1,003 matches
-
d) efectuează orice alte verificări dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție sau de ministrul justiției privind modul de soluționare a dosarelor, plângerilor și sesizărilor, precum și modalitatea de desfășurare a raporturilor de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrări de competența Parchetului Național Anticorupție; ... e) efectuează cercetarea disciplinară prealabilă a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și a altor categorii de personal din Parchetul Național Anticorupție, conform dispozițiilor legale, pentru abateri de la îndatoririle
REGULAMENT din 26 septembrie 2004 de ordine interioară al Parchetului Naţional Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162274_a_163603]
-
d) efectuează orice alte verificări dispuse de Consiliul Superior al Magistraturii, de procurorul general al Parchetului Național Anticorupție sau de ministrul justiției privind modul de soluționare a dosarelor, plângerilor și sesizărilor, precum și modalitatea de desfășurare a raporturilor de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrări de competența Parchetului Național Anticorupție; ... e) efectuează cercetarea disciplinară prealabilă a procurorilor, personalului auxiliar de specialitate și a altor categorii de personal din Parchetul Național Anticorupție, conform dispozițiilor legale, pentru abateri de la îndatoririle
ORDIN nr. 2.695/C din 26 septembrie 2004 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al Parchetului Naţional Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162273_a_163602]
-
măsurile necesare pentru ca ei să poată duce la îndeplinire sarcina cu care au fost învestiți, în special prin asigurarea concursului efectiv al altor autorități care pot impune prin forță executarea atunci când este cazul, măsuri în lipsa cărora garanțiile de care beneficiază justițiabilul în fața instanțelor își pierd rațiunea de a fi. 184. În speță, Curtea constată că situația dificilă în care a fost pus, la data de 3 septembrie 2002, executorul judecătoresc însărcinat cu punerea în executare a deciziilor pronunțate în favoarea reclamanților și
HOTĂRÂRE din 22 iunie 2004 în cauza Pini şi Bertani şi Manera şi Atripaldi împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164217_a_165546]
-
și modernizarea programelor educative privind subiecții executării; - informatizarea justiției - prin înzestrarea completă a serviciilor publice ale tuturor instanțelor și parchetelor, precum și a fiecărui magistrat, cu computere. Rețeaua informatică națională a justiției este menită să asigure, pe de o parte, accesul justițiabililor, al avocaților și al altor persoane interesate la evidența activității judiciare și pe de altă parte, accesul direct al magistraților la sursele de informare privind legislația, doctrina și jurisprudența relevantă. Dezvoltarea cadrului instituțional Guvernul României va depune toate diligențele necesare
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
anual (februarie) - instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Public 2.2.11. Obiectivul II.11. Asigurarea accesului neîngrădit la justiție - rezultatul urmărit: o justiție egală și imparțială fără privilegii și fără discriminări - indicatori: numărul petițiilor prin care justițiabilul sesizează refuzul judecătorilor/procurorilor de serviciu de a primi o acțiune/sesizare, numărul sancțiunilor administrative aplicate ca urmare a acestor petiții, intrarea în vigoare a modificărilor legislative preconizate. - termen de raportare: anual (februarie) - instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Ministerul
STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE II din 10 noiembrie 2004 pentru 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163720_a_165049]
-
anual (februarie) - instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, MINISTERUL JUSTIȚIEI, Ministerul Public 2.2.11. Obiectivul II.11. Asigurarea accesului neîngrădit la justiție - rezultatul urmărit: o justiție egală și imparțială fără privilegii și fără discriminări - indicatori: numărul petițiilor prin care justițiabilul sesizează refuzul judecătorilor/procurorilor de serviciu de a primi o acțiune/sesizare, numărul sancțiunilor administrative aplicate ca urmare a acestor petiții, intrarea în vigoare a modificărilor legislative preconizate. - termen de raportare: anual (februarie) - instituție responsabilă: CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII, Ministerul
HOTĂRÂRE nr. 1.944 din 10 noiembrie 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale anticorupţie pe perioada 2005-2007. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/163719_a_165048]
-
se pot apară împotriva aplicării unor dispoziții legale neconstituționale. De aceea, Avocatul Poporului ar fi învestit cu o atribuție pe cât de excesivă, pe atât de lipsită de consistentă, aceea de ridicare a excepției de neconstituționalitate, în afară unui proces, în numele justițiabilului. De altfel, instituția ombudsman-ului la nivel european este concepută că o autoritate publică ale cărei atribuții vizează raporturile persoanelor cu administrația publică și nu cu instanțele judecătorești. Ca urmare, această atribuție se impune să fie eliminată din rândul dispozițiilor
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
urgență a Guvernului nr. 58/2003 . Altfel, o lege nouă care ar modifica, fără norme tranzitorii, obligativitatea părții care se adresează justiției de a utiliza căile reglementate de legea veche ar fi retroactivă, nesocotind prevederile constituționale, și ar încălca drepturile justițiabililor. Prin urmare, instanța judecătorească apreciază că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. II alin. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură civilă este nefondată. Potrivit dispozițiilor art. 24
DECIZIE nr. 120 din 16 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. II alin. 2 şi 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156872_a_158201]
-
operativitate a actului de justiție. Avocatul Poporului apreciază că principiul egalității nu înseamnă uniformitate, astfel încât, dacă la situații egale trebuie să corespundă un tratament egal, la situații diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Instituirea regulilor de acces al justițiabililor la exercitarea căilor de atac nu contravine acestui principiu, deoarece în conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constituție, republicată, procedura de judecată se stabilește prin lege. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate a prevederilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă în raport cu
DECIZIE nr. 226 din 18 mai 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 282^1 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158464_a_159793]
-
în mod constant, că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Astfel, a reținut că "art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 53 alin. (1), în conformitate cu care "Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la
DECIZIE nr. 202 din 29 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 şi 2 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158501_a_159830]
-
care ne referim a încălcării dreptului la un proces echitabil, este suficient să menționăm că prin mai multe decizii Curtea de la Strasbourg a stabilit că "articolul 6 al Convenției nu interzice statelor contractante să edicteze reguli care să permită accesul justițiabililor la o instanță de recurs, dacă aceste reguli au ca scop asigurarea unei bune administrări a justiției". Totodată, CEDO a precizat că "Reglementarea privind sesizarea unei instanțe de recurs asigură o bună administrare a justiției". (A se vedea: Hotărârea pronunțată
DECIZIE nr. 194 din 27 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 308 alin. 4 din Codul de procedură civilă, modificate şi completate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158551_a_159880]
-
hotărîrile luate sînt valabile. Articolul 52 din aceeași lege prevede că hotărîrile comisiilor mixte vor putea fi atacate pentru violare de lege, incompetență, omisiune esențială și vădită eroare de fapt. Cum invocarea și dezvoltarea acestor motive implică intervenția unui jurist, justițiabilii, de obicei oameni nevoiași, sînt obligați să angajeze avocați și să cheltuiască sume ce uneori depășesc valoarea litigiului. Altfel, comisia este obligată să respingă recursurile, ca nemotivate. Pentru înlăturarea acestor lacune și neajunsuri, s-a întocmit alăturatul proiect de decret-lege
DECRET-LEGE nr. 4.213 din 31 decembrie 1940 pentru modificarea articolelor 49 şi 52 din Legea asupra rechiziţiilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158220_a_159549]
-
inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, efectuează controlul prin inspectori generali, consilieri ori prin procurori detașați în compartimentele de specialitate din cadrul Ministerului Justiției. Controlul se efectuează prin verificarea lucrărilor, a modului cum se desfasoara raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competență parchetelor, precum și prin aprecierea asupra activității, pregătirii și aptitudinilor profesionale ale procurorilor. Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție informări asupra activității parchetelor și
LEGE nr. 92 din 4 august 1992 (**republicată**) (*actualizată*) pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158262_a_159591]
-
ci exprimă grija legiuitorului pentru asigurarea condițiilor de imparțialitate necesare în rezolvarea unui litigiu în deplin acord cu dispozițiile art. 124 alin. (2) din Constituție, republicată. Incompatibilitatea reglementată de dispoziția criticată reprezintă o garanție și o măsură de protecție a justițiabililor care recurg la serviciile unui avocat, ale căror interese trebuie asigurate potrivit legii. Curtea constată că nu poate fi primită nici susținerea în sensul că starea de incompatibilitate prevăzută de norma criticată încalcă dreptul la viața intimă, familială și privată
DECIZIE nr. 166 din 1 aprilie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157833_a_159162]
-
accesul liber la justiție, ci lezează însăși esența acestui drept fundamental pentru o anumită categorie de persoane. Judecătoria Galați apreciază că prevederile art. 401 alin. 2 din Codul de procedură civilă sunt constituționale, întrucât liberul acces la justiție semnifică posibilitatea justițiabililor de a avea acces la mijloacele procedurale prevăzute de lege și trebuie interpretat în mod general, principal, iar nu în sens particular, referitor la o anumită procedură. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicată, încheierea
DECIZIE nr. 122 din 16 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 401 alin. 2 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157400_a_158729]
-
și dispozițiile art. 6 și 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și cele ale art. 1, 2, 3, 7, 9, 10 și 30 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. În acest sens, arată că, pentru justițiabilul care nu are posibilități financiare să achite taxele judiciare de timbru, liberul acces la justiție, dreptul la un proces echitabil și nepărtinitor, principiul egalității, dreptul la apărare și dreptul la informare nu mai sunt garantate, fapt ce "situează statul mai
DECIZIE nr. 151 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că "accesul liber la justiție nu trebuie să fie în toate cazurile gratuit". Astfel, observă că art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, "fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". În sprijinul acestor argumente este invocată și jurisprudența Curții Constituționale, amintind, printre altele, și Decizia nr. 422/2003 în care, pronunțându-se asupra
DECIZIE nr. 151 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
mod constant, că accesul liber la justiție nu înseamnă că acesta trebuie să fie în toate cazurile gratuit. Astfel, s-a reținut că art. 21 din Constituție nu instituie nici o interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Pe de altă parte, s-a arătat că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor de judecată stabilite de instanța
DECIZIE nr. 151 din 25 martie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/157251_a_158580]
-
unui drept se produce numai în situația în care acel drept se realizează în alt scop decât cel pentru care legea l-a recunoscut. De asemenea, Curtea reține că nu poate fi primită nici critică autorului excepției, potrivit căreia sancționarea justițiabililor pentru nerespectarea regulilor de procedură ar împiedica accesul liber la justiție, deoarece, potrivit art. 108^5 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierii de stabilire a sancțiunii se poate face cerere de reexaminare. Și, în sfârșit, nu poate fi primită
DECIZIE nr. 59 din 11 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 108^1 alin. 1 pct. 1 lit. a) şi b) din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149582_a_150911]
-
libertăților fundamentale și ale art. 1-7 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. Astfel, în opinia autorului, dispozițiile art. 189 din Codul de procedură penală "nu prevăd obligativitatea motivării în concret și verificabil a cuantumului cheltuielilor judiciare la care este obligat justițiabilul", ceea ce duce la imposibilitatea părții interesate de a formula o apărare adecvată împotriva cuantumului stabilit în mod "arbitrar și exagerat" de instanța de judecată, cu consecință directă a încălcării principiului egalității în drepturi și a încălcării dreptului la un proces
DECIZIE nr. 295 din 8 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 189 din Codul de procedură penală şi ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151470_a_152799]
-
poate dispune luarea unor măsuri cu caracter vremelnic, a căror urgență este justificată de evitarea prejudicierii unor drepturi, nu contravin dreptului de proprietate, ci, dimpotrivă, reprezintă o modalitate de garantare a acestuia, prin aceea că se pune astfel la dispoziția justițiabililor o modalitate de a preveni eventualele prejudicii. Totodată, dispozițiile art. 582 oferă părților și posibilitatea atacării cu recurs a ordonanței președințiale. În final, arată că prin dispozițiile criticate nu se încalcă nici prevederile art. 134 alin. (2) lit. a) din
DECIZIE nr. 309 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 581 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151544_a_152873]
-
în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate de a respinge excepția ca inadmisibila, fără a mai sesiza Curtea Constituțională [potrivit art. 23 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 , republicată], de unde trage concluzia ca se creează o discriminare între justițiabilii a căror excepție este trimisa spre soluționare Curții Constituționale și cei a căror excepție este respinsă de instanța ca inadmisibila. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constata ca aceasta este neîntemeiată, deoarece, potrivit art. 125 alin. (3) din Constituție, competența și
DECIZIE nr. 230 din 3 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 213 alin. 2 din Codul penal, ale art. 279 şi 284 din Codul de procedură penală şi ale art. 23 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150867_a_152196]
-
41 și 49 din Constituție. În susținerea excepției se aduc, în esență, următoarele argumente: - restrângerea dreptului de a dispune de terenurile în litigiu poate aduce serioase prejudicii, însemnând scoaterea din circuitul civil a terenurilor respective; - se încurajează abuzurile și șantajul justițiabililor care au posibilitatea de a împiedica, în modul respectiv, circulația terenurilor; - simplă existența a unui litigiu judiciar nu poate justifica sancțiunea nulității, întrucât doar soluțiile definitive și irevocabile pot influența situația juridică a actului atacat; - în fine, n-ar fi
DECIZIE nr. 139 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150483_a_151812]
-
judiciar nu poate justifica sancțiunea nulității, întrucât doar soluțiile definitive și irevocabile pot influența situația juridică a actului atacat; - în fine, n-ar fi nevoie de sancționarea generală și abstractă a tuturor înstrăinărilor, de vreme ce există alte căi pentru protejarea drepturilor justițiabililor. Pe de altă parte, se mai susține că restrângerea dreptului de înstrăinare a terenurilor nu are nici o motivație juridică; singură ipoteza în care o asemenea limitare ar fi întemeiata este aceea la care se referă art. 948 din Codul civil
DECIZIE nr. 139 din 8 aprilie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 15 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150483_a_151812]
-
cetățenilor consacrată de art. 53 alin. (1) din Constituție, conform căruia cetățenii au obligația să contribuie prin impozite și taxe la cheltuielile publice și, așa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudența Curții Constituționale, "este legal și firesc că justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de instanțele judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora". Mai considera că nu este încălcat nici principiul egalității în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece, așa cum rezultă din
DECIZIE nr. 243 din 10 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150622_a_151951]