141 matches
-
și opt boi Că toanta tot îi la noi. La popa am alergat Și așa i-am cuvîntat: - Na-ți părinte patru boi, Discunună-ne pe noi. - Dă-mi, băiete, și opt boi, Nu vă discunun pe voi, Că te-ai lăcomit la avere Ți-ai luat fără plăcere. - Dă-mi, părinte, dar un sfat, Cu toanta ce să mă fac? Că eu o trimăt la lemne Ea-mi aduce floricele; Eu o trimăt la surcele Ea-mi aduce viorele; Eu o
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
și s-a tot servit cu băutură pînă i s-a rupt filmul. De aici încolo nu mai știe absolut nimic. O fi coborît șeful sau am plecat de nebun ce sînt? se întreba îngrijorat. Se dojenea că s-a lăcomit la băutură tocmai cînd trebuia să controleze situația, să facă impresie. Mii de întrebări rămîneau fără răspuns. Toate pastilele pe care le lua nu aveau efect și gîtul îl ustura îngrozitor. Băutură cu gheață, asta îmi trebuia, bodogănește nemulțumit. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că de data aceasta cel care stă În fața vetrei și alimentează focul tace, nu are nimic de povestit și nu are nici ascultători. Îl aude pe bătrân spunând pe un ton cât se poate de neutru: — Măi Tudore, de ce te lăcomești, vere? Cel din fața focului tresare de parcă ar fi fost prins la furat și se uită speriat spre bătrân. În același timp privirea lui e și agresivă, impertinentă; „Ce vrea veneticul ăsta de la mine?“ Nerușinarea cu care Îl Înfruntă din priviri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ei. Ceea ce se coace pe acel foc nu mai este hrană, ci un superconcentrat de hrană materială și spirituală. Nu este speranță În jurul ei și nici disperare. Doar calm. luni am luat masa În pădure, dar fără pâine pentru că am lăcomit și o terminasem. miercuri am primit o carte poștală de la nevastă. joi am mers toată noaptea pe jos, vreo 18 kilometri, iar pă mine mă numise căpitanul să merg În fața coloanei pentru siguranță. vineri dimineața m-am găsit cu Nedu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
și cine sunt zmeii?! Zeii erau zei și zmeii sunt zmei. Și ce-ar însemna asta ? Ar însemna că oamenii pot să ajungă să se certe rău între ei, să se invidieze, să se mintă, să se înșele. Să se lăcomească la bani și la bogății, să nu vadă că-și înalță palatele pe gunoaie, că viața lor se transformă în gunoi, că distrug frunza verde, că le ucid pe frumoasele, tinerele și bunele Clorofila și Hemoglobina, că alungă culorile. ...Dar
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
pe care și-i credea prieteni și frați de credință... Oameni buni... să știți că pe cel nesătul îl bate Dumnezeu în felurite chipuri, când cu vodcă și când cu război și moarte... Că nu-i cu cale să te lăcomești la puținul altcuiva, când nu știi să stăpânești nici ce-i al tău”. Din numărul mare de poeme și pamflete am ales doar câteva, urmând ca restul să fie apreciat de cititorii volumului respectiv. La primirea volumului am mulțumit telefonic
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
alții cum Înfulecă. Nu poți să Înfuleci decât din porția ta. Nu poți să mănânci decât, cât te țin fălcile și lărgimea intestinelor tale. Dacă bagi mai mult, atunci trebuie să dai afară surplusul. De aceea vomită cei care se lăcomesc. Tu prea vrei să fii În surplus În tot ce faci. Te prefaci Înfometată și când ești plină. Mănânci prin imitație, de frică să nu-ți piară pofta. Te arunci În toate fără măsură. Fii atentă, că orice hybris se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
sfarm pieptul și-mi pierd vremea să-i învăț și să-i luminez, iar el necuviincios!... (Se reculese și continuă mai calm.) Ați apucat pe căi rele, nenorociților! Nu vă mai mulțumiți cu ce v-a dat Dumnezeu și vă lăcomiți la averea altora! Veniți-vă-n fire! Duceți-vă acasă și vedeți de munca voastră cinstită, care-i bogăția țării noastre iubite! Și dacă aveți poftă să cumpărați cu adevărat proprietatea cucoanei, rugați-o pe dumneaei și pe ceilalți boieri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
fi fost mai cu luare-aminte, că știai ce poamă e feciorul arendașului! ― Mai proastă nici nu se poate, văd! recunoscu țăranul, uitîndu-se trist în ochii ei. Dacă ar ști omul dinainte ce-l paște, s-ar feri, dar așa... ― Te lăcomiși să slujești pe grecotei ș-acu plătește Gherghina! mormăi Nicolae cu imputare. ― Acu lasă-mă și nu mă mai năpăstui și tu, măi băiete, că destul m-a bătut Dumnezeu! făcu Chirilă amărât. Că eu dacă am știut că Gherghina
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să-l mănînce! Doar îmi spuse aseară Tinca lui Ioniță că și ginerele popii și-a băgat în coteț trei purceluși de la arendașul... Aici Ignat ar fi recunoscut dreptatea muierii dacă n-ar fi fost prea supărat. De fapt, dânsul, lăcomindu-se la porumb, ca săracul care n-are de mămăligă, nici nu s-a gândit ieri deloc că s-ar putea sau ar trebui să-și rostuiască un porc. Răspunse deci furios: ― Ba să se bage dracii-n pielea ta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Li se părea, chiar spusese cineva, că treaba nu e sfârșită cât timp tocmai casa cea bătrână boierească rămâne în picioare. Dar din pricina mortului nu cuteza nimeni să se apropie, oricât jinduiau. De altfel, cei mai mulți veneau pentru pradă. Sărăcimea se lăcomea mai cu seamă la porumb. Un hambar de sămânță a fost golit de aseară. Mai erau două magazii cu rămășițe. Pavel Tunsu aduse înadins un drug de fier și izbuti să iasă cel dintâi cu un sac plin în spinare
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
durere, parc-ar fi fost de piatră. După ce mai fură bătuți câțiva bătrâni, între care mai rău Luca Talabă, pentru că atitudinea lui a părut cutezătoare, după ce atât Filip Ilioasa cât și Marin Stan fură dovediți și recunoscură că s-au lăcomit fiecare la prădăciune, deși sunt oameni cu stare, veni rândul lui Ignat Cercel. Ieri, când s-au potolit împușcăturile, ca să se ia bine cu armata, Ignat a spânzurat un ștergar alb într-un băț și l-a pus în poarta
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iubita mea..., adică nevastă-ta, îmi trimite scrisorele... prin chiar soțul ei... ghici cine-i prostovanul?! Gh. P. doi: Hai, citește mai departe. Gh. P. unu: Așa... (citind)...mai întîi, să nu uitați să vă luați pastilele...; apoi nu vă lăcomiți la pîrjoluțe..., nici la vinișor... Gh. P. doi și Gh. P. unu: (simultan) Vezi, ți-am spus eu! Gh. P. doi: Tu înfuleci ca hămesitu'! Gh. P. unu: Eu?! Gh. P. doi: Gata, să vedem ce zice mai departe... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
iubita mea..., adică nevastă-ta, îmi trimite scrisorele... prin chiar soțul ei... ghici cine-i prostăvanul?! Gh. P. doi: Hai, citește mai departe. Gh. P. unu: Așa... (citind) ...mai întîi, să nu uitați să vă luați pastilele...; apoi nu vă lăcomiți la pîrjoluțe..., nici la vinișor... Gh. P. doi și Gh. P. unu: (simultan) Vezi, ți-am spus eu! Gh. P. doi: Tu înfuleci ca hămesitu'! Gh. P. unu: Eu?! Gh. P. doi: Gata, să vedem ce zice mai departe... Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
bunăvoință față de stăpânul vostru Saul și l-ați îngropat”). Oasele lui Saul vor fi duse mai târziu în pământul tribului Beniamin (2Sam 21,12-14). Chiar și cel păcătos și cel judecat de Dumnezeu, precum cei din deșert care s-au lăcomit pentru carne (Num 11,33-34) sau ucigașii osândiți (Dt 21,22-23) au fost îngropați. N-au fost excluși nici inamicii lui Israel, uciși în bătălie (1Reg 11,15). Chiar și dușmanul escatologic, reprezentat de oștile lui Gog, trebuia îngropat (Ez
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
de l'objet poétique. Azi am văzut din întâmplare cum slovele-au crescut din cale-afară uriașe. (Cresc amintirile) (Blaga, 2010 : 39) Aujourd'hui j'ai vu par hasard comment leș lettres avaient grandi énormes. (Leș souvenirs grandissent) (Miclău, 1978 : 167) Lăcomi și flămânzi îmi strigă ochii [...] după ochii tăi scăpărătorii câri de luminoși ce sunt, copilo, nu văd niciodată umbre. (Primăvară) (Blaga, 2010 : 51) Avides et affamés mes yeux crient [...] après țes yeux étincelants qui șont tellement lumineux, mă chère enfant
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]