188 matches
-
deși proprietariul acestei în toată privirea neînsemnate fabrici de fer, d. Calita, au început această fabrică de fer cu un capital mai puțin de 5 mii de galbini și, di asămine, ca și d. Manu în Iacobeni, n-are nici un lăcuitori supus, pe lângă aceasta, tot lemnul trebuitori este nevoit a-l cumpăra destul de scump de la erariile împărătești, cu toate aceste, el din an în an să faci mai avut și este în stare ca, pe an, să-și mărească fabrica sa
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
peste trei veacuri și jumătate Grigore Ureche vornicul scria în mod cu totul firesc în Letopisețul Țării Moldovei despre limba noastră moldovenească, urmînd cursul anilor, „pentru discălecatul țării [Moldovei] al doilea rînd“, dar făcea precizarea că „rumânii cîți se află lăcuitori în Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
loc sîntu cu moldovenii și toți de la Rîm se trag“ <footnote Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, ESPLA, București, 1958, p. 134. footnote> . În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori în diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Țara Românească, el pune în evidență raportul dintre veniturile bugetare și datele demografice: "Adevărurile economiei politice nu sunt anevoie dar tot trebuie cinevași să le cunoască și să se fi socotit asupra lor. Țara Rumânească are mai (multe) milioane de lăcuitori, adică a șaisprezecea parte din populația Franței", iar venitul statului obținut prin impozitare e de 12 ori mai mic decât ar trebui 4. E un fapt acesta, că nașterea culturii literare în Principate a fost contemporană cu o acumulare de
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
scriitori, câți scriitori ar trebui să aibă literatura română ținând cont de populația ei? X, marea necunoscută, e chiar cifra care exprimă literatura română. Este demonstrația pe care o face Barițiu într-un text din 1838: Dania (peste două milioane de lăcuitori) are o mulțime de scriitori buni [...]. Germania, nația aceasta lățită la 36 de milioane, avu clasicitatea sa pe la capătul sutei 18 și la începutul sutei 19. [...]. Dar voi, genii românilor unde durmitați? Eu crez că încă numa v-ați născut
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Acum peste trei veacuri și jumătate Grigore Ureche vornicul scria În mod cu totul firesc În Letopisețul Țării Moldovei despre limba noastră moldovenească, urmînd cursul anilor, pentru discălecatul țării al doilea rînd, dar făcea precizarea că rumânii cîți se află lăcuitori În Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la RÎm se trag. În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
lăcuitori În Țara Ungurească și la Ardeal și la Maramoroșu de la un loc sîntu cu moldovenii și toți de la RÎm se trag. În economia lucrării sale, ocupîndu-se de cursul anilor din Țara Moldovei, observația despre unitatea rumânilor care se aflau lăcuitori În diverse țări era una de bun simț, care nu cerea argumente; moldovenesc nu Însemna neromânesc. În același secol, logofătul Miron Costin scria De neamul moldovenilor, din ce țară au eșit strămoșii lor, avertizînd chiar din prima frază a predosloviei
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
În limba română, după cum vedem din Așezământul Mănăstirii Antim, alcătuit din 32 de „capete“ de către Mitropolitul Antim Ivireanul, În 1713. În capitolul 4, Pentru călugări, ctitorul acestui locaș rânduiește ca „În mănăstire În curtea cea dintâi să se afle lăcuitori cu șăzământul pentru slujba besericii, egumenul, doi ieromonaș greci carii să fie În strana cea mare să cânte slujba grecește... un cântăreț de va fi călugăr, au și mirean neînsurat“. În capitolul 5, Pentru preoți, rânduiește ca „Doi preoți de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Liviu Botezatu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92312]
-
voevoda, domnul și biruitoriul țărâi Moldovei, urmând urma celor buni și înțelepți domni, socotind neputința și slăbiciunea acestui loc și împuținarea izvoarălor svintelor scripturi și altor învățături și cunoscând nevoia ce va veni și scădearea asupra oamenilor, ce vor fi lăcuitori în țara Moldovei, fiind fără învățătură, vor fi de pururea însătați și lipsiți ca și cum are fi într-un loc secetos fără de apă, și mai vârtos vădzând nedreptățile și asuprealele mișeilor carele fac cei neînvățați și neînțelegători, diregătorii și giudeațele de
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fel funcționează, În acești ani (și va reveni În cei următori), un al doilea clișeu remanent, cel al inegalităților sociale și al chestiunii țărănești, textele pomenind În mod constant, la anumite intervale de timp, despre această nefericită țară, a cării lăcuitori parte mare din pricina unor puțini bogați zac În sărăcie nedescrisă. Se mai poate remarca, la Începutul lui 1840, Încercarea lui Bariț XE "Bariț" de a grupa știrile irlandeze Într-o rubrică aparte, „Irlandia”, după ce până atunci fuseseră inserate Întotdeauna sub
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
septembrie, a fost descoperită o altă mișcare care a prefațat revoluția din 848, cunoscută sub numele de „Conjurația confederativă”. Această mișcare a fost considerată o continuare a acțiunii cărvunărești. Conjurația „s-a sistisit din toate stările: adică boieri, neguțitori, trepte, lăcuitori...”. în luptă intrau și boierii pentru „binele patriei”, împotriva politicii lui Mihail Sturdza și împotriva protectoratului rusesc. Astfel, o cauză a nemulțumirilor era „ocârmuirea locală, cari pentru lacome și particulare interese, nebăgând în samă noul Așezământ și pravilele, au îmbrățoșat
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
8 iunie 1850, că „în podgoria târgului Huși să află, pe la viile boierești și neguțitorești, îndestui pândari, adunătură de prin sate, mahalale a târgului”. Ispravnicul relata, în continuare, că acești oameni s-au aflat mai demult „viețuitori ca și alți lăcuitori din sate și târguri. Dar, după prefacerea nenorocitelor soarte, au găsit mijlocul pândăriei spre înlesnire viețuirii lor”. Situația strămutărilor în sau din ținutul Fălciu a fost studiată de Gh. Platon: De obicei, țăranii cereau: reducerea obligațiilor de muncă, mergând până la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Departamentul Trebilor Dinlăuntru comunica Isprăvniciei ținutului Fălciu că „cu prilejul înghețării apei Prutului, din unele sate aflătoare pe graniță pribegesc lăcuitorii dincolo”. Pentru a împiedica trecerea Prutului, autoritățile ordonau ca Isprăvnicia „să întărească paza cu mazili vrednici, să siguripsască pe lăcuitori prin închezășluiri unii cu alții și să aibă neadormită priveghere asupra urmării lor ca să nu probegească cumva căci la așa întâmplare ea va fi răspunzătoare”. În urma acestui ordin, Isprăvnicia a întărit paza cu 35 de mazili și, la începutul anului
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ind. îmbrăcăminte 35 confecționer încălțăminte ortopedică 15 cosmetician 1 croitor 1 cusător piese încălțăminte 15 economist 1 electrician auto 1 electrician întreținere și reparații 1 frezor universal 4 funcționar administrativ 1 inginer electroenergetică 1 îngrijitor clădiri 1 lăcătuș mecanic 13 lăcuitor lemn 1 lucrător comercial 1 maseur 1 mașinist la mașini mobile pentru transporturi 1 mecanic auto 4 medic veterinar 5 montator pereți și plafoane din gips carton 3 muncitor necalificat 16 muncitor necalificat în silvicultură 12 paznic 1 recepționer 2
Agenda2004-4-04-bursa () [Corola-journal/Journalistic/281973_a_283302]
-
bîrfeau agățate ca o ploaie închegată. Cotoarele căptușeau pe trei rînduri în adîncime peretele și urcau în neștire spre pictura tavanului - o alegorie în care cele trei grați - solzoase și lipicioase, dedeau tîrcoale unui Apollo sastisit/ mahmur, strămutat a fi lăcuitor pe fundul mării... Înșirate la adăpost de impietatea vreunei lumini prea puternice, cărțle se găseau ordonate după epoca-n care fuseseră scrise. Ereau destule iar catalogul tuturor abea încăpuse în opt volume... Orlov De mînă cu el nimerisem în vizuina
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
au băgat în zemnice și ne-au închis și ne-au dat fum de potloage și abie de n-am murit". Ancheta din același an confirmă ororile: "Asemenea sărăcie este foarte sporită și prin grozave bătăi și schingiuiri ce bieții lăcuitori munteni le-au suferit în vreme de cinci ani aproape. Întru asemenea bătăi s-au descoperit că ar fi și cazuri de criminal, și anume: locuitorul Gheorghe a Ungurencii bătându-se întâiași dată de către vechilul moșiei, Iorgu Zgrof, au fugit
SAT versus ORAȘ () [Corola-journal/Journalistic/7178_a_8503]
-
asamblor textile 5 contabil-șef 1 cosmetician 2 croitor încălțăminte 4 cusător piese încălțăminte 52 designer pagini web 4 director tranzacții 2 dulgher (exclusiv restaurator) 9 economist 1 electrician auto 2 electrician în construcții 2 femeie de serviciu 1 finisor - lăcuitor lemn 2 fochist cazane industriale 1 frizer 3 frezor 7 funcționar economic 1 gestionar depozit 3 încărcător-descărcător 2 îngrijitor clădiri 2 inginer textile 2 instalator apă-canal 1 lăcătuș construcții metalice 3 lăcătuș mecanic 8 lăcătuș întreținere mașini de cusut 2
Agenda2003-45-03-45-03-munca () [Corola-journal/Journalistic/281696_a_283025]
-
altor limbi". Și mai cunoscut sună finalul frazei: "toți aceștea dintr-o fîntînă au izvorît și cură". Aici se opresc de obicei citările. Dar textul continuă, cu o structură adversativă: "Nu zic însă că toți, toți cîți astăzi să află lăcuitori într-aceste țări, că sînt toți rumâni, că aceaia nici au fost, nici iaste, nici nice într-o țară cîte putem ști că sînt în emisferul nostru, ce mai mulți streini și veniți dupe-ntr-alte țări. însă mai vîrtos cei ce
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
care cărți să aducea de la łara Muntenească... Dar pentru ca să nu cadă cu greu și cu asupreală preoților, diiaconilor și lăcuitorilor această dare, s-au socotit prețul după cum s-au arătat mai sus”. Marii boieri au totuși o părere bună despre „lăcuitori” și în consecință spun: „Sânguri lăcuitorii să vor îndemna ca să dea acestu agiutor fără nici o părere de rău”. Numai că veniturile aduse de aceste cărți nu acopereau datoriile și atunci boierii sunt nevoiți să caute altă vacă de muls pentru
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
că svânta mănăstire Socola,... mănăstire de călugărițe suptu poalele Codrului Iașilor, ca nu cândva să margă nescare tâlhari să jecuiască svânta mănăstire și să ucigă călugărițile, pentru acesta lucru le-am întărit pre dânsele... cu doisprădzece oameni poslușnici ca să fie lăcuitori lângă svânta rugă, iar de la domnia me vor ave scuteală, vor hi în paci de dajde... de toate câte vor hi pre alți mișei la ocolul târgului Iașilor... Așijderea și satul Socola și Iezărenii să aibă a lucra svintei mănăstiri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
grijii și hrana a ticăloșilor bolnavi... dar deosebit ... este trebuință și un doftor, om de ispravă și iscusit ispitit la meșterșugul doftoriilor... pentru căutarea și cercetarea bolnavilor ce să vor întâmpla la spitalii, dar și pentru boierime... și pentru alți lăcuitori... din orașul Iașilor... Iaste trebuință și de geraf (chirurg)... și de spițer (farmacist)... numai trebuie să aibă și ei orânduită plata lor, leafa ce să cade”. Da’ ia adu-ți aminte, despre ciumați nu vorbește vodă? Ba bine că nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
fie sub purtarea de grijă și ascultarea mănăstirii Svântului Spiridon și acolo, la schit... prinpregiur pe la izvoară, aproape de schit, să să facă casă câte să vor socoti pentru trebuința ciumașilor, fiind locul acela al schitului, mai în laturi de alți lăcuitori”. Poate știi și de unde va mai lua vodă bani pentru toate trebuințele „spitaliei”, dragule? Iaca ce hotărăște vodă împreună cu sfatul: „Pentru plata doftorului și a gerahului și a spițerului și a spițării și pentru spitalul ciumașilor și pentru alte trebuință
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
St.Iași, Manuscrise, Ms.nr.57, f.59v. footnote> și respectiv, 1816<footnote Corneliu Istrati, Condica visteriei Moldovei din anul 1816, Iași, 1979, p.100. footnote>, numărul acestora a crescut la 157, situând Belceștii între primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
primele trei sate, ca număr de lăcuitori, în ocolul Bahlui, alături de Cotnari și Ceplenița. În 1820, la numai 17 ani de la întocmirea recensământului fiscal din 1803, populația satului Belcești s-a dublat, dacă avem în vedere că pe lângă cei 177 lăcuitori birnici se mai aflau pe moșie 5 slugi și 15 oameni fără bir în odaia Coarnele Caprei<footnote Arh.St.Iași, Visteria Moldovei, 10 Tr.166, d.18/1820, f.20v-25v, 58v-59v. footnote>. Numele unora dintre aceștia: Iacob zăt Nechita
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
din 1838, 276 birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 19 bătrâni, 37 văduve, 21 căpătăieri, o slugă și 4 evrei orândari<footnote Ibidem, d /1838, f. 108v-127r. footnote>. Și în anii care au urmatnumărul de lăcuitori a crescut, fiind în anul 1852 de peste trei ori mai mare față de anul 1803, ajungând la 370 de nume, din care 285 erau birnici, 3 preoți, un diacon, 4 dascăli, un vătav al moșiei, 33 bătrâni și nevolnici, precum și 43
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]