897 matches
-
denumirea - Radio Campus, frecvența (FM, pe 100 MHz) fiind și ea cunoscută. Nu au lipsit însă nici dificultățile care, de regulă, apar la punerea în practică a unei atare inițiative. „Din anumite motive - preciza Daniel Ciurel, lector în cadrul Facultății de Jurnalistică a Universității Tibiscus din Timișoara și totodată cel care s-a ocupat de proiectul primului post de radio studențesc - nu putem porni Radio Campus pe cont propriu”. Soluții ar exista, cum ar fi tipuri de colaborare, ele fiind prezentate de
Agenda2006-08-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284775_a_286104]
-
Ha, Sprin Drăniceanu, Camil Mara, Giorgio Nemeți, Nicoleta Colceiar. Biletele cu tarif maximal de 20 lei se găsesc la Agenția Operei. Portal „Media index“ l Baza de date on-line Sâmbătă, 25 martie, de la ora 10, sala 137 a Catedrei de Jurnalistică din cadrul Universității de Vest din Timișoara va găzdui o sesiune de prezentare a portalului „Media index“, prima baza de date on-line a companiilor de presă din România, a declarat dna Carmen Macavei, din partea Centrului pentru Jurnalism Independent, organizator al acestui
Agenda2006-12-06-1-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284873_a_286202]
-
postdecembristă și singura editată de o facultate din Timișoara, a ajuns la numărul 50, ocazie cu care a organizat, în data de 31 martie, dezbaterea cu tema „Presa studențească: La trecutu-ți mare, care viitor? ”. Publicația, editată de Facultatea de Jurnalistică a Universității Tibiscus din Timișoara, apare din 1997, nu este aliniată politic și urmărește doar perfecționarea și evaluarea celor care urmează să devină jurnaliști. „Tibiscus” oferă studenților posibilitatea de a realiza un echilibru între disciplinele teoretice și cele practice, aici
Agenda2006-13-06-general7 () [Corola-journal/Journalistic/284903_a_286232]
-
de origine ale reprezentanților celor mai importante etnii trăitoare în Banat. Cum s-a desfășurat Revelionul românilor în Ucraina și care au fost aventurile prin care au trecut timișorenii ne este povestit de „redactorul de serviciu“ Romina Matei, studentă la jurnalistică și colaboratoare apropiată a Institutului Intercultural Timișoara. Estul Sălbatic Vineri, 30 decembrie 2005. Locul de pornire: autogara din Timișoara. Ora începutului: mult prea de dimineață, 5. Participanți: opt (patru fete și patru băieți), alfabetic listați: Andreea, Dani, Eugen, Lidia, Mișo
Agenda2006-03-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284651_a_285980]
-
Olanda. În orașul Tilburg, ea a căutat soluții pentru programarea și dezvoltarea unei aplicații standard de Internet într-o echipă restrânsă, care necesita existența unui programator-șef. Dacă Elena a preferat Țara Lalelelor, pentru Manuela Băbescu, licențiată a Facultății de Jurnalistică de la Universitatea de Vest, și Victor Rădulescu, student la Facultatea de Inginerie Economică din cadrul Universității Politehnica, India a reprezentat cu siguranță o experiență inedită. Manuela a muncit în orașul Prune la elaborarea unei cercetări care a implicat clienții unei companii
Agenda2006-04-06-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/284678_a_286007]
-
în 1943, comuna Tg. Trotuș. Absolvent al Facultății de Filologie, Iași, 1966. Doctor în filologie, profesor universitar (de ocazie) și lucrător al pământului (de nevoie). Publicații în reviste literare și de cultură, activitate de editor carte (din 1970) și în jurnalistica scrisă și vorbită (1990-2000). Îngrijiri de ediții, prefețe și postfețe. Autor al următoarelor cărți: Corabia argonauților (articole și eseuri), 1972; Titlul la alegere (versuri), 1981; Ioana din primăvară (povestiri, nuvele), 1986; Poetică eminesciană (studiu critic), 1989; ediția a doua, revăzută
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
se înscrie. (Fiicei) Lasă, că te meditez eu pentru arte plastice. Sau pentru fotografie. SONIA (impresionată): Săracul tata. Mulțumesc. Dar ți-ar trebui ție niște meditații. BUNICUL (privind pe furiș revista lui sexy, fiicei): N-ai vrea mai bine la jurnalistică. Poate îmi aduci și mie ceva material didactic. BUNICA (severă Bunicului): Jurnalistică, hai? Ce-i aia din mîna ta? BUNICUL (naiv): O revistă. Dacă dă fetița la jurnalistică, m-am gîndit să o ajut și eu. BUNICA (îi smulge revista
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pentru fotografie. SONIA (impresionată): Săracul tata. Mulțumesc. Dar ți-ar trebui ție niște meditații. BUNICUL (privind pe furiș revista lui sexy, fiicei): N-ai vrea mai bine la jurnalistică. Poate îmi aduci și mie ceva material didactic. BUNICA (severă Bunicului): Jurnalistică, hai? Ce-i aia din mîna ta? BUNICUL (naiv): O revistă. Dacă dă fetița la jurnalistică, m-am gîndit să o ajut și eu. BUNICA (îi smulge revista, apoi își ferește privirea indignată): Ce oroare! EDUARD (îi ia revista bunicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pe furiș revista lui sexy, fiicei): N-ai vrea mai bine la jurnalistică. Poate îmi aduci și mie ceva material didactic. BUNICA (severă Bunicului): Jurnalistică, hai? Ce-i aia din mîna ta? BUNICUL (naiv): O revistă. Dacă dă fetița la jurnalistică, m-am gîndit să o ajut și eu. BUNICA (îi smulge revista, apoi își ferește privirea indignată): Ce oroare! EDUARD (îi ia revista bunicii, o privește): Interesantă. Poate mă înscriu și eu. FANE (îi ia fiului revista, se uită): Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
numitului post de radio, interviuri unor scriitori, artiști, oameni de știință ce se opuseseră dictaturii ceaușiste, texte întrunite în volumul Fața cernită a libertății (1991). Pînă-n prezent, Pavel Chihaia n-a ostenit a-și continua activitatea literară, de cercetare și jurnalistică, ultima în special învederînd un caracteristic accent antitotalitar. Să urmărim acum Paginile de jurnal (1956-1957) pe care ni le oferă scriitorul. Nu pot a nu evoca iarăși, în marginea lor, propria-mi existență paralelă, de tînăr profund dezamăgit, ce intrase
Analogii existențiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8726_a_10051]
-
greu stăpînită: "Îmi pare rău, dar libertatea nu le-a ascuțit mintea conducătorilor culturii române. Dimpotrivă, i-a zăpăcit! și, vă rog să mă credeți, fac eforturi să rămîn în limitele politeții...". Nicolae Breban se referă la o criză a jurnalisticii care în loc de-a culturaliza, se străduiește, în mărginirea ei cu substrat pecuniar, a satisface gustul unui public înapoiat: "Marile ziare românești se adresează mai ales publicului foarte jos, ziarul de mare tiraj, ŤEvenimentulť, își face tirajul din difuzarea prin
Seductia dialogulu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8887_a_10212]
-
Elena Lazăr Născut în 1943 la Atena, Vasilis Alexakis a studiat jurnalistica la Lille și s-a stabilit la Paris în 1968, după lovitura de stat din Grecia. A lucrat la mai multe ziare din capitala Franței (între care "Le Monde") și a colaborat la France-Culture. S-a îndeletnicit o vreme și
Vasilis Alexakis - Te voi uita în fiecare zi by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/9804_a_11129]
-
banca de date a acestuia. Memorialul de la Sighet este văzut anual de peste 30.000 de vizitatori, situându-se printre cele mai frecventate instituții din sistemul muzeistic național. Este locul unde își fac practica științifică numeroși studenți în Istorie, Politologie și Jurnalistică (în mod ciudat, mai mulți din străinătate și mai ales din Germania). De aici își iau temele de cercetare foarte mulți masteranzi și doctoranzi. Universitatea din Jena (Germania) a organizat la Weimar un seminar în care s-a prezentat relatarea
Tineri frumoși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/9697_a_11022]
-
istoria lor penală de astăzi, ridicolă, de miliardari de carton, și istoria tragică a marilor persecutați politic de dinainte de ’89. Recompunerea atmosferei din comunism face parte tot din arsenalul diversiunii TV. KidChinoT ...hai să vorbim de bun-simț profesional și etică jurnalistică. Unde e etica asta jurnalistică la cei care îl apără pe Vântu? Unde e bunul-simț profesional? Nu există nici în presa „liberă“, condusă de diferite interese politice ale patronilor marilor trusturi, dar nu mai există nici în Guvern. De parlament
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ridicolă, de miliardari de carton, și istoria tragică a marilor persecutați politic de dinainte de ’89. Recompunerea atmosferei din comunism face parte tot din arsenalul diversiunii TV. KidChinoT ...hai să vorbim de bun-simț profesional și etică jurnalistică. Unde e etica asta jurnalistică la cei care îl apără pe Vântu? Unde e bunul-simț profesional? Nu există nici în presa „liberă“, condusă de diferite interese politice ale patronilor marilor trusturi, dar nu mai există nici în Guvern. De parlament nu are rost să vorbim
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
familia le suferă din partea comuniștilor, trece „ca o părere” - vorba lui Mihail Sadoveanu - și vine adolescența, la fel de zbuciumată, consemnată în capitolul al cărui titlu răstălmăcește un faimos vers bacovian : Liceu, paradis al tinereții mele. Mai puțin convingătoare sunt paginile de jurnalistică în care autorul, el însuși angajat politic, comentează actualitatea politică a țării. Nu că nu ar fi adevărat ce spune, dar în economia cărții aș fi preferat ca Sorin să-și mai înșire din năzbîtiile copilăriei, decît să se războiască
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
personalitatea și opera: înfruntarea ratării, răzbunarea prin operă, voința de construcție, eul paranoid, situarea în linia lui Dostoievski și Nietzsche, maeștrii niciodată uitați, explorarea psihologiilor obscure etc. Nicolae Breban ar sacrifica orice pe altarul romanului: viață socială, viață intimă, jurnal, jurnalistică, istorie, filosofie, arta subtilă a nuvelei sau cea miniaturistică a schiței - totul. Pentru că, în cele din urmă, le poate recupera în construcția monumentală și încăpătoare, sintetică și minuțioasă, monolitică și plurivalentă a romanului ca gen proteic, semn de maturitate a
Nicolae Breban ca personaj by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9183_a_10508]
-
politici ai nației. Cozmin Gușă, fost secretar general al PSD, a înghițit zâmbind flegmele pe care i le proiectase în figură Traian Băsescu și s-a dus la PD, căci nu mai avea unde să facă politică. De fizică și jurnalistică, pe care le-a practicat înainte, nici nu mai poate fi vorba. Iar C.V. Tudor atinge piscul absolut al curvăsăriei politice postrevoluționare, în dorința lui devastatoare de a fi președintele României. Fostul cruciat al luptei cu hidra iudeo-masonică mondială, gata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Și totuși e-o meserie ciudată, nu? Atacul la persoană. — Radeți de mine? îl lua ea la întrebări. Nu, nu! Dar trebuie să recunoașteți că articolele dumneavoastră sunt de obicei cvasi-distrugătoare. Nu asta-și doresc cititorii dumneavoastră? — Își doresc o jurnalistică de calitate, spuse Fanny, si eu, una, sper că exact asta le ofer. Ce părere aveți despre tânăra generație de romancieri britanici? — Încerc să fac abstracție de ei, zise Adrian. Dar sper că nu vreți să-mi spuneți că toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
convorbiri cu fostul ministru de externe al Republicii Socialiste România (Convorbiri neterminate, Corneliu Mănescu în dialog cu Lavinia Betea, Polirom, col. „Duplex“, Iași, 2001). Consemnată și nu contrazisă sau măcar comentată. Lavinia Betea, absolventă a Facultății de Istorie-Filozofie, specializată în jurnalistică, procedează în mod frecvent așa, pe parcursul întregii convorbiri. Îl aprobă pe Corneliu Mănescu, îi acceptă demagogia, îl tratează cu maxim respect, ca pe un mare bărbat de stat. Putem presupune că a adoptat această tactică pentru a-l încuraja să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
din multe puncte de vedere, preoții francezi puteau fi considerați niște modele, în comparație cu confrații lor mioritici. Însă cel mai relevant aspect privind acest articol este că Șerboianu își redacta intervenția sub formula unei scrisori adresate unui amic din țară, "tehnică" jurnalistică adoptată pentru un mai mare impact asupra cititorilor și profitul gazetei (lucru recunoscut și de către Șerboianu, mai târziu). Cât privește cremațiunea, arhimandritul o punea în directă conexiune cu socialiști, pe care îi considera atei și, prin urmare, lipsiți de orice
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de ambiguitate și să-l ironizeze subtil pentru egoismul său masculin și lipsă de înțelegere. Treptat, căsnicia lor încetase să mai fie ce fusese în primii ani. O răceală se instalase între ei, se îndepărtaseră unul de altul, el cu jurnalistica, ea acaparată tot mai mult de cariera coregrafică, de lumea ei diafană și plutitoare, în care Lacul Lebedelor însemna mai mult decât baletul tot mai dezarticulat al tristei lor conviețuiri conjugale. Când încetase să mai scrie cronici la spectacolele în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
curând ceva neplăcut. Bart o privi oarecum mirat, nepricepând ce era cu ea în ziua aceea, apoi zâmbi, ca să destindă atmosfera, și îi oferi o cafea și puțină ciocolată amăruie, dar ea refuză. Cred că mă voi întoarce curând la jurnalistică, îi dădu el de veste pe un ton volubil, socotind că toate erau în ordine sau vrând să creadă așa. Mă simt foarte bine acum și trupește și sufletește, gata cu scaunul cu rotile și cu ologeala! Mă simt în
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
din loc, vezi geamantanul ăsta de douăzeci de kilograme pus aici, lângă dulap? Mă simt în stare să-l ridic singur, fără nici un ajutor... Mă crezi?... Datorită ție! Arm îl privi lung și schițând un vag surâs: Ce spuneai de jurnalistică? îl întrebă, schimbând vorba. Bart lovi vesel cu mâna în geamantan și reluă: Am tatonat azi terenul la o revistă de afaceri și băieții sunt dispuși să mă angajeze pe un post de redactor, dar nu mă grăbesc să semnez
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
am scris eu, din capul meu! protestase el în grabă, cu un aer ușor contrariat și cu ceva mândrie rănită. Atunci bunicul se arătase oarecum satisfăcut că avea un nepot cu atâta doxă, care se gândise să se ocupe de jurnalistică și să scoată așa, o gazetă de capul lui, dar îl sfătuise să fie totuși mai prudent pe viitor și să nu mai scrie de capul lui contra politicii de translare în miez de noapte a vechilor biserici din oraș
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]