7,766 matches
-
a termenelor limită de realizare. O cât mai bună comunicare. Reacțiile lor să fie la maximum două-trei ore de la lansarea unui zvon, provocări, manipulări... Transparență maximă ! RADIO EREVAN - De ce lâna oilor din Falkland este cea mai căutată din lume. iar lâna mioarelor carpatine nu este deloc căutată? Oare numai pentru că oierii lor sunt profesioniști și nu se bagă prin tot felul de comisii ale Parlamentului? Toate bune? Ai nevoie de o informație? Mică, mică? O rezolvăm împreună. Sergiu GĂBUREC nevrotic din
TABLETA NOUĂ DE WEEKEND (16+6): PREOCUPĂRI COTIDIENE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 772 din 10 februarie 2013 by http://confluente.ro/Sergiu_gabureac_tableta_nou_sergiu_gabureac_1360501361.html [Corola-blog/BlogPost/366076_a_367405]
-
nu se recomandă, omenește vorbind. Poate fi iubirea împlinită dacă este obținută prin destrămarea unei familii? Sentimentele se nasc de la sine, trăirile sunt adânci, dureroase uneori, iar răsplata vine cu întârziere, greoi... „Închide fereastra. Netezește perna. Despătură pătura gri, de lână aspră. Mă trec fiori. Îmi va fi frig. Îmi așază helanca pe marginea scaunului. Nasturii cămășii albastre se desfac rând pe rând, încet, parcă trec secole până vine rândul altuia, ochii mă ustură, buzele îmi ard, trupul îmi tremură. Mă
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 by http://confluente.ro/Marian_malciu_1399656279.html [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
grup, unii se ocupau cu săparea tranșeelor, iar alții făceau bulgări de zăpadă. Lupta era aprigă, obrajii ni se îmbujorau, râdeam din te miri ce. O, eram atât de fericiți! Nu simțeam frigul pentru că eram bine îmbrăcați cu haine din lână ... confecționate de mamele noastre. Iar în ceea ce-i privește pe bunici, părinți sau vecini, nimeni nu se tânguia. Șopronul era plin de lemne tocate, porcii erau puși la garniță sub formă de cârnați și “bucăți”, totul bine pregătit și bine
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
se spălau , se primeneau, își puneau busuioc în sân și veneau la noi. La fel făceau și flăcăii. Părinții lor, oameni de bună credință, credeau că tinerii vin la curățat de porumb, la „păpușit” de tutun sau la tors de lână. Adevărul era altul ... Unii erau "în vorbă" cu alții, adică erau iubiți. Unde se adună tinerii glumele sunt în toi, voia bună fiind molipsitoare. Erau flăcăi care cântau la fluier sau caval, bunicuțu cânta la cobză cântece de vitejie sau
DRAGOBETE...SĂRBĂTOAREA IUBIRII LA ROMÂNI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetesarbatoarea_iubirii_la_rom_floarea_carbune_1329994561.html [Corola-blog/BlogPost/357958_a_359287]
-
abate, în istorisirile lui, de la mersul cronologic al lucrurilor, dar și timpul are, uneori, alte motoare de precizie. „De abia peste o lună de la prima ninsoare [s.n.], cred că era 16 noiembrie, am primit câte o haină groasă, ciorapi de lână și mănuși.” Ioan Patca notează cu exactitate sau cu aproximație datele calendaristice, însă le subordonează totdeauna (cum a fost!) datelor destinului. „Să tot fi fost orele două după miezul nopții (ne orientam după «găinușă» și alte stele) când am intrat
SI EU AM FOST LA STALINGRAD. MEMORII DIN REFUGIU SI RAZBOI. 1940-1945 de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 88 din 29 martie 2011 by http://confluente.ro/Si_eu_am_fost_la_stalingrad_memorii_din_refugiu_si_razboi_1940_1945.html [Corola-blog/BlogPost/366978_a_368307]
-
aveau, împreună cu grădina de aproape o jumătate de pogon. Pe vremuri, până la colectivizarea forțată a agriculturii, ai lu' Breazu fuseseră oameni cu stare și cunoscuți în toată comuna. Aveau pământuri și acareturi, animale de tracțiune și altele pentru lapte și lână, aveau mașină de treierat cu vapor care s-o învârtă la arie și multe utilaje și unelte agricole. Erau toate moștenite din tată-n fiu, cum se spune, dar au rămas fără ele. În mare parte, pentru că erau chiaburi și
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1436137646.html [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Căci cu cine-am petrecut, A pus fața la pământ, Și-a pus mână peste mână Și s-a făcut praf țărână....” Acest cântec îl îngâna bunica, stând pe prispa casei bătrânești, sprijinită în baston, sau torcând din fuiorul de lână sau cânepă pentru țesutul la război. Dar apropo de război, bunica mea a prins ambele războaie mondiale. La primul, era domnișoară de vreo 22 ani, după cum ne povestea uneori. De la ea învățase și tatăl meu cântecul și îl cânta numai
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
vară, după treierat și aveam vreo șapte-opt ani, când tata a pregătit căruța, a umplut-o cu lemne de foc, ciocănei de la știuleții de porumb curățați de boabe, albia de spălat rufe, canapeaua pe care se odihnea bunica în fața casei, lâna tunsă de pe cele cincisprezece oi, preșurile și cuverturile țesute de mama la război. Cum acasă cu bunica nu aveau curajul să mă lase, bunica având cam 97-98 de ani pe-atunci, ea decedând la 104 ani, am aflat că plecăm
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
DEX)] pentru cazanul de fiert apă și a canapelei pentru spălat preșurile. Căruța a rămas în vârful coastei, în pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
pantă, la câțiva metri de malul apei. Tata se ocupa cu spălatul oilor murdare și pline de capsule de ciulini. Chiar dacă lâna era acum scurtă, după tundere, niște ciulini ce creșteau pretutindeni pe marginea drumurilor din Dobrogea se agățau de lâna oilor sau cozile animalelor în timpul păscutului, provocându-le disconfort. Tata nu m-a lăsat să-mi realizez prima mea partidă de pescuit, pentru că trebuia să am grija oilor, să nu plece la păscut pe izlazul ce înconjura lacul și să
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
din priviri, îmi tot alegeam locul cel mai ideal pentru aventura vieții mele, pe care abia așteptam s-o trăiesc. După vreo două ore, tata a terminat de spălat oile și trebuia să se apuce de cai și apoi de lână, mama luptându-se cu preșurile și cuverturile, frecând de zor cu peria de paie și clăbucind cu nădejde cu săpunul făcut în casă tot de ea. Leșia rămasă de la fabricarea săpunului o folosea în apa care fierbea pe pirostrii pentru
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
stră-românilor și a românilor, a celor ce au făurit Culturile Gumelnița, Boian, Vădastra, Cucuteni și Cârcea, capitala Sarmizegetusa, zecile de cetăți dacice și biserici rupestre, Păcuiul lui Soare și Troia, bisericile din lemn și icoanele pe sticlă, civilizațiile lutului, lemnului, lânii, borangicului, inului și cânepei. Martirică moarte - întru apărarea, înnobilarea și Renașterea Limbii Române, a dreptului de a rosti răspicat, în marele concert al popoarelor acestei planete, dorurile, credința, adevărurile esențiale, suferința tăcută, tenacitatea carpatină și conștiința, totdeauna dureroasă, că: ,,Munții
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut by http://uzp.org.ro/epilog-deschis-eminescu-romanul-absolut/ [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
nfoùnfa eu forțez lumânări în urechile sale gangànfah helicon și boxeur pe balcon vioară hotelului în baobabi de flăcări flăcările se dezvoltă în formațiune spongiera flăcările sunt bureți ngànga și lovește scările urca precum sângele gangà ferigile spre stepele de lâna șansa mea spre cascade flăcările bureți de sticlă saltelele răni saltelele saltelele cad wancanca aha bzdouc fluturii foarfecile foarfecile foarfecile și umbrele foarfecile și norii foarfecile corăbiile termometrul consideră ultrarosul gmbabàba pelerina educația mea coadă mea e rece și monocromatica
REVISTA DE RECENZII by http://revistaderecenzii.ro/tara-vede-alb/ [Corola-blog/BlogPost/339616_a_340945]
-
fi argăsite. Printre obiectele legate de păstorit sunt nelipsite fluierele și cavalele care au însoțit ciobanii de la „iernatic” spre “văratic” și înapoi. Între uneltele „industriei casnice” trebuie să reținem obiectele ce cu timpul vor dispărea: sucala, vârtelnița, spata, pieptenii pentru lână, furcile de tors, frumos înflorate de ciobani și dăruite soțiilor sau iubitelor, toamna, când, după răvășit se întorceau în sat; în ele parcă își încrustau dorul purtat o vară întreagă. Există în acest meșteșug al înfloririi furcilor o tradiție de
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Necesitatea_unui_muzeu_satesc.html [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
băț are o conotație agrară, dar ea reprezintă belșug de roade, pentru că așa cum se rupe bățul, așa să se rupă și crengile copacilor cu rodul lor. Acest băț numit „colendă“, sculptat cu motive populare, iar în vârf având ațe de lână colorate, este purtat de către copii atunci când merg cu colindul de Crăciun, bătând cu el în pământ pentru a-și anunța sosirea la casele gospodarilor, care la rândul lor îi răsplătesc cu daruri. De aceea, acest băț este luat de către un
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI, INDICII ŞI REFERINŢE, NECESARE ŞI UTILE, DESPRE TAINA SFÂNTULUI BOTEZ CÂT ŞI DESPRE APA SFINŢITĂ SAU AGHEASMA – MARE ŞI MICĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1451898437.html [Corola-blog/BlogPost/369681_a_371010]
-
brațe. La un moment dat, ceva interesant îi fu dat să vadă trecând pe uliță: un om îmbrăcat ciudat, cu pălărie largă, neagră, bundiță albă, din piele de oaie, cu margini din blăniță neagră, pantaloni grei de stofă țesută din lână neagră, pentru sumane. Acum, în plină vară, omul urca liniștit pe uliță, ținând în urma lui un cal de căpăstru. Pe spinarea calului era prinsă strâns în chingi o desagă, pesemne cu ceva merinde, sau cu ceva nutreț pentru cal. În urma
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
muncesc alții, cât timp omul și calul munceau la cărat toate căpițele la stog. Admiră apoi cum omul cu pălăria mare, ajutat de cele două femei și copiii, au clădit stogul înalt și rotund, frumos ca un fus de tors lână. Odată terminată treaba, oamenii își pregătiră uneltele să plece să grebleze în altă parte, unde mai fusese cosit de dimineață. Ionuț își aminti că bunica îi zisese nu cumva să plece iar de-acasă. Așa că fugi val-vârtej, cât se poate
OMUL ŞI CÂINELE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2356 din 13 iunie 2017 by http://confluente.ro/viorel_darie_1497351552.html [Corola-blog/BlogPost/376863_a_378192]
-
și candoare: îngerii care aleargă în vis cu poetul pe o câmpie, florile de salcâm asociată cu lumina din privirea senină, lumina zăpezii văzută prin „plicurile albe cu pliuri albastre”, iepure alb, lumina neonului, amintirile ca niște „fuioare albe de lână”, zăpada ca niște „păpădii albe”, „lumina crucilor albe”. Iată, la un moment dat, culoarea albă este chiar emoția, bisericile sunt albe, la fel ca iubirile și merită să fie citată toată poezia „Bisericile noastre albe, iubirile”: „Întotdeauna Iubirea e albă
PROPOZIŢIILE DE IARBĂ ÎN POEMELE LUI PETRE ION STOICA de VASILICA ILIE în ediţia nr. 2137 din 06 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1478421632.html [Corola-blog/BlogPost/366150_a_367479]
-
cuvânt. Ești gândul care îmi înconjoară sufletul și mi-l face senin. Tu știi să mă vindeci când sunt răcit, ceaiul pe care mi-l faci cu multă lămâie și miere îmi topește toate frisoanele răscolite în mine, ciorapului din lână îi simt mângâierea și a mâinii tale care mi-l croșetează pe picior. Nu știu cum faci tu, dar atunci când stai culcată pe pieptul cu urechea lipită de piele parcă îmi smulgi toate declarațiile de iubire. Umezeala șoaptei tale pătrunde în inima
DRAGOBETELE LA ROMÂNI ŞI MĂRŢIŞORUL- FOTOREPOERTAJ DE LA LIGA SCRIITORILOR DIN BUCUREŞTI de VASILICA ILIE în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 by http://confluente.ro/Dragobetele_la_romani_si_martisorul_vasilica_ilie_1330258260.html [Corola-blog/BlogPost/346847_a_348176]
-
Agapiei, mergea spre Sihăstria. Ajungând la o mică poiană numită „Poiana Trapezei", l-a întâlnit pe fericitul episcop Ioan, care-l aștepta. Era mic de statură, cu capul descoperit, cu părul cărunt și era îmbrăcat cu o haină lungă de lână, desculț și încins cu o frânghie de cânepă. Nu avea nici toiag, nici traistă, ci numai o ață de metanii făcută de el. Văzând pe duhovnic, l-a binecuvântat cu amândouă mâinile și i-a zis cu glas profetic: „Părinte
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sfantul_ioan_episcopul_cel_minunat.html [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
Festivalul de cântece și dansuri tradiționale „Stan Ioan Pătraș”. „Vrem să le arătăm turiștilor cum ne bucurăm în vreme de sărbătoare, de Sfânta Maria, dar și cum trăim, păstrându-ne tradițiile. Dacă ne vizitați, puteți vedea cum țesem și spălăm lâna la vâltori, care ne sunt bucatele, ce forme capătă lemnul în mâinile noastre, cum facem brânza la stână” - spune Irina Pop, Directorul Căminului Cultural din Săpânța. Festivalul va avea loc pe o pajiște din sat, iar muzicienii vor interpreta doar
Festivalul „Stan Ioan Pătraș” de la Săpânța by http://uzp.org.ro/festivalul-stan-ioan-patras-de-la-sapanta/ [Corola-blog/BlogPost/93028_a_94320]
-
își deschidă o afacere în România https://www.mae.ro/node/37642 15. “AgroDiaspora” - Acces la finanțare pentru activități agricole (ferme de legume, livezi, plantații, ferme de animale, etc.) și non-agricole desfășurate în România (olărit, brodat, prelucrarea manuală a fierului, lânii, lemnului, pielii etc.) - http://www.madr.ro/dezvoltare-rurala.html Notă bene: În plus, de la 1 august 2016, TVA-ul a scăzut la 9% pentru lucrări agricole, pentru materia primă necesare lucrărilor agricole și pentru prestarea de servicii specifice lucrărilor agricole
MAI PUŢINE TAXE CONSULARE ! ÎNTÂLNIREA PREŞEDINTELUI ROMÂNIEI CU PRIMUL MINISTRU de NINETA BĂRBULESCU în ediţia nr. 2214 din 22 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nineta_barbulescu_1485065951.html [Corola-blog/BlogPost/370483_a_371812]
-
jos a cusăturii este cu rânduri de culoare neagră și maro și cu umbreajă (rânduri de flori geometrizate) în culori deschise, alb, galben, crem). Pe piept sunt cusute rânduri cu umbreajă și pe spate rânduri fără umbreajă. Catrința țesută din lână de oaie toarsă foarte subțire cu fir de beteală, are aplicate pe ea figuri geometrice din fir de lame țesut, brăduți cu bordură grena, sarad (bentiță lucrată cu acul în partea de jos). Pe sub catrință se află poalele (o fustă
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
se află poalele (o fustă) din pânză albă, tivită cu găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]
-
găurele de culoare albă, lucrate cu acul. Brâul este țesut din bumbac năvădit în mai multe culori, pe el se află motive geometrice. Alt model de catrință este țesută din lână de culoare neagră, urzeală de papiote negre, bătută cu lână de oaie subțire numită miezure. Longitudinal are rânduri de flori geometrizate de culoare maro, negru, verde, galben. În picioare femeile poartă opinci cu ciorapi de lână sau pantofi. Un alt costum de femeie este alcătuit din cămeșoi, o cămașă făcută
FESTIVALUL NATIONAL AL PASTRAVULUI, CIOCANESTI, JUD. SUCEAVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1177 din 22 martie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1395512520.html [Corola-blog/BlogPost/354982_a_356311]