252 matches
-
în cecum. Raza geografică a koalei acoperă aproximativ 1.000.000 km² și 30 de ecoregiuni. Se extinde prin Australia de est și sud-est, cuprinzând nord-estul, centrul și sud-estul Queenslandului, estul New South Wales, Victoria și sud-estul Australiei de Sud. Koala a fost introdusă aproape de Adelaide și în mai multe insule, incluzând Insula Cangurilor și Insula Franceză. Populația din Insula Magnetică reprezintă limita nordică a răspândirii sale. Fosilele arată că răspândirea koalei s-a întins până în sud-vestul Australiei de Vest în timpul
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
New South Wales, Victoria și sud-estul Australiei de Sud. Koala a fost introdusă aproape de Adelaide și în mai multe insule, incluzând Insula Cangurilor și Insula Franceză. Populația din Insula Magnetică reprezintă limita nordică a răspândirii sale. Fosilele arată că răspândirea koalei s-a întins până în sud-vestul Australiei de Vest în timpul Pleistocenului târziu. Cel mai probabil au devenit extincți în aceste regiuni din cauza schimbărilor de mediu și a vânătorii de către aborigenii australieni. În Queensland, sunt puține exemplare de koala, răspândite inegal, excepție
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
arată că răspândirea koalei s-a întins până în sud-vestul Australiei de Vest în timpul Pleistocenului târziu. Cel mai probabil au devenit extincți în aceste regiuni din cauza schimbărilor de mediu și a vânătorii de către aborigenii australieni. În Queensland, sunt puține exemplare de koala, răspândite inegal, excepție făcând sud-estul, unde se află în numere mari. În New South Wales, sunt abundenți doar în Pilliga, pe când în Victoria sunt comuni aproape peste tot. În Australia de Sud, koala au fost extirpați până în 1920 și apoi
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
australieni. În Queensland, sunt puține exemplare de koala, răspândite inegal, excepție făcând sud-estul, unde se află în numere mari. În New South Wales, sunt abundenți doar în Pilliga, pe când în Victoria sunt comuni aproape peste tot. În Australia de Sud, koala au fost extirpați până în 1920 și apoi reintroduși. Habitatul koalei variază de la păduri rare până la foarte rare, iar climatul de la tropical la rece. În climatele semiaride, preferă habitatele riverane, unde pârâiașele și pâraiele aproapiate furnizează adăpost în timpul secetelor și perioadelor
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
excepție făcând sud-estul, unde se află în numere mari. În New South Wales, sunt abundenți doar în Pilliga, pe când în Victoria sunt comuni aproape peste tot. În Australia de Sud, koala au fost extirpați până în 1920 și apoi reintroduși. Habitatul koalei variază de la păduri rare până la foarte rare, iar climatul de la tropical la rece. În climatele semiaride, preferă habitatele riverane, unde pârâiașele și pâraiele aproapiate furnizează adăpost în timpul secetelor și perioadelor extrem de calde. Koala este un animal erbivor, și chiar dacă majoritatea
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
extirpați până în 1920 și apoi reintroduși. Habitatul koalei variază de la păduri rare până la foarte rare, iar climatul de la tropical la rece. În climatele semiaride, preferă habitatele riverane, unde pârâiașele și pâraiele aproapiate furnizează adăpost în timpul secetelor și perioadelor extrem de calde. Koala este un animal erbivor, și chiar dacă majoritatea dietei sale constă în frunze de eucalipt, el poate fi găsit în alți copaci, cum ar fi "Acacia, Allocasuarina, Callitris, Leptospermum "și "Melaleuca." Deși există peste 600 de specii de eucalipt, koala preferă
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
calde. Koala este un animal erbivor, și chiar dacă majoritatea dietei sale constă în frunze de eucalipt, el poate fi găsit în alți copaci, cum ar fi "Acacia, Allocasuarina, Callitris, Leptospermum "și "Melaleuca." Deși există peste 600 de specii de eucalipt, koala preferă doar în jur de 30. Ei tind să aleagă speciile care au o cantitate mare de proteine și proporții mici de fibre și lignină. Speciile favorite sunt "Eucalyptus microcorys, E. tereticornis, "și "E. camaldusenis", care, în medie, constituie 20
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
în medie, constituie 20% din dieta lor. Deși sunt cunoscuți ca având o dietă foarte restrânsă, dieta lor este mai variată decât cea a altor specii de marsupiale, cum ar fi "Petauroides volans". Deoarece frunzele de eucalipt conțin multă apă, koala nu trebuie să bea des; zilnic ea bea de la 71 la 91 mililitri de apă pe kilogram. Deși femelele își pot satisface nevoia de apă doar mâncând frunzele, masculii mai mari au nevoie să găsească mai multă apă pe pământ
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
bea de la 71 la 91 mililitri de apă pe kilogram. Deși femelele își pot satisface nevoia de apă doar mâncând frunzele, masculii mai mari au nevoie să găsească mai multă apă pe pământ sau în scorburile copacilor. Când se hrănesc, koala se țin de ramură cu membrele posterioare și cu unul anterior, pe când cu celălalt membru anterior apucă frunzele. Koala mai mici se pot apropia mai mult de vârful unei ramuri, dar cei mai mari stau pe lângă trunchi. Koala mănâncă până la
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
mâncând frunzele, masculii mai mari au nevoie să găsească mai multă apă pe pământ sau în scorburile copacilor. Când se hrănesc, koala se țin de ramură cu membrele posterioare și cu unul anterior, pe când cu celălalt membru anterior apucă frunzele. Koala mai mici se pot apropia mai mult de vârful unei ramuri, dar cei mai mari stau pe lângă trunchi. Koala mănâncă până la 400 gr de frunze pe zi, în 4-6 sesiuni. În ciuda adaptărilor lor la un mod de viață cu puțină
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
se hrănesc, koala se țin de ramură cu membrele posterioare și cu unul anterior, pe când cu celălalt membru anterior apucă frunzele. Koala mai mici se pot apropia mai mult de vârful unei ramuri, dar cei mai mari stau pe lângă trunchi. Koala mănâncă până la 400 gr de frunze pe zi, în 4-6 sesiuni. În ciuda adaptărilor lor la un mod de viață cu puțină energie, au puține rezerve de grăsimi și trebuie să se hrănească des. Deoarece obțin așa de puțină energie din
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
400 gr de frunze pe zi, în 4-6 sesiuni. În ciuda adaptărilor lor la un mod de viață cu puțină energie, au puține rezerve de grăsimi și trebuie să se hrănească des. Deoarece obțin așa de puțină energie din dieta lor, koala trebuie să limiteze uzul energiei și să doarmă 20 de ore pe zi; în mișcare sunt petrecute doar 4 minute zilnic. Sunt mai activi noaptea și își petrec majoritatea orelor în care nu dorm hrănindu-se. De obicei, mănâncă și
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
în mișcare sunt petrecute doar 4 minute zilnic. Sunt mai activi noaptea și își petrec majoritatea orelor în care nu dorm hrănindu-se. De obicei, mănâncă și dorm în același copac, probabil pentru o zi întreagă. În zilele foarte calde koala poate coborî în cea mai rece parte a copacului, care e mai răcoroasă decât aerul înconjurător. Koala îmbrățișează copacul pentru a pierde căldură fără a gâfâi. În zilele calde, koala se poate odihni cu spatele pe o ramură sau întinzându
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
în care nu dorm hrănindu-se. De obicei, mănâncă și dorm în același copac, probabil pentru o zi întreagă. În zilele foarte calde koala poate coborî în cea mai rece parte a copacului, care e mai răcoroasă decât aerul înconjurător. Koala îmbrățișează copacul pentru a pierde căldură fără a gâfâi. În zilele calde, koala se poate odihni cu spatele pe o ramură sau întinzându-se pe burtă sau pe spate, cu membrele în aer. În timpul perioadelor reci și umede, se ghemuiește
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
copac, probabil pentru o zi întreagă. În zilele foarte calde koala poate coborî în cea mai rece parte a copacului, care e mai răcoroasă decât aerul înconjurător. Koala îmbrățișează copacul pentru a pierde căldură fără a gâfâi. În zilele calde, koala se poate odihni cu spatele pe o ramură sau întinzându-se pe burtă sau pe spate, cu membrele în aer. În timpul perioadelor reci și umede, se ghemuiește într-o minge pentru a conserva energie. În zilele cu vânt, koala va
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
calde, koala se poate odihni cu spatele pe o ramură sau întinzându-se pe burtă sau pe spate, cu membrele în aer. În timpul perioadelor reci și umede, se ghemuiește într-o minge pentru a conserva energie. În zilele cu vânt, koala va găsi o ramură mai joasă și groasă pe care să stea. Deși petrece majoritatea timpului în copac, animalul va coborî pe pământ și va merge la alt copac, pe toate cele 4 membre. Koala se îngrijește, de obicei, cu
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
energie. În zilele cu vânt, koala va găsi o ramură mai joasă și groasă pe care să stea. Deși petrece majoritatea timpului în copac, animalul va coborî pe pământ și va merge la alt copac, pe toate cele 4 membre. Koala se îngrijește, de obicei, cu labele din spate, dar uneori și le folosește pe cele din față sau gura. Koala este un animal asocial, care petrece doar 15 minute zilnic pentru activități sociale. În Victoria, domeniile vitale sunt mici și
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
majoritatea timpului în copac, animalul va coborî pe pământ și va merge la alt copac, pe toate cele 4 membre. Koala se îngrijește, de obicei, cu labele din spate, dar uneori și le folosește pe cele din față sau gura. Koala este un animal asocial, care petrece doar 15 minute zilnic pentru activități sociale. În Victoria, domeniile vitale sunt mici și se intercalează mult, pe când în centrul Queensland-ului sunt mai mari și se intercalează mai puțin. Societatea koala pare să consiste
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
față sau gura. Koala este un animal asocial, care petrece doar 15 minute zilnic pentru activități sociale. În Victoria, domeniile vitale sunt mici și se intercalează mult, pe când în centrul Queensland-ului sunt mai mari și se intercalează mai puțin. Societatea koala pare să consiste în „rezidenți” și „nomazi”, primii fiind femelele adulte și masculii mai bătrâni. Masculii rezidenți sunt teritoriali și îi domină pe ceilalți prin dimensiunea corporală mai mare. Masculii alfa tind să stea în teritoriile apropiate de femele, pe când
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
mascul urcă într-un copac, îl marchează frecându-și glanda de pe piept de trunchi sau de o ramură; ei au mai fost observați urinând pe trunchi. Acest comportament de lăsare a urmelor de miros este probabil un mod de comunicare, koala mirosind baza trunchiului înainte de a urca pe el. Lăsarea mirosurilor e comună în timpul întâlnirilor agresive. Secrețiile glandei de pe piept sunt amestecuri chimice complexe — au fost identificați circa 40 de compuși — care variază în compoziție și concentrație în funcție de anotimp și de
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
exemplarului. Masculii adulți comunică prin strigăte zgomotoase — sunete de frecvență joasă care constau în inhalații ca sforăituri și exalații rezonante ce sună ca un mârâit. S-a făcut ipoteza că aceste sunete sunt generate de către organe vocale unice găsite la koala. Din cauza frecvenței lor joase, aceste stigăte pot călători departe prin aer și vegetație. Koala pot striga oricând în timpul anului, mai ales în timpul sezonului de împerechere, când acesta servește la atragerea femelelor și, probabil, intimidarea altor masculi. De asemenea, mai strigă
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
inhalații ca sforăituri și exalații rezonante ce sună ca un mârâit. S-a făcut ipoteza că aceste sunete sunt generate de către organe vocale unice găsite la koala. Din cauza frecvenței lor joase, aceste stigăte pot călători departe prin aer și vegetație. Koala pot striga oricând în timpul anului, mai ales în timpul sezonului de împerechere, când acesta servește la atragerea femelelor și, probabil, intimidarea altor masculi. De asemenea, mai strigă când vor să-și arate prezența vecinilor lor atunci când urcă într-un nou copac
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
când vor să-și arate prezența vecinilor lor atunci când urcă într-un nou copac. Aceste sunete semnalează dimensiunea corporală a masculului, și o mai și exagerează; femelele sunt mai atrase de strigătele care vin de la masculi mai mari. Și femelele koala strigă, dar mai încet; în plus, ele mârâie, gem și țipă. Aceste chemări sunt produse când sunt în pericol și când vor să se apere. Puii de koala strigă când sunt în pericol. Cu cât cresc, strigătul devine un chițăit
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
mai atrase de strigătele care vin de la masculi mai mari. Și femelele koala strigă, dar mai încet; în plus, ele mârâie, gem și țipă. Aceste chemări sunt produse când sunt în pericol și când vor să se apere. Puii de koala strigă când sunt în pericol. Cu cât cresc, strigătul devine un chițăit care e produs atât când sunt în pericol, cât și când sunt agresivi. Când alt individ se cațără peste ea, koala scoate un mormăit ușor, cu gura închisă
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]
-
când vor să se apere. Puii de koala strigă când sunt în pericol. Cu cât cresc, strigătul devine un chițăit care e produs atât când sunt în pericol, cât și când sunt agresivi. Când alt individ se cațără peste ea, koala scoate un mormăit ușor, cu gura închisă. Koala au multe expresii faciale. Când mârâie, mormăie sau strigă, animalul își răsucește buza superioară și își îndreaptă urechea în față. În timpul strigătelor, buzele se retrag și urechile sunt aduse înapoi. Femelele își
Koala () [Corola-website/Science/302351_a_303680]