28,495 matches
-
de natură să confirme că argumentele în susținerea Deciziei din 9 iulie 2015 pronunțate de Curtea de Apel București, care justifica reducerea onorariilor reclamanților, nu erau în conformitate cu legislația națională aplicabilă în materie, astfel cum a fost interpretată de jurisprudența internă relevantă, și că, prin urmare, reclamanții nu puteau să prevadă că onorariile lor, stabilite în temeiul art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008, vor fi reduse de instanțele naționale (a se vedea jurisprudența citată la pct.
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
fost interpretată de jurisprudența internă relevantă, și că, prin urmare, reclamanții nu puteau să prevadă că onorariile lor, stabilite în temeiul art. 5 lit. e) din Protocolul din 1 decembrie 2008, vor fi reduse de instanțele naționale (a se vedea jurisprudența citată la pct. 59 supra). ... 69. În al treilea și ultimul rând, Curtea amintește că o normă este „previzibilă“ atunci când oferă o anumită garanție împotriva unor ingerințe arbitrare din partea autorității publice (a se vedea jurisprudența citată la pct.
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
a se vedea jurisprudența citată la pct. 59 supra). ... 69. În al treilea și ultimul rând, Curtea amintește că o normă este „previzibilă“ atunci când oferă o anumită garanție împotriva unor ingerințe arbitrare din partea autorității publice (a se vedea jurisprudența citată la pct. 59 supra). Aceasta presupune, prin urmare, ca orice ingerință în exercitarea dreptului la respectarea bunurilor să fie însoțită de garanții procedurale care să ofere persoanei respective o posibilitate rezonabilă de a-și susține cauza în fața autorităților
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
nu are competență de examinare a posibilelor efecte discriminatorii care rezultă din hotărârile judecătorești și că, în orice caz, eventualele constatări făcute de această autoritate nu sunt în măsură să influențeze hotărârile instanțelor. De asemenea, aceștia solicită Curții să respingă jurisprudența invocată de Guvern în prezenta cauză și declară că au acceptat să acorde asistență juridică părților civile în condițiile stabilite de protocoalele în vigoare la data faptelor. ... ... B. Motivarea Curții 81. Curtea constată că nu este necesar să examineze dacă
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
Motivarea Curții 81. Curtea constată că nu este necesar să examineze dacă reclamanții au epuizat căile de atac interne, întrucât capătul de cerere al acestora este, în orice caz, inadmisibil pentru motivele expuse mai jos. ... 82. Curtea face trimitere la jurisprudența sa relevantă în speță referitoare la art. 4 din Convenție, astfel cum a fost rezumată în Cauza Chowdury și alții împotriva Greciei (nr. 21.884/15, pct. 90-91, 30 martie 2017): 90. [...] Curtea reamintește că termenul «muncă forțată» evocă ideea unei constrângeri
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
o cerere expresă pentru acordarea de asistență juridică din oficiu (supra, pct. 27). În plus, reclamanții nu precizează că nu au avut posibilitatea să renunțe la contractele de asistență juridică încheiate în beneficiul clienților lor. ... 85. Curtea amintește că, potrivit jurisprudenței citate la pct. 82 supra, munca „forțată“ evocă ideea unei constrângeri fizice sau morale, care în mod cert lipsește în prezenta cauză. Cât despre munca „obligatorie“, aceasta nu se poate referi la nicio obligație legală, ca de exemplu munca ce
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
care au determinat curtea de apel să reducă onorariile reclamanților, Curtea consideră că aceasta nu este o „sarcină disproporționată“ pentru reclamanți și că nu se poate considera că această decizie a obligat reclamanții la muncă „forțată sau obligatorie“ în sensul jurisprudenței citate la pct. 82 supra (a se vedea, mutatis mutandis, Bucha, decizie citată anterior, pct. 42-45). ... 87. Rezultă că acest capăt de cerere este vădit nefondat și trebuie respins în conformitate cu art. 35 § 3 lit. a) și 4 din
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
Schukking În prezenta cauză nu putem fi de acord cu analiza majorității privind admisibilitatea capătului de cerere formulat de reclamanți. În opinia noastră, suma solicitată de reclamanți pentru onorariile de avocat nu poate fi caracterizată ca „bun actual“ în sensul jurisprudenței Curții și, prin urmare, nu intră în domeniul de aplicare al art. 1 din Protocolul nr. 1. Prin urmare, am votat în favoarea declarării inadmisibilității capătului de cerere și a constatării neîncălcării acestei dispoziții din Convenție. În analiza sa, majoritatea
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
privire la care se poate pretinde, cel puțin în mod întemeiat, că este recunoscut în legislația națională [Károly Nagy împotriva Ungariei (MC), nr. 56.665/09, pct. 75-77, 14 septembrie 2017]. În ceea ce privește aplicabilitatea art. 1 din Protocolul nr. 1, jurisprudența Curții este, de asemenea, consacrată. Această dispoziție se aplică numai bunurilor actuale și nu creează niciun drept de a le dobândi [Anheuser-Busch Inc. împotriva Portugaliei (MC), nr. 73.049/01, pct. 64, CEDO 2007-I; Stummer împotriva Austriei (MC), nr. 37.452/02, pct. 82
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
controversă cu privire la modul în care trebuie interpretată și aplicată legislația națională, iar argumentele invocate de reclamant în această privință sunt în cele din urmă respinse de instanțele naționale [Kopecký împotriva Slovaciei (MC), nr. 44.912/98, CEDO 2004-IX]. Aplicând această jurisprudență, nu vedem, în prezenta cauză, niciun motiv ca să se admită că suma solicitată de reclamanți pentru onorariile lor ar putea fi considerată un bun actual în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1. Legislația națională aplicabilă, și anume art.
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
subiectivă, ceea ce contravine principiului legalității și al egalității în drepturi. Critică modul în care procurorul redă - în cuprinsul rechizitoriului întocmit în cauză - conținutul faptei presupus săvârșite, faptă ce nu se identifică însă cu norma de incriminare. Totodată, invocă și jurisprudența Curții Constituționale, și anume considerentele deciziilor nr. 363 din 7 mai 2015 și nr. 603 din 6 octombrie 2015. ... 5. Tribunalul Brașov - Secția penală apreciază că aspectele invocate de autoarea excepției vizează, în realitate, aplicarea normei de drept la situația
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
întrucât înglobează toate elementele necesare pentru identificarea existenței infracțiunii, astfel că destinatarul normei penale de incriminare are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea acesteia și să își adapteze conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea a invocat jurisprudența sa cu privire la principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, jurisprudență potrivit căreia un act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre care se numără și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
are posibilitatea să prevadă consecințele ce decurg din nerespectarea acesteia și să își adapteze conduita în mod corespunzător. În acest sens, Curtea a invocat jurisprudența sa cu privire la principiul legalității, consacrat de prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, jurisprudență potrivit căreia un act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre care se numără și previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat. Astfel, formularea cu o
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
42 din 17 ianuarie 2018, și Decizia nr. 502 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 20 ianuarie 2022. ... 18. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. ... 19. Pentru motivele mai sus arătate, dispozițiile art.
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
a Guvernului nr. 1/2016. ... 27. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, nu îndeplinește condiția de admisibilitate referitoare la legătura cu soluționarea cauzei, în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. ... 28. În acord cu jurisprudența Curții Constituționale, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care
DECIZIA nr. 304 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259146]
-
lipsește autorul excepției, față de care procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Constituționale. Mai arată că aspectele criticate privesc mai degrabă modalitatea de organizare internă a laboratoarelor și a instituțiilor de medicină legală. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele: 4. Prin Încheierea nr. 22
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
1.082 din 11 noiembrie 2021, și Decizia nr. 504 din 13 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.193 din 16 decembrie 2021. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 172 alin. (4), (10) și (12) din Codul de procedură penală, pronunțată de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și considerentele care au fundamentat această soluție își
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
anterior acestui moment. Se mai susține că tocmai faptul că dispoziția legală criticată nu face trimitere la art. 20 alin. (1) și (2) din Legea-cadru nr. 284/2010 face ca norma criticată să fie neclară. Se mai invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale referitoare la valorificarea normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituționalitate, principiul stabilității și securității raporturilor juridice și principiul nediscriminării, precum și jurisprudența în aceeași materie a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
284/2010 face ca norma criticată să fie neclară. Se mai invocă, în acest sens, jurisprudența Curții Constituționale referitoare la valorificarea normelor de tehnică legislativă în cadrul controlului de constituționalitate, principiul stabilității și securității raporturilor juridice și principiul nediscriminării, precum și jurisprudența în aceeași materie a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 9. Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
a Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene. ... 9. Curtea de Apel Iași - Secția litigii de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, în sensul jurisprudenței constituționale, indemnizațiile la ieșirea la pensie, retragere, încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă au natura juridică a unor beneficii acordate anumitor categorii socioprofesionale în virtutea statutului special al acestora, fără a avea însă un temei constituțional. Ca
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
încetarea raporturilor de serviciu ori la trecerea în rezervă, ce se regăsesc în legislația în vigoare, prin urmare fiind o dispoziție ce se aplică pentru viitor. ... 11. Cu referire la caracterul previzibil al dispozițiilor ce privesc neacordarea ajutoarelor se invocă jurisprudența Curții Constituționale, prin care s-a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum, precum și dispozițiile art. 66 alin. (3) din Legea nr. 24/2000
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
de serviciu ori la trecerea în rezervă. Textul de lege criticat nu are în vedere drepturile instituite prin Legea-cadru nr. 284/2010, aplicabilă, potrivit principiului tempus regit actum, litigiului în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate. De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale (a se vedea Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26), persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26), persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. ... 20. În jurisprudența sa, Curtea a stabilit că legătura cu soluționarea cauzei „presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
nu sunt aplicabile cauzei deduse soluționării instanței judecătorești, în condițiile în care s-a solicitat acordarea unor drepturi de aceeași natură, instituite prin Legea-cadru nr. 284/2010 și abrogate expres prin Legea-cadru nr. 153/2017. ... 21. Totodată, Curtea mai reține că, în jurisprudența sa, a reținut că aspectele ce țin de interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile publice abilitate și instanțele judecătorești excedează competenței sale, deoarece nu constituie veritabile critici de neconstituționalitate, în sensul dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 47/1992 privind
DECIZIA nr. 738 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251197]
-
1.274D/2019 și nr. 2.204D/2019 la Dosarul nr. 202D/2019, care a fost primul înregistrat. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu Decizia nr. 38 din 19 ianuarie 2021. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin încheierile din 11 decembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 538/112/2018, nr. 557/112/2018, nr. 561/112/2018
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]