aleargă, se îmbulzesc râzând... Pe derdeluș s-a adunat armată... Abia găsindu-și câte unul rând, Să coboare în
DECEMBRI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346980_a_348309]
-
cu glumele pe care Andrei le făcea pe seama morții, și-i ziceau să-l încurajeze. - Țin-te tare nea Andrei! Fugi mereu din calea ei. - Așa fac, dacă tu vrei, și se ducea agale să-și ia medicamentul tămăduitor, de junghiuri și tuse, de la țața Mărița Floreaca (crâșmărița zvăpăiată, c-a-nșelat comuna toată, încărcând nota de plată), cum i se dusese vestea peste nouă sate. Altădată, când ieșea în prispa casei își striga cîinele, singurul prieten care-i mai rămăsese credincios, devenea
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
mii de ace, iar picioarele desculțe se transformau în saboți de lemn pe care-i târa după el cu mare greutate. Răceala i se cuibărise în oase, că dârdâia ca piftia. Cam din vara aceea păcătoasă a-nceput totul, iar junghiurile dureroase s-au declanșat în toamnă, după câte-și aduce aminte de acel an blestemat. Într-o zi, cu puțin nori la orizont, se apucase să cioplească rămășițele de iarbă care se vedeau pe sub prunii din coasta Piscului. Trebuia să
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
fi grăbind, că nici n-apucai să fac țuica de prune?!... O cinsteam, doar mă știi că nu sunt așa zgârcit. Costică a zâmbit, prefăcându-se că l-aprobă, dar și-a văzut de drum; nu avea chef de vorbă. Junghiurile pe care le simțea Andrei că-i mănâncă zilișoarele, care nu erau de ieri de azi, l-au făcut să le considere ca ceva obișnuit. Atunci când îl sâcâie, își zice-n sinea sa: „Iar le viniră dracii, n-am decât
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
păsări așa mari! Mamă, parcă ar fi pernele matale plutind pe apă. Și acu iazul, zici că se cheamă Balta Miresei?...” Se uită în urmă spre cătun așteptând parcă să audă iar glasul mamei... Nici o vorbă, nimic. Un dor, un junghi în piept... un șuierat în depărtare. ”Trebuie să mă grăbesc!” - își răspunde sieși. Căldura astrului se revărsă molatec scădându-i chipul frumos încadrat de buclele albe. Pipăind cu vârful degetelor salba din buzunar, ”îngerul” se îndreptă spre ape, s-o arunce
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
o copie a ceea ce sunt acum. George ROCĂ: Ce speranțe și dorințe aveți pentru viitor? Elenă BUICĂ: În orele de optimism febril țes multe aspirații pe care mi le mai temperează câte un duș mai rece trimis de câte un junghi al vârstei. Mi-aș dori să am sănătate, tihna și odihnă ca să mai pritocesc câte ceva despre lumea asta largă și când mă fulgera câte-o idee, să o îmbrac în haină cuvântului, acest creator de univers, oglindă a sufletului, să
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
cu vai și plată, După zece ani..., odată, Profesorii l-au scăpat Și o diplomă i-au dat. Doctor e, mi-este-nzestrat... La Paris mi-a studiat. Îi priceput și-i dotat, Mulți săteni a vindecat. Nu durerea ori vărsatul, Tusa, junghiul sau oftatul, Orice boală vor avea, Cu mâna o să le-o ia. Nici blândețea, nici aleanul... Numai ploconul și banul L-a făcut să îi slujească; Averea-ncepu să-i crească, Că bătrânul se mira De câtă carte-mi știa
DOCTORUL CEAPĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345459_a_346788]
-
Arza-te dorule focu’ Și să te bată deochiu’ Să-ți crăpe capul în două, Si sa nu prinzi luna nouă. Să rămâi beteag de-o mâna, Și să faci bășici în gură. Să târăști piciorul drept, Să te țină junghi în piept. Știi tu dorule cum îi, Ai tu dorule, copii? Ai tu vii sau ai tu morți, Să le duci dorul ,la toți? D’aia’ți spun: Dute-n puștii, La mine,să nu mai vii! Referință Bibliografica: Blestem / Adriana
BLESTEM de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377857_a_379186]