549 matches
-
Am dat din cap cu bucurie. Dacă un copil de șapte ani poate, eu de ce n-aș putea scoate măcar un sunet? Am ascultat atentă cum trebuie să înclin tulnicul, cum să potrivesc buzele pe marginea încă mirosind a lemn lăcuit și am suflat. De rușinea sunetului scos de mine, n-am să încerc comparații. În acel moment, Nicoleta a început să râdă în hohote. Părea că râde pădurea însăși! Codițele împletite și legate cu elastice roșii, tremurau pe umerii firavi
NICOLETA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376820_a_378149]
-
slăbiciune pentru trandafirii roșii, care umpleau toate colțurile vilei, fiind aranjați cu mult gust în vaze uriașe din cobalt. - Apartamentul meu este la etaj. Mădălina se lăsă condusă pe treptele care miroseau a lemn de trandafir, atingând cu grijă balustrada lăcuită impecabil, care îi întorcea imaginea chipului ei, distorsionată nefiresc. Nu își putu desprinde o vreme privirea de pe alunecarea hidoasă a trăsăturilor ei pe curbura lemnului. Pașii îi erau absorbiți cu totul de covoarele groase, fără modele, în aceeași culoare purpurie
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
strălucitoare și mai valoroase. În sfârșit, ajungem în sala în care urmează a avea loc lansarea volumului de debut „43”. O sală cu aproximativ 70 de scaune, curată, frumos aranjată, pe ai căror pereți tronează, încrustate în lemn de stejar lăcuit, citate aparținând celor mai mari valori ale culturii românești. Aflăm din cuvântul lui Eminescu: „Cultura sporește demnitatea omului”. Constantin Brîncuși spunea: „Arta nu este o întâmplare”, iar Lucian Blaga a menționat un mare adevăr: „Eu cred, că veșnicia s-a
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
o înghețată ornamentată șmecher ne-au potolit biologica sete care ne răscolise trupurile. Am vorbit mult, amândoi dorind parcă - într-un timp cât mai scurt - să aflăm totul despre celălalt. Mâinile noastre s-au atins de nenumărate ori pe tăblia lăcuită a mesei, iar picioarele noastre s-au aflat într-o continuă căutare de contact fizic cu celelalte două. Ne doream reciproc. Hormonii tropăiau prin corpurile noastre, mai ceva ca o herghelie de cai sălbatici aflată într-o goană nebună prin
CĂRĂUŞIA ŞI EXACERBAREA SENTIMENTELOR ÎN AMOR DĂUNEAZĂ GRAV SĂNĂTĂŢII … de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1975 din 28 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369194_a_370523]
-
legendelor care le însoțesc și se emoționează de privilegiile și gusturile de bogătași ale comuniștilor care n-ar fi trebuit să fie așa Elena Ceaușescu avea șase mantouri de vizon și pantofi încrustați cu diamante false aceste imagini, ale pantofilor lăcuiți, s-au pierdut în momentul în care trebuiau evitate întrebările asupra finalității și sensului revoluției. De ce au fost lichidați Ceaușeștii? Răspunsul se găsește în mesajul AFP, din 26 decembrie 1989: "La ora locală două, Televiziunea transmite imagini ale lui Nicolae
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
trateze și artele frumoase. Așa s-au născut părerile lui Alain despre arte. Cînd veni rîndul picturii, Alain povesti cum el însuși exersase. Era în vremea cruntă a tranșeelor. "Îmi exersam mania desenînd pe o cutie de orologiu pe jumătate lăcuită; am "atacat-o" cu creioane colorate, și ele foarte proaste. Pe suprafața rebelă creionul nu mușca o dată din cinci; dar ostașul e răbdător. Desenam pe Adam și Eva de fiecare parte a unui trunchi noduros, unde, de altfel, ostenind mereu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
albă, care, după ce-a fost Întinsă pe obraz, Își transformă culoarea, sub influența aerului, Într-un trandafiriu delicat, apoi Într-un roșu stacojiu atât de natural Încât dă de-a dreptul iluzia unei pielițe Îmbujorate de sânge; colo, cutioare lăcuite, Încrustate cu sidef, care cuprindeau aur japonez și verde de Atena, culoarea aripei de cantaridă; aur și verde care se transformau Într-un purpuriu Închis Îndată ce erau umezite; lângă vase pline de pastă de alună turcească, de Serkis de harem
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
de-o albeață feminine, se Înălța liber din gulerul răsfrânt al cămășii prinse cu o cravată Îngustă de mătase indiană În pătrățele. Purta un palton din stofă neagră, lucioasă și strălucitoare, un palton de culoarea alunei, ciorapi albi și pantofi lăcuiți, totul foarte curat și corect, cu o notă voită de simplitate englezească, ascunzând parcă intenția de a se despărți de stilul artiștilor, caracterizat prin pălării din fetru moale, vestă de catifea, bluze roșii și foarte largi, bărbi mari și chici
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
ei, seara, a fost atât de obișnuită, de reală! A traversat o stradă cu caldarâmul lucind la lumina cețoasă a unui felinar. A împins ușa unei brutării. Interiorul ei cald, bine luminat, i-a părut familiar - până și culoarea lemnului lăcuit al tejghelei, până și aranjarea prăjiturilor și a bomboanelor de ciocolată în vitrină. Patroana i-a zâmbit amabil, ca unei cunoștințe, și i-a întins o pâine. Pe stradă, Charlotte s-a oprit, cuprinsă de uimire: ar fi trebuit să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
ea. Are un taior de culoarea mentei și aceiași pantofi clasici cu toc Ferragamo pe care și-i ia În fiecare sezon, și În mînă o poșetă Kelly, de crocodil. E mai subțire ca niciodată, părul Îi e un coif lăcuit, chipul palid și Întins la maximum. Ceea ce nu mă miră deloc. CÎnd lucram la Barneys, În New York, vedeam femei ca Elinor În fiecare zi. Însă aici arată... ei bine, nu există alt cuvînt mai potrivit. Straniu. Buzele i se mișcă
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
la ultimul etaj al hotelului Pontchartrain. Am venit În centru pentru escapada noastră anuală, când luăm prânzul Împreună. Sunt Îmbrăcată cu fustă mini și ciorapi lila. Pe umăr, la capătul unei curele lungi, Îmi atârnă o poșetă albă, din piele lăcuită. Geamul aburit e plin de pete. Suntem foarte sus. Peste câteva clipe voi comanda scampi de creveți. Cauza transpirației de pe mâna tatălui meu: Îi este frică de Înălțime. Acum două zile, când s-a oferit să mă ducă unde voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
de pompe funebre, cununa de nuntă a soțului ei, ca s-o Îngroape o dată cu el. Când a venit momentul ca decedatul să primească ultimul sărut, participanții la Înmormântare s-au aliniat pe lângă sicriul lui Milton și i-au sărutat capacul lăcuit. La Înmormântarea tatălui meu au venit mai puțini oameni decât ne așteptam. Nu s-a arătat nici un proprietar de franciză Hercules, nici unul dintre bărbații cu care Milton se Întâlnise regulat de ani și ani, și ne-am dat seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Pentru că era destul de adânc, au pus pe fund polistiren expandat În formă de păstăi, iar pe deasupra venea o bucată de catifea - poliester bej, oribil! Și așa am ajuns eu să fiu expusă În amfiteatrul muzeului, Într-un imens coșciug negru lăcuit, pe care erau sculptate animale imaginare și numele ocupantului său de drept care mă va căuta negreșit, cu o notificare de evacuare tremurându-i În mână. Dacă m-aș fi pregătit cu adevărat pentru o moarte prematură, atunci aș fi cerut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
un desen sinuos din dinastia Song de sud, o tao yuanming 1 rotundă pentru colectat petale de crizanteme și - preferata preferatelor, căreia Îi pusesem intenționat un preț exorbitant - o cutie simplă pentru pensule, din dinastia Ming, făcută din piele neagră lăcuită. Obișnuiam s-o deschid și să inspir adânc, lăsând poezia să mi se prelingă pe obraji. Cele nouă cutii alese cu grijă ar fi fost aranjate pe o masă În timpul lecturii testamentului, trei rânduri dispuse oblic și trei În jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
Încântat, le spuse fabricantul de hârtie polițiștilor, pentru că au atâtea dorințe din care să aleagă. Și fabricantul de țigări de foi spuse că americanii fuseseră la el. Știa că erau americani pentru că nici unul nu fuma și admirau mai mult cutiile lăcuite decât cele zece țigări de foi pe care le conțineau. Le priviseră respectuoși pe fetele lui fabricând țigările. Polițiștii se opriră o clipă ca s-o admire În special pe una dintre fetele cu pricina, o fată frumoasă, cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
tivurile croșetate pentru miresele lui virgine și haine de ultima modă pentru el, toate Într-o nuanță crem ivorie: cămăși lucrate după moda franțuzească, sacouri și redingote, cravate și o pălărie Panama. Cizmele din piele de ied erau mereu negre, lăcuite. Bastonul era din abanos și aur, cu mânerul incrustat În fildeș. Într-o zi, pe când era la picnic cu câteva dintre soțiile și fiii săi favoriți, plecase În pădure și nu se mai Întorsese să-și termine mâncarea. La Început
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
mai ales a televizoarelor (care nu apăruseră Încă decât la oraș), bătrâna avea opinii foarte clare. Și unele, și altele erau lucrări ale diavolului. Cum putea, decât cu ajutorul forțelor necurate, o simplă cutie de lemn, ce-i drept, foarte frumos lăcuită, să vorbească sau să cânte? Sau cum puteau Încăpea Într-o altă cutie, nu mai mare decât lada ei de zestre, atâția oameni? Cel care Îi Înghesuia acolo făcându-i să se scălămbăie În fel și chip era chiar Satana
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
frumos pieptănat pe spate. În locul gioarselor cu care fusese Îmbrăcat cu o seară Înainte, Își pusese un costum Închis la culoare, Încheiat cu nasturi până la gât. Cizmele dispăruseră și ele, În locul lor oaspetele purta acum o pereche de pantofi galbeni, lăcuiți, cu toc Înalt și catarame lucitoare. De altfel, Întreaga Înfățișare a vizitatorului venit din alte galaxii era impunătoare. Chipul său prelung, palid, Încadrat cu o barbă neverosimil de lungă și subțire, aproape transparentă, care-i crescuse parcă peste noapte, făcându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
temelie de altădată începând să se prefacă încet-încet în nisip, prin eroziunea stăruitoare la care erau supuse din afară; o mare curbură având să miște direcțiile istoriei. Mai erau, pentru înșelarea timpului, trăsurile cu doi cai sau un cal, proaspăt lăcuite, pentru o clientelă încă zgomotoasă, buimăcită de binefacerile ce se anunțau ca după orice război, mai ales că ziarele, unele reînviate, altele noi, deși amestecau păreri contradictorii, toate la un loc profețeau o pace definitivă, fără amenințarea altei conflagrații, numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
să te scuzi. M-a sărutat blând pe creștet, dar apoi mai c-a luat-o la goană. După câteva secunde, stătea la bar, dând pe gât dintr-o dușcă un lichid de culoarea chihlimbarului. A trântit paharul pe lemnul lăcuit, i-a zis ceva barmanului pe un ton serios, paharul a fost umplut din nou și golit dintr-o dușcă. Știam, fără să mi se spună, că lichidul chihlimbariu era Jack Daniels. Capitolul 25tc "Capitolul 25" M-am trezit duminică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cu pompă începutul anului persan, Nayruz: în ajun se celebrau numeroase căsătorii, căci era o ocazie prielnică pentru fecunditate, se spunea, iar de-a lungul zilei se vindeau la toate colțurile de stradă jucării din lut ars sau din faianță lăcuită, care înfățișau cai sau girafe, în pofida interdicției religioase. Mai erau, firește, și principalele sărbători musulmane: Adha, Aid-ul cel mai mare, pentru care mulți locuitori ai Granadei se ruinau doar ca să procure o oaie pentru sacrificat sau ca să-și cumpere straie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o voce ascuțită și neconvingătoare pericolul de a pierde duetele de dragoste din primul act. Nici nu mi-a băgat în seamă costumul de seară - haina la două rânduri, paionul cu aripi înfoiate, brâul roz care îmi luase ochii, ghetrele lăcuite - ața încât am dedus că mă potriveam decorului. Am dat peste o procesiune magnifică de lumini verzi, suspendate, apoi am zbughit-o din taxiul galben. Ca într-o curte de școală de corecție, în sălile interioare sunau clopoțeii și bâzâiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
la infinit oricât făptașii s-ar furișa după paravanul legionarofobiei. TĂCERE Dreptatea noastră s-a stins! Tăcerea și ascunzișul au prioritate și greu putem pătrunde afundurile lor. Valorile democrației sunt departe, oricât democrații zilelor noastre le vor împodobi în zdrențe lăcuite. Simbriașii de ieri și de azi stau ascunși după paravanul porților iadului. Adevărul este ascuns și osândit să tacă, dar din adâncul pământului el strigă precum sângele lui Abel, la fel și sângele morților noștri răpuși în grele chinuri așteaptă
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
să-și găsească, apoi, unitatea. Și, tocmai când se aștepta mai puțin, tânărul văzu oglinda pe care o căuta. Era o oglindă mică, ce putea fi trecută ușor cu vederea În mijlocul atâtor minuni. O oglindă modestă, cu ramă de lemn lăcuit și cu mâner drept. O kagami. Oglinda japoneză ce putea fi Întâlnită În toate templele shintoiste. Doar cine o privea mai de aproape putea observa desenul fin de pe mâner, reprezentând un șir de cocori zburând deasupra unui câmp de crizanteme
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
ruyi. Fiecare ruyi e un sceptru care are trei capete mari în formă de ciuperci sau flori legate între ele cu un lujer. Capetele sunt făcute din aur, smaralde, rubine și safire, iar lujerul este din jad sculptat sau lemn lăcuit. Fiecare ruyi reprezintă un titlu și un rang. Ru înseamnă „cum“, iar yi înseamnă „dorești“; ruyi înseamnă „tot ce dorești“. Împăratul Hsien Feng ia de pe tavă un ruyi și pășește spre noi. Acest ruyi e din lac auriu sculptat cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]