687 matches
-
bétut eu cu cureaua, sé vezi tu ce-ți fac eu acasé, sé vezi tu de la mine, Sonia! Ești faté mare, da? vrei méritaté?! Sé vezi tu de la mine faté mare! Sé vezi tu de la mine, Sonia! Am sé te jupoi de vie și am sé pun sare! Ce-ți mai trebuie ție sé vii la școalé? Marité-te și du-te În colhoz! Spuneți și dumneavoastré, Liubovi Andreevna, ce sé facem cu ea? - Ei, si hai spune, Sonia, mécar ți-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
dacé nu vrea sé spuné! - Sé-l ardem cu fierul roșu! - Nu vrea sé spuné nimic! - Nu se teme de Hitler!? - Duceți-l desculț pe zépadé și lésați-l sé Înghețe toaté noaptea, pe urmé o sé-i smulgem unghiile cu cleștele! - Îl jupuim de viu și punem sare! - Lovește-l cu automatu-n cap! - De ce nu plînge? - Și ce dacé e un copil, e partizan, duceți-l la spînzurétoare! - Uh! mi s-a fécut frig chiar și cu cojoc! - Uitați-vé la el, cé nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2008_a_3333]
-
înghețați pînă-n bucătăria caldă a bunicii Leonora. Ceaiul fierbinte, îndulcit cu miere, din nuștiuceurile ei aromate ni s-a lăsat pînă-n tălpile amorțite. Ploaia a bubuit toată noaptea. A doua zi s-a făcut neașteptat de cald și cerul ca jupuit de toți norii. Seara, ultima seară (Iordan venea a doua zi) ne plimbam deasupra ecluzei. Rusalin sărea după o creangă, să reteze cu dinții o frunză. Printr-un ciudat efect optic, cărarea pe care a crezut-o asfaltată era chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
despre al treilea, de cîte ori ne întîlnim: "Arătați așa de bine că nu v-am recunoscut". Mai foșnește o pagină: Tabloul ăsta mi-amintește de Virgil Mazilescu. Tu l-ai cunoscut pe Mazilescu? Cînd o dezbracă pe Margareta/ parcă jupoaie lumea". Detest dezbrăcărețele și pe cei care le dezbracă. Prefer poezia-eseu a lui Mircea Ivănescu. Uite cum pictează Rusalin Pop: cu intestinele la vedere, cu ficații, cu rinichii, cu toate orificiile la vedere. Mi se pare că-i invers. Ție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
spitale sunt câte trei bolnavi într-un pat, din cauza consumului excesiv de democrație, se oferă pâine-hibrid, între gumă și coca cu chintalul, în rafturile magaziilor de alimente tronează preparate: șobolani tocați în mațe de porc, găini bolnave, moarte prin refrigerare, câini jupuiți în loc de miei la colțuri de stradă, struguri din import cu gust de țâță bătrână, portocale grecești injectate cu ură, brânză închegată cu aracet, bere în butoaie de inox cu spumă de la pisoarul cârciumilor poiana lui Iocan din Moromeții, unde se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
departe de ochii lumii, și chiar să-i treacă uneori cu vederea curiozitatea de a-l spiona pe gaura cheii în timp ce punea țara la cale. Așa ne-am întîlnit noi, Mina, începe să-și amintească, era un ger de-ți jupuia obrajii, țin minte că erai înfășurată într-un șal gros de nu ți se vedeau decît ochii, însă nici n-a fost nevoie de mai mult, mi s-a părut că Piața Roșie se golise brusc de lume și că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
lui Roja care parcă nu se mai decide odată pe ce scaun să se așeze, prefăcîndu-se că-și caută pe fundul porthartului un anumit obiect indispensabil de care are chiar atunci neapărată nevoie. Potoliți-vă, nu vedeți că totul e jupuit, că n-a mai rămas la locul ei nici tencuiala? încearcă Curistul să-i atragă atenția. Părințelul mai are doar puțin și o să înceapă să-și smulgă părul din cap de necaz. V-am spus eu că veți fi mai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
viața lui a ajuns într-un punct mort. Pușcăria o să-i mănînce, se gîndește la același scenariu care era atît de ușor de imaginat, altă cale nu există, își spune privind la stîlpii de beton înșirați de-a lungul bulevardului, jupuiți de afișele electorale, mînjiți cu murdării, stropiți de noroiul din stradă. Așa se-ntîmplă cînd încurci taberele, se gîndește cum a pățit o și el pe propria piele, atunci însă lucrurile au putut fi reparate cît de cît, pe cînd acum
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
reflecțiile banale, care te fac să te gândești la cineva care filozofează cu paharul în mână, și formulările neinspirat licențioase, uneori de-a dreptul confuze: „dar eu rămân ultimul cavaler al vieții mele - / această frumoasă târfă pe care toți / au jupuit-o, dar n-au avut-o, / ca pe un sex erect / pe care toți impotenții și-l doresc“. (O nouă insomnie, beau și mă enervez, beau că așa e mai bine) E posibil ca viața să fie ca o târfă
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care toți impotenții și-l doresc“. (O nouă insomnie, beau și mă enervez, beau că așa e mai bine) E posibil ca viața să fie ca o târfă. Dar cum să fie târfa ca un sex erect? Și de ce să jupuiască impotenții acest sex, dacă și-l doresc? Liviu Mircea stă fără grijă la Dublin, iar noi, în România, trebuie să ne batem capul cu problemele lui. Limba de lemn a eseurilor A apărut încă un eseist care folosește cu evlavie
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
cu întregul • ca un căluș digital într-o mască de bioxid de carbon • focalizând punctul fecal poți oare spera să țâșnești din altul pe care l-ai vomitat altfel decât din tine • dar unde și-au stocat testiculele silabele noastre jupuite“ „blondele își leagănă anusul ca un drogat coada cu toate posibilitățile onirice diforme • sforile vocilor spânzurate de ferestre ca un platfus cu narcisismul de sinteză • țipăt la fereastră supurând ca un călător prin negru de cangrenă • ...și din nou stalagmita
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și a răsturnat cafeaua drept pe... Să moară opărit, a rîs Anica. Ciornei este cu totul derutat. Fata aceasta, cu trup de balerină, cu privire angelică, virgină pînă în măduva oaselor, rîde cu poftă că s-a opărit... S-a jupuit pielea? întreabă amuzată. Care piele? De pe..., știi mata. Mama spunea că era o cafea clocotită. Dar mă-ta vorbește asta cu tine? Dar nu-i de rîs? Muream de rîs cum povestea mama. Săreai într-un picior și făceai: oh
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era jefuit, a răcnit la ceruri și și-a mîncat ficații. De la pușcărie s-a dus glonț la Rodica cu două porniri diametral opuse. Pe de o parte dorea s-o iubească și pe de altă parte dorea s-o jupoaie. Ce mi-ai adus? țipă femeia cînd l-a văzut. Pe mine, ripostează Parșivu. De obicei, Parșivu se enerva gradat și dura uneori și două-trei minute pînă te lovea în cap. Acum însă, și-a inversat ordinea etapelor pentru care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
femeia cînd l-a văzut. Pe mine, ripostează Parșivu. De obicei, Parșivu se enerva gradat și dura uneori și două-trei minute pînă te lovea în cap. Acum însă, și-a inversat ordinea etapelor pentru care venise. Mai întîi o va jupui și apoi o va iubi. A scos cuțitul și, cu mișcări încete, se apropie de păcătoasă. Avea ochii injectați, puțină salivă pe la colțurile gurii, adică era pus pe fapte mari. Cînd Parșivu se întreba de unde să înceapă jupuitul, i s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
probă. Nu de puține ori aud sentința opiniei publice, rostită fără perdea: Trebuia omorît! Trebuia să i se preleveze organele, ca să salveze alte vieți! Eu, dacă eram în locul... îl omoram. Sînge, omoruri, pedepse capitale, singurele sentințe acceptate de opinia publică. Jupuit de viu și pus sare pare a fi cea mai răcoritoare pedeapsă. Și totuși. Un tînăr de 21 de ani, fără o experiență suficientă de viață, trăit poate într-un mediu nociv, cu o educație precară, a comis o faptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
poporului erau tot mai mulți. Era bătrân pentru distracții, singura ieșire se întâmpla vara, la Techirghiol, "acolo nămolul înmoaie încheieturile". La Durău nu mai mergea; de câte ori a fost, mitropolitul i-a cerut bani. Auzi, bă, tată? În loc să ne ajute, ne jupoaie. 50 de metri cubi de cherestea și nici măcar un bogdaproste. Gata, a înțărcat bălaia, Preaînalte. La Durău era trai, neneacă! Băutură și haleală, de-ți pocneau curelele. Saună, masaj, piscină. Limba catifelată a măicuței Teofana netezea umflăturile. Sora Arsenia freca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
cărora mulți erau români. Soldații au Început să dezerteze pe capete. S-a pornit o debandadă de bătălie pierdută pe care n-o mai putea stăpîni nimeni. Unii se bucurau că vine sfîrșitul războiului, alții se văicăreau că-i vor jupui rușii. Deportații la muncă au Început să evadeze. Costin printre primii. Valeriu Ruba a rămas mai la urmă, reținut de reputația lui de căpetenie a rebelilor și, În consecință, de teama că, dacă va fi prins, risca mult mai mult
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
potrivită pentru a da buzna! Poate fusese o singură pereche, așa că mai rămăsese doar o sălbăticiune. Să vină în târg! Cu ciomegele o vor căsăpi! Vânătorul de lupi albi, după ce a înecat, într-o băltoacă, cei trei pui bălani, a jupuit lupoaica și a dus blana la tăbăcar. Apoi a tocmit un cojocar să-i coasă din ea cușmă pentru iarnă. Îi venea bine Vânătorului de lupi albi căciula. O purta nițel într-o parte: asta îl făcea să pară și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1901_a_3226]
-
se sudeze. De aia revarsă el acest torent de sforăieli. M-am resemnat. Voi rămâne treaz până la ziuă... Pe la două, apar în camera oficială păstrăvii înotând; păstrăvii crescătoriei pe care i-am văzut ieri. Circulă în bancuri mari, mușcați, albicioși, jupuiți pe la cozi de pielea lor brună, după "bătaia" din primăvară... Când ne întoarcem, se întorc și ei, ca niște ace magnetice, și ne petrec îndărăt, curioși, ca niște deținuți după gratii. "Crapii unde sunt?" - "Crapii, dincoace. Ei turbură apa, nu
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
Portughezilor li s-a turnat plumb în ghete, iar nemții, cu o meticulozitate eficientă, au tocat mărunt la lusitani. Muller a dat trei goluri. Să-i fie de cap golurile. Mai bine îi lega pe toți de poartă și îi jupuia încet, ca Ramsay Bolton. Nu aș fi ținut neapărat cu Portugalia, ci cu echipa cea mai bună. Dar după ce am văzut ce i-au făcut arbitrii, n-am putut să mai fiu detașat și mi s-a activat așa o
Mirel Palada, revoltat după Germania - Portugalia 4-0: Kill me! Kill me! Sandor Clegane a fost portughez în seara asta by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/73922_a_75247]
-
Ungariei tac când se intonează Imnul României, dar cântă cu foc imnul Ungariei și pe cel al ȚINUTULUI SECUIESC, imn care nu avea ce căuta la o manifestare oficială. - Toți tac. - Tu taci; - - Guvernanții nu fac altceva decât să te jupoaie, iti bagă mâna în buzunar și îți iau banii pentru că ești prea bogat în viziunea lor sau nu meriți ce ai câștigat , iar țara nu are bani. Se împrumuta lăsându-te dator pe sute de ani fără să le pese
Petiție pentru Dacia, în loc de România. Câți au semnat și de ce by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/79547_a_80872]
-
s-ajungi/ La transparența trecerii/ Ca o tăcere în deșir..." (Hamlet către scutierul său, Histrion); " Acolo, în paiul zilei,/ Tăiați de pleoapa-mi,/ Ochii/ Abia mijesc/ Prin apa milei,/ Cum cerul/ Prins din muchii,/ L-adună Dumnezeu la brâu;/ Cum jupuindu-se pământul/ Devine transparent,/ Ca-n trupul unui râu,/ Prin care El/ Se uită mai atent" (Prin apa milei). De altfel, însuși focul este mereu amenințat cu stingerea acvatică, iubirea este fatidic pândită de melancolie, de înaintarea vremii, cu universala
Poezia retro by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/7690_a_9015]
-
iar frigul își face simțită prezența. De aici și proverbul: "O trecut Sântămaria, leapădă și pălăria!". Din această zi începe culesul viilor, al unor fructe și plante medicinale, se bat nucii pentru a avea rod bogat și anul viitor, se jupoaie coaja ulmilor și se dă startul târguilor și iarmaroacelor de toamnă.
Sfânta Marie Mică: De ce nu este bine să servești mâncare gătită la foc by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/72643_a_73968]
-
de M.Bahtin: „Am scris acest poem am murit/ să scriu că am fost foarte tînăr cîndva și că am mîncat atît cît am trăit / poezie pe pîine poezie pe pietre poezie pe ape / să scriu că dumnezeu m-a jupuit pur și simplu de pielea de pe cap / și de pielea de pe coapse și de pe coaste pe care mi-am scris poeziile și mi le-a furat/ să scriu chiar și despre faptul că dumnezeu mi-a smuls pînă și mațele
Un înger rebel by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6215_a_7540]
-
de teribila modă a acelor vremuri a bibliopegiei antropodermice, respectiv confecționarea copertelor de carte din piele umană, informează lefigaro.fr, potrivit descopera.ro. Una dintre cele trei cărți, "Practicarum quaestionum circa leges regias", a fost legată cu pielea unui om jupuit de viu în 1632. Autorul cărții afirmă în prefața volumului că s-a gândit la acea copertă ca la un fel de "memento mori". "Legarea cărții era considerată ca un omagiu, în spiritul inelelor și bijuteriilor făcute din părul morților
Modă macabră: cărți legate în piele umană by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/62344_a_63669]