215 matches
-
aimable apparaissant dans le cham branle de la porte, avec son regard heureux, compréhensif, méfiant, et sa splendide fourure de vrai loutre... Ne Întâlneam toți băieții, la prânz și seara, la discuțiile noastre aprige pe mari chestii sociale și literare În Lăptăria studenților din strada Academiei, unde pentru zece bani de aramă grea aveam o farfurie cu iaurt și cu caimacul gros cât degetul și cu mult zahăr tos pe deasupra, sau iaurt și brânză tele mea la un loc, sau două ouă
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
30 noiembrie 1940 cu adresa nr.11643, directorul general Misil trimite primarului decizia nr. 54258 a Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirilor Sociale, referitor la promovarea comerțului românesc, dar acestea prevedeau doar programul prăvăliilor și magazinelor: „toate magazinele alimentare (măcelării, brutării, lăptării, pescării, prăvălii de zarzavat, fructe ouă, păsări, plăcintării cafenele, ceainării, restaurante, care aparțin evreilor sau sunt conduse de evrei, precum și magazinele care desfac produse societăților cu capital evreiesc vor fi închise în zilele de duminică și sărbătorile legale. Observația noastră
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
forme de organizare a activităților agricole asemănătoare obștiilor de arendare, iar la popoarele germanice viața rurală s-a desfășurat încă de la începuturi pe baze cooperatiste. Alte mărturii istorice care atestă originile străvechi ale organizării activităților rurale pe baze asociative sunt lăptăriile din apropierea muntelui Ararat din Armenia. Femeile din comunitățile rurale din acea zonă prelucrau laptele în produse lactate într-o cooperativă în vederea economisirii combustibililor. Produsele obținute în urma prelucrării în comun a laptelui nu se împărțeau, ci erau trecute pe rând în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
ființă și s-au dezvoltat cooperative de consum; cooperative de producție și muncă; cooperative de arendare; cooperative de transformare a produselor agricole de genul cramelor sociale (apărute în perioada crizei vinicole din 1894 -1904), fabricilor sociale de ulei de măsline, lăptăriilor cooperatiste; cooperative de vânzare a produselor și cooperative de credit (prima înființată în 1864). În această perioadă apar și primele organisme centrale cum sunt Asociația Industrială Italiană (1865), sau Federația Societăților Cooperatiste Italiene (1886) care în 1893 a luat numele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
înalt de instruire a fermierilor și de o bună organizare a acestora în asociații profesionale capabile să înlesnească transpunerea în faptă a inițiativelor locale și regionale. Începând cu anul 1882, care a marcat apariția primei cooperative agricole sub forma unei lăptării sociale, cooperația agricolă daneză a cunoscut o dezvoltare continuă, extinzându-se în domenii cum ar fi: aprovizionarea cu furaje sau fertilizanți, exportul cărnii, creșterea animalelor, comercializarea produselor agricole (a celor zootehnice în special). Apariția și dezvoltarea cooperativelor agricole, în ultimele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
a obștiilor de arendare). Astfel, Victor Pienescu în lucrarea "Cooperația" distingea la începutul anului 1943 următoarele tipuri de cooperative în țara noastră: Cooperative de credit și economie, Cooperative de consum, Cooperative agricole de aprovizionare și desfacere, Cooperative forestiere, Cooperative de lăptărie, Cooperative viticole, Cooperative de pescuit, Cooperative de cumpărare de pământ, Cooperative de arendare, Cooperative diverse de producție. Dintre acestea ponderea cea mai mare, adică 55,3% din numărul total al cooperativelor existente în acea vreme (7151), o dețineau cooperativele de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Sat Total Oraș Sat Total Cooperative de credit 3956 214875 720878 935053 Cooperative de consum 217 217 53473 53473 Cooperative de aprovizionare și desfacere 116 2063 2179 22760 180833 203593 Cooperative forestiere 35 315 350 2998 20326 23324 Cooperative de lăptărie 7 25 32 1808 2745 4553 Cooperative viticole 14 20 34 1358 3259 4617 Obștii de cumpărare și arendare 17 404 421 1023 21676 22699 Diverse 129 91 120 14935 7225 22160 Total 318 2918 7192 313240 956242 1269472 Sursa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
cooperativele românești în anul 1941 Tipul cooperativei Numărul cooperativelor, din care: cu beneficii cu pierderi fără rezultate Total Credit 2973 727 75 3775 Consum 120 20 5 145 Aprovizionare și desfacere 1282 117 39 1438 Forestiere 128 44 13 185 Lăptării 26 3 29 Viticole 26 2 1 29 Diverse 97 23 12 132 Total 4652 936 145 5733 Sursa: Mircea V. Pienescu, "Cooperația", București, 1945, p. 211 Se poate observa că, din cele 5733 de cooperative care au depus bilanț
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Se poate observa că, din cele 5733 de cooperative care au depus bilanț 81,1% au abținut beneficii (excedent) și 16,3% pierderi. Analizând ponderea cooperativelor care au obținut excedent, pe tipuri de cooperative, rezultă următoarea situație: cooperativele viticole și lăptăriile 89,6% cooperativele de aprovizionare și desfacere 89,1% cooperativele de consum 82,7 % cooperativele de credit 78,7%. Evoluția cooperației a cunoscut o nouă schimbare după încheierea celui de-al doilea război mondial și venirea la putere a Partidului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
secție pentru valorificarea ouălor (lipseau însă cooperativele de colectare specializate); s-a alocat un fond pentru finanțarea pivnițelor cooperatiste astfel s-au înființat 5 cooperative viticole în diferite regiuni ale țării. Mai dificilă s-a dovedit acțiunea de organizare a lăptăriilor cooperatiste. Prin legea din 1929, s-a încercat să se dea o reglementare unitară pentru toate tipurile de cooperative care pot fi înființate în agricultură. Această lege constituie un moment de referință în evoluția cooperației agricole din țara noastră. Legea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
nu pot fi considerate cooperative pentru erau înființate și folosite de stat ca instrumente pentru aplicarea reformei. În perioada 1918-1942 s-a înregistrat o diversificare a formelor de cooperative, apărând: cooperative forestiere, cooperative de credit, cooperative de consum, cooperative de lăptărie, cooperative viticole, obștii de cumpărare și arendare. Unul dintre marile neajunsuri care a afectat negativ dezvoltarea cooperației pînă în 1945 a fost lipsa unei legi corespunzătoare care să reglementeze funcționarea tuturor tipurilor de cooperative. Astfel, deși legea de la 1903 a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie această răcoritoare și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț, deși „lăptăria” adăpostește alte lichide decât laptele. Mai bun decât braga e salepul. El e preparat din esență de feculă, din tuberculele unor specii de orhidee, miere, lămâie și apă. Însă personajul Stavru, al lui Panait Istrati, salepciu profesionist și falsifică băutura
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
proiecte, printre care reconstrucția întregii rețele de conducte de aducțiune, n-au rezolvat însă problema aprovizionării orașului Huși cu apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, funcționau șase piețe comerciale: Piața Sf. Nicolae, Pescăriei (lângă Sfinții Voievozi, pe strada Blănăriei), Lăptăriei, Verdețurilor (pe strada Ghica Vodă și pe strada Târgu Făinei), Sf. Dumitru și Primăriei. Comerțul hușean era concurat de o serie de târguri: Răducăneni (înființat în 1838), Codăești (1838), Hoceni (1846). Pentru a asigura populației satelor din nordul depresiunii Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și mulțimea englejilor. Această din urmă calitate e singura care poate fi discutată. Pretutindene îi întâlnești, nalți, deșirați, cu monocluri în ochi, cu cizme potcovite, cu lungi bastoane ferecate, ocăind ca niște rățe care se scaldă în apă. Cât despre lăptării și brânzeturi, n-avem ce zice! Tinerii căsătoriți, mai ales, deprinși, se vede, cu laptele cel stricat din Paris, nu încetau de a face ditirambe entuziaste în lauda cafelelor cu lapte întovărășite de caimac, unt proaspăt și miere, de care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fiecare ipochimen în parte. Doar știi și tu că sunt corectă: ăla care învață, foarte bine, să fie sănătos, da' cu ăilalți se schimbă calimera, nene!... Adică tu spargi trei milioane de lei pe noapte în Vox Maris sau la Lăptărie, la examen ești tufă și după aia vrei să fac și fapte de milostenie cu tine? Alea la biserică, puiule, nu la facultate. Așa că treci și cotizează, că nu sărăcești din o sută de euroi, ce dracului! Păi, nu-i
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
tu ai știut dă lucrare. Nimeni al'cineva. Poți să te juri tu și pă mă-ta și pă tac-tu, că nu te cred. Acum mi-e din ce în ce mai clar: te-a lovit damblaua când m-ai văzut ieri în Lăptărie cu Simona. Nu nega! O vorbă să nu scoți, că te joc în picioare, pocnitoareo ce ești! Apăruseși și tu, așa, la 'șto, din întâmplare p-acolo și ți-a căzut fața când m-ai observat în colț cu fata
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
abilitate Îi era foarte folositoare cînd fusese hoț de buzunare. Apoi am Întîlnit-o pe doamna... Rosti acest nume cu emfază și cu oarecare mîndrie. — N-are cazier. N-a făcut niciodată trotuarul. Abia sosise din Bretagne și lucra la o lăptărie. Legătura cu ea a fost serioasă și am trecut imediat pe la starea civilă. Ba chiar a vrut neapărat să mergem În satul ei ca să ne căsătorim la biserică, și a fost o nuntă adevărată, cu rochie de mireasă. Se bucura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
Ăsta era un un roșcovan plin de coșuri pe față, Adina Dabija 64 absolvent de filologie, cu vreo doi ani mai mare ca mine, care lucra În publicitate, prietenul unui coleg de redacție. Ne nime- riserăm odată la masă la „lăptărie“ la un concert cu Anca Parghel. Își scosese cravata și și-o pusese În geanta diplomat. Apoi și-a luat o bere la halbă și a Început să scormonească cu ochii În stânga și-n dreapta după gagici. — Cei de la redacție
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
bifidoc; biscuit; biscuite; bovină; budincă; caimac; calm; cană cu lapte; casă; cu cereale; cu cereală; chefir; ciocolată; ciupercă; colac; copii mici; copilași; copilărie; corn; de cuc; culoare; delicatese; dimineața; fin; frigider; fript; fulgi; grăsime; greu; gros; gunoi; gust; iubire; lactat; lăptărie; leac; mamei; materie animală; matern; mămăliga; mic; mic dejun; microbi; și miere; naște; natural; negru; neplăcere; neplăcut; nesquik; nutritiv; oase; orez; păr; pieptul mamei; pisică; pîine; nu-mi place; plăcere; plăcut; poftă; producător; proteină; purificare; rece; relaxare; revenit; sat; sete
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
juca șah la cafeneaua Terrasse, ca și unii dintre dadaiști. Se ignorau cordial.» 8) Mult mai tîrziu, în 1975, Soljenițîn, într-o reconstituire romanescă - Lenin la Zürich -, menționează existența Cabaretului: «Puțin mai departe - scrie el - aproape de strada Catedralei, se afla „Lăptăria” în care se instalase Cabaretul Voltaire, unde, la începutul lui februarie 1916, s-a născut dadaismul.» Și adaugă acest amănunt privitor la conducătorii bolșevici: «Treceau prin față pe la Voltaire, cabaretul aflat pe colț, la intersecția vecină, unde boema își petrecuse
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
prețios ce spun acum - dar aș vrea să refacem țesutul social al intelectualului, al omului de cultură, să resolidarizăm breasla literară, să re-familiarizăm breslele între ele. De pildă, aș vrea să aducem la un loc, să ne întîlnim, lunar, la Lăptăria lui Enache - pictori, sculptori, actori, regizori, dansatori, filozofi etc. și să încercăm să vedem dacă, în tot marasmul ăsta de incultură, de răutate, de agresivitate și de prostocrație, reușim să ne mai găsim un rost. Aceasta ar fi, așadar, direcția
DAN C. MIHĂILESCU "Toată viața am avut obsesia non-alinierii" by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/15500_a_16825]
-
dar respinge categoric ortodoxia din noua spiritualitate românească... Anticreștin, Dl Motru secularizează spiritualitatea, coborîndu-i înțelesul pînă la o ideologie oricare; antirasist, face din ea o emanație naturală și episodică a rasei; antinaționalist, românismul său se reduce la o spiritualitate de lăptării și bănci populare. Idealul propus unei generații e lozinca unui club politic: statul țărănesc". Acest studiu al lui Crainic din Gîndirea (1936, nr. 6) a continuat și în numărul ei viitor, în care Rădulescu-Motru era denunțat ca promovînd un "ateism
Despre liberalism si românism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15903_a_17228]
-
electrică cu turbine și mai sus magnifica instalație a băilor de plajă Ștrand, extrem de utilă în timp de vară pentru populația orașului. Stabilimentele Ștrandului se perfecționează din an în an, actualmente sunt înzestrate cu peste 500 cabine, hidroterapie, restaurant, bufet, lăptărie, frizerie etc. Muzică militară concertează în fiecare zi. În seri de vară se țin aci serbări venețiene, într-o animație mondenă”. („Ghidul orașului Timișoara”, 1926, de Virgil Molin). Nimic mai potrivit decât acest citat dintr-o lucrare apărută acum 80
Agenda2006-22-06-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/285012_a_286341]
-
În drum spre Moși, coana moașă a lui Caragiale bea bragă, o băutură fermentată din făină de mei și pesmet. Am prins și eu în copilărie și am rămas cu o impresie oribilă. În Caragiale se bea și șvarț deși "lăptăria" adăpostește alte lichide decît laptele. Mai bun decît braga e salepul. El e preparat din esență de feculă, din tuberculele unor specii de orhidee, miere, lămîie și apă. Însă personajul Stavru al lui Panait Istrati e salepciu și falsifică băutura
Alcooluri și beții de personaje by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10520_a_11845]
-
va fi înmormântat Miercuri 5 Martie crt. la orele 2 d. m. Furt de blană Individul Marin Gheorghe, originar din Câmpulung, actualmente domiciliat ca măcelar în Rohozna, venind în ziua de 3 martie crt. la Cernăuți, s-a dus în lăptăria lui Herman Picker să facă o consumație. Aici a pus ochiul pe o blană a lui Picker ce se afla în cui. Când a părăsit localul s-a îmbrăcat în blană, făcându-se nevăzut. După scurt timp, proprietarul lăptăriei Picker
MIRCEA STREINUL – texte restituite by Mircea A. Diaconu () [Corola-journal/Imaginative/6598_a_7923]