1,287 matches
-
glumea tatăl ei - și, în ziua următoare, a făcut pereți noi din rafturi, pentru ca înseși cărțile să separe înăuntrul de înafară. (Acoperișul nou, în consolă, ferea cărțile de ploaie, dar în timpul iernii paginile înghețau, iar la venirea primăverii începeau să lăcrimeze.) A făcut acolo un mic salon, cu covoare, două canapele mici, îi plăcea să stea acolo seara, cu paharul de whisky și pipa, dădea jos câteva cărți și se uita prin perete la centrul orașului. Era un intelectual, deși nu
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]
-
Băsescu și PDL. SRS își rezumă demersul în cuvinte ceva mai simple, dar convingătoare: vrea să „îi strângă de coaie“. Chiar cei doi recunosc în diferite moduri că nu se ocupă cu jurnalismul, ci cu totul alte îndeletniciri: fac bani, lăcrimează după amante, amenință. Pe scurt, joacă în altă ligă, cum tot ei admit cu mândrie. Prin urmare, dacă nu vorbim despre jurnaliști, de ce am avea o dezbatere despre presă și limitele ei? Doar pentru că cei doi pretind că sunt jurnaliști
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
fotografie mărită a românului, luată din arhivele poliției, totul pe muzică de Gustav Mahler -, o vedem pe Liliane apropiindu-se de el. Îi scoate ochelarii: lui Lionel, nu lui Mahler. Îi spune: Știi că ai ochi frumoși? Jumătate dintre telespectatoare lăcrimează ușor, amintindu-și de Michelle Morgan și de Jean Gabin, într-o situație similară. — Știu, mi-a spus-o și mama. — Tu n-ai mamă, ești orfan. — Atunci, nu mi-a mai spus nimeni. Lionel îi scoate și el ochelarii
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
aproape că ajunsese să nu mai facă parte din ea! „Pentru fapta mea, atunci când am săvârșit-o așa cum am săvârșit-o, mă credeam un adevărat geniu, însă știu acum cam fost doar un prost!, își zise sieși cu jale odată, lăcrimând și renunțând de tot la aroganță. Chiar nu știu cine este responsabil cu datul de pedepse pe lumea asta, dar acum eu pot spune că mă simt pedepsit cu pedeapsa cea mai aspră. Am decăzut mult, nu mai valorez nimic. Da, un
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
ai trăit degeaba. Iar întocmai lucrul acesta îl resimțea mama lui Osvald până și în ultimul ungher al ființei sale vlăguite. Astfel, la doar câteva luni de la revenirea tânărului acasă, mama sa își pronunță cele de pe urmă cuvinte față de el, lăcrimând amarnic: - M-ai răpus... Muri. Și totuși, nimic nu se sfârși aici, așa cum s-ar crede, căci moartea mamei lui Osvald, ei bine, avu triste urmări nu numai pentru el în sine, ci și pentru imaginea lui în ochii celorlalți
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
mă eliberez de toată suferința adunată. O sfâșiere neînțeleasă mi-a pătruns În suflet, la Început lent, apoi tot mai acut și mai răscolitor, și arsura lacrimilor devenea tot mai dureroasă. La un moment dat, au Început și ele să lăcrimeze. Am hotărât să revin la Tulcea Într-o zi de treisprezece octombrie 1989, o zi cu o semnificație anume... care mi-a marcat Întreaga viață. Într-o zi de treisprezece octombrie 1997, avea să moară În brațele mele, P.C
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
puțin și bun. S-ar putea îndulci și el, bietul copil, își spuse sieși, cu bunătăți ce nu lipseau din gospodăria inginerului. Și ținu să mai adauge: E milos, de nu s-a văzut! Și atunci când calcă pe o frunză, lăcrimează! Teama de Lisandru era însă ca o sabie, pe care o simțea în permanență deasupra capului ei. - Doamnă dragă, văd că și dumneavoastră țineți mult la Vișinel, dar să știți că Lisandru, bărbatul meu, își iubește fiul ca pe ochii
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
încărcată de sărbătoare Mihăiță, Vișinel și Alex o căutară asiduu cu ochii pe Ina. Găsind-o, făcură cerc în jurul ei. Băieții îi sărutară mâna, dar ea, lovită de neașteptata surpriză, părea o stană de piatră, care avea totuși puterea să lăcrimeze. Nu putu articula nici un cuvânt, dovedind doar să-și îmbrățișeze băieții, băieții ei dragi pentru care trăise și trăia fiecare clipă cu toată ființa. Alex sparse tăcerea, care era pe cale să se instaleze și porunci, îndreptățit de înalta funcție de stăpân
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
ceva, propuse din nou Libelula. Am Început să culegem și să aruncăm frunze și crenguțe. Numai ea strângea margarete sălbatice și nemțișori - florile care Împânzeau, În pâlcuri, Întreg cimitirul. Își umplea poala rochiței, alerga până la buza gropii și le presăra lăcrimând peste trupul Îngerului. Pământul l-am Împins cu mâinile și l-am bătătorit. Ne-a luat destul de mult timp. Lutul cleios se lipea cu Încăpățânare. Întrun târziu, am dus treaba la bun sfârșit. Eram extenuați. Goanță se văieta mereu că
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
lacăt în plus, baricadând putința de a se elibera, și renunța. Ina îi citea scrisorile cu o implicare ce venea din forul ei intim, alimentat de gânduri bune; nu putea bănui ce armate de neliniști defilau prin creierul Olgăi. Timpul lăcrima de multele necazuri pe care viața le pusese pe umerii Olgăi ca pe niște adevărate pietre de moară. Ce avea să urmeze se afla sub imperiul imprevizibilului... Olga avea acum, mai mult ca oricând, încredințarea că ce păruse cândva ca
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
filmului mult premiat al lui Mungiu, spune că la unele proiecții au fost spectatori care au leșinat. Asta e bine. Înseamnă că pelicula a cutremurat măcar firile mai sensibile, ori a răscolit, empatic, publicul . Intereseant e că și eu am lăcrimat la filme, nu o dată ; dar la spectacolele de teatru nu mi s-a Întîmplat să văd inși plîngînd sau leșinînd. Fiindcă În sala de spectacol convenția e accentuată : În sala de cinema (ori În fața televizorului), ea dispare, treptat. Și-apoi
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
lui Ionesco : fascinat de spectacolele cu păpuși, micul Eugen nu rîdea niciodată la ele. Pentru că, zicea genialul dramaturg, cei ce se ciomăgeau după paravan for mau o lume „stranie și neliniștitoare”! Să plîngi cînd ieși la joacă cu vecinii, să lăcrimezi la Scrisoarea pierdută și să fii Îngrijorat, neliniștit la Vasilache și Mărioara - iată atitudini nu la-ndemîna oricărui puști. Oricum, directorii teatrelor de copii ar trebui să mediteze la confesiunile cu pricina și pe viitor să mai bage-n repertorii și
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
eroi dramatici, scriitori de teatru, regizori, actori, scenografi, muzicieni, coregrafi. CÎnd publicul nu ne aplaudă, Îl Înjurăm. CÎnd criticii nu ne laudă, apelăm la ...(alt gen de) Sfinți & Dumnezei. Teatrul e conflict. Biserica - Împăcare. Numai mona hul de la Rohia, repet, lăcrima În finalul Scrisorii pierdute, crezînd că Nae Cațavencu se Împacă cu Tipătescu, În timp ce polițaiul strigă Muzica!... Găsesc printre miile-mi de fișe care tind să măngroape, În camera de lucru, una care sună utopic : un (Încă) tînăr regizor anunță că
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
Brațul Reliei servește parcă de pământare. Se sprijină de mine cu oarecare greutate. Ca și cum ar fi vrut să nu fug de lângă ea. Parcă să-mi simtă respirațiile, gândurile. Prin mâna stângă de care se agățase la coborârea din autobuz. Relia lăcrimează, suspină. Are dreptate când afirmă că ea e extrem de schimbătoare, așa cum îi dictează de fapt, zodiacul. Dacă ar fi dat dovadă de constanță, într-adevăr, acum n-ar fi lăcrimat. Nici în discuții, de multe ori, nu dă dovadă de
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
stângă de care se agățase la coborârea din autobuz. Relia lăcrimează, suspină. Are dreptate când afirmă că ea e extrem de schimbătoare, așa cum îi dictează de fapt, zodiacul. Dacă ar fi dat dovadă de constanță, într-adevăr, acum n-ar fi lăcrimat. Nici în discuții, de multe ori, nu dă dovadă de constanță, oricât de echilibrată și hiperexactă ar fi. La început, când am cunoscut-o, aveam impresia că echilibrul o caracterizează în orice privință. Și în gestică. Sau în zâmbetul pe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
despre ce poate fi vorba...Bietul animal! Cred că suferea cumplit! Și-a lipit botul de pieptul meu, căutând parcă mângâiere. Tremura din toate încheieturtile și ofta din străfunduri...L-am mângâiat pe frunte și am privit în ochii lui... Lăcrimau!!! Câtă durere să fi avut sărmanul!!! Îl mângâiam pe bot în neștire. Parcă îmi pierise glasul...Într-o clipită, m-am gândit: „Da’ mama de ce nu-i aici? Ea știe ce s-o întâmplat?” Nu. Nu știa nimic de groaznica
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
de aură, puncte energetice, karma, transmigrație, reîncarnare, se gîndește. Dacă mai întîrzie mult o să te faci sloi de gheață, își spune Sena privind în sus la releul de televiziune montat în vîrful Casei Scînteii. Simți cum ochii încep să-i lăcrimeze la colțuri din cauza frigului, și își trase batista din buzunar. Te-ai găsit tocmai tu să faci pe patriotul, se gîndește, ștergîndu-se pe furiș, începînd să țopăie ca să-și mai dezmorțească degetele de la picioare. A naibii hardughie, dom’ Președinte, nu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
seamă, de parcă s-ar fi aflat pe un teritoriu străin și necunoscut. Era prima dată cînd venea să-l viziteze pe Timișoara și găsea localul mirosind a proaspăt, fără fumul de țigară care făcea să-l usture ochii și să lăcrimeze, bine luminat, și liniștit. Muzica, care de obicei era dată atît de tare, încît difuzoarele începeau să bîrîie, mergea acum în surdină, iar sonorul televizorului alb-negru care era așezat pe un colț al tejghelei de la bar era întors la minimum
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
o lampă veche cu halogen. Geanta e pe raft. Setteringon se joacă cu ea. Dar acum Începem să ne recăpătăm stăpînirea de sine. N-ar fi trebuit să-mi scoată punga. Fața noastră palpită și e dureroasă, ochii Încă ne lăcrimează, dar putem din nou să gîndim. Îi vedem. Lampa nu ne deranjează. Ei se uită la privirea noastră de neclintit. Îi vedem. — Uită-te la el, ce boarfă de rahat, scuipă Ghostie Gorman, pămpălău mic și albinos, cu o expresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
ai zis lui Dermott, prietenul tău de la școală, că aveai de gînd să vorbești cu ea și asta a fost tot. Pe cînd te apropiai de ea, puteai să-ți simți fața cum se Înroșește, ochii cum Îți Încep să lăcrimeze. Ai spus o tîmpenie de genul — Ăsta nui așa de bun ca All The Young Dudes. — E și mai bun, a replicat ea, uitîndu-se la carcasă. — Acui nu, ai răspuns tu stupid, prizonier al propriei tale bălmăjeli. — Ba da, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
cerșește și ciupește coaja lucioasă a unei felii de cozonac. Smulge o bucățică pe care o vâră cu lăcomie În gură. Pocitania aia smintită de Kawabata, golanul ăla străveziu, precis că e mort de foame și ochii lui de moșneag lăcrimează. E prea bătrân să cerșească și n-a rezistat mult timp cu mâna Întinsă. Înserarea s-a lăsat peste oraș apăsător, și albastrul ei umed coboară tainic din ceruri, ca un murmur al zeilor. A ajuns Într-un târziu la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
pe care l-a dat fetei În seara crimei. Și acum mai simte răcoarea buzelor ei și ochii albaștri, mari și absenți. Altă amintire sunt niște cărți pe care a apucat să le citească În copilăria Îndepărtată. Acum, ochii Îi lăcrimează și distinge cu greu cuvântul scris. Cel mai puțin se gândește la crimă. O Încleștare, o cădere Într-un gol din care s-a ridicat cu greu.... A, dar mai este ceva de care Ben nu ar vrea să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
suport, cît?! Ce dacă ești con-țăran cu soțul meu și prieten cu Doina?! M-am săturat să tot fiu dezbrăcată cu privirea! Și ai venit aici ca să fii dezbrăcată cu mîinile spune Mihai calm, clipind din ochiul drept, care îi lăcrimează de durerea loviturii, întinzînd încet brațele către femeia din fața sa, rămasă stupefiată, cu ochii măriți, încremenită. Palmele lui Mihai ating umeri hainei de blană... Maria tremură scurt, ca un fior, dar pînă să-și dea bine seama ce se întîmplă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
demonstrațiile de protest. Mă simt complet idiot circulând pe lângă ei cu ecusonul meu de zonă zero. Oamenii aceștia, și nu „ecusonații” sunt cei care i-ar fi privit pe Teoctist și pe Daniel ca pe Dumnezeu și Sf. Petru. Ei lăcrimează din suflet la auzul clopotelor, pentru ei Ștefan este un fel de tata-moșu, nu un nume gol într-un discurs. Adunarea aceasta ar fi trebuit să fie liberă, în câmp deschis, poate astfel ortodoxia românească s-ar fi apropiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
Flash. Faza e că am doar o jumătate de față. Sub bandaje, fața mea încă stoarce punctișoare de sânge pe tampoanele de vată. Un doctor, cel care vine în fiecare dimineață ca să-mi verifice pansamentele, zice că rana încă-mi lăcrimează. Ăsta-i cuvântul lui. Încă nu pot să vorbesc. Nu mai am carieră. Pot să mănânc doar mâncare de bebeluși. Nimeni n-o să se mai uite vreodată la mine ca și când aș fi câștigat un premiu important. nimic, scriu în carnețel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]