278 matches
-
de criticismul junimism în cultura romantică autohtonă nu a produs și o replică pe măsură pe planul istoriografiei. Deși au fost "fellow travelers", nici A.D. Xenopol și nici G. Panu nu și-au asumat până la capăt spiritul critic promovat de junimism. Al. Zub (2000) vede chiar în disidența celor doi eșecul Junimii în încercarea de a imprima o direcție contrară romantismului în istoriografia națională. Societatea literară va reuși să impună o direcție critică abia într-o generație secundară, avându-i ca
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atunci când se află în fața valorii estetice autentice: „Admirația lui nestrămutată în nicio împrejurare față de Eminescu și Caragiale, admirație devenită asistență activă și neobosită, ține aproape de miracol când i se cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei.”2 Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în 1859 - era foarte limpede: „liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
periodic literar, "Literatura și știința", la care urma să colaboreze pe viitor și Iorga 55. Dar în ciuda contactului lui Iorga cu marxismul în anii de liceu, critica junimistă a sistemului românesc avea o influență mult mai mare asupra perspectivei sale. Junimismul s-a născut din nemulțumirea "protipendadei" boierilor moldoveni, care simțeau că joacă un rol tot mai mic în conducerea noului stat unit românesc. Acest rol diminuat era rezultatul noii Constituții (occidentale) și al mutării capitalei de la Iași la București. Prin
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ne surprinde faptul că acești conservatori nu s-au bucurat niciodată de vreun sprijin din partea maselor; prăbușirea lor politică se va produce odată cu introducerea votului universal. Dar nici alte politici nu s-au bucurat de sprijinul maselor pînă în 1918. Junimismul se opunea antisemitismului, considerîndu-l un afront la adresa inteligenței umane 59. Concepțiile literare ale lui Maiorescu au fost exprimate într-o manieră caracteristică: Întrucît publicul a ajuns la maturitate în privința gustului și a discernămîntului literar, nu mai este nevoie de reviste
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
și sociale în vederea stabilirii valorii operelor artistice. Așa cum spunea Nikolai Nekrasov: "Nu trebuie să fii poet, dar ești obligat să fii cetățean". Iorga a susținut ideea poporanistă în privința artei și literaturii, deși respingea cea mai mare parte a ideilor mișcării. Junimismul era mai aproape de ideile politice ale lui Iorga, dar nu era de acord cu noțiunea de artă pentru artă. El voia ca implicarea politică să fie pusă în slujba naționalismului lui Eminescu cum îi spunea Șeicaru în vederea creării uni fel
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
națiunea. Cu toate că, pentru Iorga, țărănimea constituia reazemul națiunii și îi simpatiza pe muncitori, el considera că națiunea era alcătuită nu numai din aceste două clase; și că națiunea este mai importantă decît clasele. În ultimă instanță însă, nici marxismul, nici junimismul nu vor fi adoptate de Iorga drept filosofia sa politică, ci doar naționalismul marelui poet național Mihai Eminescu. Iorga nu a adoptat imediat ideile lui Eminescu. Eminescu își făcuse apariția pentru el după ce se familiarizase cu un vast spectru filosofic
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
de Tocqueville seamănă cu acela al "aparatcicului" Hubert Humphrey de la Washington, al cărui entuziasm era la fel de metodic ca și zîmbetul său. Liberalii (sau Național-Țărăniștii) voiau să realizeze o tradiție directă spre democrația parlamentară occidentală. Abordarea sămănătorismului lui Iorga (pe linia junimismului, deși mai puțin rațional decît Maiorescu) presupunea o adoptare mai treptată și mai selectivă a instituțiilor occidentale decît terapia de șoc a liberalilor. Legiunea a devenit răzbunătoarea adaptării pripite din ultimii șaizeci sau șaptezeci de ani, iar concluzia a fost
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nici produsul unor tratate (care au creat-o), ci un suflet, o ființă elementară, aproape mistică"169. În conferința lui anticarteziană ținută în punctul culminant al controversei lui cu Noua școală, Iorga punea în antiteză spiritul sămănătorist cu cel al junimismului, cu spiritul raționalist al vechiului său dușman, Maiorescu: "Ar trebui oare să interpretăm istoria prin prisma unui raționalism formal și tern, golit de viață sau de conținut spiritual? Sau prin cea a sufletului național, care reprezintă adevărul?" Adăugînd că "aceasta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
politichie", în care politica le aducea profituri celor care se angajau în ea 58 Vezi lucrările lui E. Lovinescu asupra Societății "Junimea" și cele ale ideologului mișcării, Constantin Rădulescu-Motru, Cultura română și Politicianismul (București, 1904), p. 156 59 Z. Ornea, Junimismul: Contribuții la studierea curentului, București, 1966, p. 43 60 Rădulescu-Motru, op. cit., p. 144 61 Se poate vedea cum a ajuns acest "realism naționalist" propovăduit de Iorga în cadrul "Luptei literare" să se apropie de ideile realist socialiste asupra artei din Uniunea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
interbelici. Studii și cronici gustiene. Antologie (2014). Ioan STANOMIR este profesor la Facultatea de Științe Politice a Universității București. Domeniile de interes sunt constituționalismul comparat, regimul politic românesc, istoria ideilor și studiile culturale. Dintre cele mai recente volume publicate amintim Junimismul și pasiunea moderației (2013); Camera obscură. Despre vis, imaginație și banda desenată (2014). Daniel ȘANDRU este profesor universitar doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași, instituție în cadrul căreia a fost ales, în 2012
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
aproape ca la un eveniment monden. Adevărul este că eu m-am simțit destul de incomodat acolo, fiindcă felul meu, cam ludic și, oricum, interactiv de a fi nu are nimic din prezența la patru ace presupusă de marea legendă a junimismului. Când spui prelecțiune, înseamnă că trebuie să transmiți niște lucruri noi, niște informații, niște idei originale, riguros argumentate, din perspectiva unei gândiri sistematice. Or, eu acolo mi-am asumat o condiție de bufon intelectual. Chiar spun îndeobște că mi se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
sensibilitatea poetului însuflețise timpurile revolute: în conștiința lui, prezentul se legase de un trecut simțit ca o realitate; evoluționismul junimist se prefăcuse, astfel, în reacționarism și simplele considerațiuni asupra valorii sociale a țărănimii într-un misticism țărănesc cu totul deosebit de junimism"185. Considerând definitorii pentru publicistica eminesciană ideea solidarității naționale prin tradiție, exaltarea păturii rurale ca unică realitate a neamului nostru, expresia lirică și pamfletară și ideologia pe baze sentimentale, Lovinescu acreditează ideea unui naționalism extremist, sensibil în paginile publicisticii eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
reticențe atunci când se află în fața valorii estetice autentice: "Admirația lui nestrămutată în nicio împrejurare față de Eminescu și Caragiale, admirație devenită asistență activă și neobosită, ține aproape de miracol când i se cunosc neînțelegerile omenești cu fiecare dintre ei." Lui Maiorescu și junimismului politic li s-a adus învinuirea de oportunism. Or, poziția politică maioresciană - constată Vladimir Streinu în studiul Titu Maiorescu în " - era foarte limpede: "liberalism moderat bătând înspre conservatori și conservatorism însuflețit de noile vremi bătând înspre liberali, adică un centrism
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
starea vremii etc.) Se vor folosi toate aplicațiile studiate: MS Word, MS PowerPoint, MS Excel Prezentarea finală va fi făcută în aplicația PowerPoint, dar va fi însoțită și de flyere, broșuri, afișe, revista proiectului. PROIECT INTERDISCIPLINAR (Limba și literatura română) - JUNIMISMUL 1. Contextul socio-istoric la jumătatea secolului al XIX-lea 2. Profilul literaturii - Contribuția lui M. Kogălniceanu în domeniul publicisticii literare: „Dacia literară” - Contribuția altor scriitori la dezvoltarea unor specii literare, precum: C. Negruzzi, V. Alecsandri valorificate ulterior de marii clasici
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Giosan Irina, Bârgoan Iuliana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92840]
-
două Românii, in: Sfera Politicii, IV, 31, septembrie 1995, pp. 2-5. 1 Adrian Marino, Din istoria teoriei formă fără fond, in: Pentru Europa. Integrarea României. Aspecte ideologice și culturale (Iași, Polirom, 1995), pp. 191-198, 214. 2 Z. Ornea, Junimea și junimismul (București, Editura Eminescu, 1975). 3 Andrei Pippidi, Les Formes Vides. Hier et aujourd'hui, in: Revue des Etudes Sud-Est Europăennes, XXX, 3-4, 1992, pp. 209-216. 4 Timișoara, Helicon, 1993. 5 București, Humanitas, 1995. 6 22, 7 10, 1993; în acest
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
viața lor nu și-o muncesc - și-o plimbă. Și-aceste mărfuri fade,ușurele, Ce au uitat pân’și a noastră limbă, Pretind a fi pe cerul țării: stele. Dupa cum ne spune Z.Ornea în cartea sa „Junimea și junimismul”: „Fondatorii ca și aderenții erau spirite cultivate și au avut de luptat cu ostilitatea intelectualității ieșene învechite și plafonate [...]. Spiritul care domnea la reuniunile Junimii era jovialitatea dar care nu excludea seriozitatea în cugetare”. De la cei cinci fondatori pomeniți la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
publicate cu o introducere și note de I. Rădulescu-Pogoneanu, vol. II (1881-1886); vol. III (1887-1891), București, 1936-1943; Massoff, Teatrul românesc, III: Ioan Massoff, Teatrul românesc. Privire istorică, vol. III, Editura pentru Literatură, București, 1969; Ornea, Junimea: Z. Ornea, Junimea și junimismul, Ed. Eminescu, București, 1975; Enciclopedia de istorie a României de Ion Alexandrescu, Ion Bulei, Ion Mamina și Ioan Scurtu, Editura Minerva, București, 2000. Întrucât cea mai mare parte a notelor noastre au fost redactate până în anul 1991, nu am apelat
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Literatură, București, 1966; vol. III, Editura pentru Literatură, 1969; Memoriile, XIII-XVII: Memoriile regelui Carol I al României (de un martor ocular), vol. XIII-XVII, București, 1912 (anul pe coperta inte rioară numai la vol. XV-XVII); Ornea, Junimea: Z. Ornea, Junimea și junimismul, [ed. I], Ed. Eminescu, București, 1975; Potra, Bucureștii: George Potra, Din Bucureștii de altădată, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1981. Aceste două tomuri ale ediției noastre au fost pregătite pentru tipar în intervalul iunie 1988 - octombrie 1991, volumul II fiind
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
și a Junimii, care fuseseră murdăriți de C. I. Gulian și Savin Bratu (cel care a scris imundul pamflet "Fantoma lui Maiorescu") într-un mod greu de înțeles astăzi. M-am alăturat sus-amintitei campanii de actualizare a maiorescianismului și a junimismului, pe care a duceau, între alții, Liviu Rusu, Mircea Zaciu și alții. A.B.Acum mulți ani ați publicat "Scriitori junimiști", apoi a fost reeditată. Într-adevăr, a fost reeditată în 2005. În 2000, am reeditat de asemenea volumul "Critica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
spațiu, că deși regina Victoria a Marii Britanii murise în 1901, spiritul victorian avea să persiste -, nu numai în plan social.) După o mie nouă sute, în interiorul literaturii noastre, lucrurile evoluează altfel decât în veacul Eminescu Caragiale Creangă, când pleiada pașoptistă, apoi junimismul (în prima lui etapă) sug3erau o anumită coerență globală, un fenomen de raliere socio-culturală. Progresiv, se produc mutații inerente, reacții și tropisme pe un fond de așteptare pe alte temeiuri existențial-istorice. Născuți în același 1871 (concomitent cu Proust și Valéry
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
O primă operațiune, pe această coordonată demonstrativă, este cea a comparației lui Macedonski cu Eminescu "complexul eminescian al lui Macedonski", ce vine, mai degrabă dintr-un "antijunimism violent, direcționat asupra lui Eminescu", acesta înțeles cu evidență ca un reprezentant al Junimismului. Sunt luminate astfel punctele de interferență ca și cele de disjuncție între cei doi poeți, "în cadrul ecuației" Eminescu Macedonski, relație posibilă avându-se în vedere "constituția neoromantică a ambilor". În dialectica Eminescu-Macedonski, exegetul descoperă "nu numai conjugarea etică, temperamental romantică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
al economiei românești din acea perioadă, oferea, unora din ideologii vremii, temei pentru a aprecia ca avînd un caracter artificial dezvoltarea capitalismului în România și pentru a promova, în consecință, o sociologie romantică agrariană și anticapitalistă, cu unele elemente comune junimismului. Este vorba, pe de o parte, de mișcarea culturală sămănătorismul, manifestată cu putere în perioada apariției revistei "Sămănătorul", îndeosebi în anii cînd la conducerea acesteia se afla Nicolae Iorga (1903-1906) și, pe de altă parte, de curentul de idei politico-ideologice
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de bine ar fi făcut dacă treceau la conservatori, fiindcă și aceștia sunt oameni de treabă"... * Mișcarea socialistă de la Iași interesează mai ales din punct de vedere cultural. În privința aceasta, "Contemporanul" a fost pentru socialism ceea ce "Convorbirile literare" fuseseră pentru junimism. "Contemporanul"! "evanghelia vremii de atunci" cum i-a spus odată Jean Bart. Parcă văd și acum căsuța cu verandă modestă, amicală, veselă, primitoare din Sărărie. Va mai fi existând, oare? Acum câțiva ani, o știam încă în picioare, singuratecă, tristă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
care au dăruit României o cultură, erau ostile evreilor, se Înțelege că și cultura produsă de ele trebuie să poarte același caracter evreofob. Și, Într-adevăr, toate curentele noastre culturale vibrează, În deosebite grade, de antisemitism”. După ce comentează evreofobia din cadrul junimismului, poporanismului, naționalismului și chiar socialismului românesc, Ștefan Zeletin conchide tranșant și cumva abuziv : „Așadar, Întreaga cultură În care se face educația tinerimii române respiră ura elementelor agrare Împotriva evreilor” <endnote id="(741)"/>. Și intelectualii români din perioada interbelică, cei angajați
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
totuși, că încă o sumă de ani, până după 1890, în Moldova mai apar manifestări critice special moldovenești, mai mult sau mai puțin efecte ale culturii moldovenești, mai mult sau mai puțin consecvențe ale vechii critici moldovenești. Acestea vor fi junimismul politic, radicalismul și socialismul, cu revistele sale, în special Contemporanul. S-a înțeles de la sine că "critica", de care vorbim în acest studiu, e critica culturii, a societății și a literaturii în genere, și nu critica literară cum o înțelegem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]