1,874 matches
-
Acasă > Poezie > Familie > MAMA, S-O IUBIM CÂND ESTE! Autor: Paulian Buicescu Publicat în: Ediția nr. 1888 din 02 martie 2016 Toate Articolele Autorului Deseori aud romanța la fel-de-fel de lăutari : "A venit aseară mama", tocmai din Ocnele Mari... Câtă iubire e în stihuri, de la Vasile Militaru Ce ne-amintește despre mama, folosindu-și din plin haru' ! Cu opincile-n picioare, în vila sau în Palat Nu-și mai simte-n
MAMA, S-O IUBIM CAND ESTE! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384196_a_385525]
-
Gastro și restaurante Într-o seară de toamnă blândă, am coborât treptele ce duc la Crama Lăutarilor, din complexul hotelier Magnus. Întâmpinați de o frumoasă hangiță, ne-am lasat conduși la masa ce am rezervat-o din timp. Pentru început am fost omeniți cu ceșcuță de pălincă maramureșeană autentică. Și noi care credeam că ne vom plictisi
E timpul pastramei, domnilor! (I) [Corola-blog/BlogPost/99859_a_101151]
-
am lasat conduși la masa ce am rezervat-o din timp. Pentru început am fost omeniți cu ceșcuță de pălincă maramureșeană autentică. Și noi care credeam că ne vom plictisi până va fi făcută pastrama comandată. Când ești la Crama Lăutarilor nu ai cum să te plictisești. Parcă intuind starea noastră de șpriț/spirit, numai ce am pus ceștile jos, că imediat a început să cânte taraful. Și dacă îți cântă taraful una de inimă albastră poți sta cu mâinile încrucișate
E timpul pastramei, domnilor! (I) [Corola-blog/BlogPost/99859_a_101151]
-
grătar. 8 | focus pe restaurant am gustat: Pastramă de oaie Seara am încheiat-o cu o porție de plăcintă cu brânză și stafide, un desert de bucătărie pentru care ar trebui să ne asumăm patentul la comisia europeană. La Crama Lăutarilor este locul unde mâncarea și voia bună sunt la ele acasă.
E timpul pastramei, domnilor! (I) [Corola-blog/BlogPost/99859_a_101151]
-
a străduit să redea anumite finețuri folclorice, dar publicul ne-a pus direct alături de Gogol Bordello și nu’ș’ce trupă din Țara Bascilor, de care nici n-am auzit... Cocktail de stiluri - cocktail de receptări... Clipul e cu niște lăutari țigani care intră pe scenă peste trupă, cu care fraternizează într-o mare veselie! Am fi vrut să facem un featuring cu un cîntăreț basa, dar nu s-a legat nimic. Acum nu regret: ar fi fost ceva de dragul marketingului
"Haos.ro", interviu cu Florin Dumitrescu [Corola-blog/BlogPost/97439_a_98731]
-
mai degrabă roluri. Însoțit peste tot de limuzina sa albă care-i servește totodată drept birou și studio de machiaj, bizarul domn Oscar plonjează cu toată ființa sa dintr-un rol în altul, devenind, pe rînd: cerșetoare, bancher, asasin plătit, lăutar țigan, tată de adolescentă ajunsă la problematică vîrstă a pubertății, monstru din subteranele Parisului, ninja, bătrîn muribund etc. ### Despre Los Angeles Film Critics Association (LAFCA) Fondată în 1975, LAFCA este formată din critici de film profesioniști din Los Angeles care
Holy Motors – cel mai bun film de limbă străină [Corola-blog/BlogPost/97546_a_98838]
-
cei care au avantajul de a câștiga bani din hobby astfel că am găsit un om care face fotografii atât din plăcere cât și pentru bani. Să fii un fotograf nuntă sună banal de parcă ai intra în aceași categorie cu lăutarii sau cântăreții de petreceri iar magia creativității se risipește și repede ești aruncat într-o găleată unde gloria pare să dispară iar banalul și mediocrul să troneze. Vreau să spun la toti că așa ceva nu este adevarat iar un fotograf
Arta se găseşte şi într-un fotograf de nuntă [Corola-blog/BlogPost/97707_a_98999]
-
Distribuție: Magda Catone (babă Satului) Andrei Runcanu (tânărul care-i dus cu forța de iubita sa la vrăjitoare) Carla Maria Teaha (față care vrea să-și lege iubitul prin farmece) Irina Strungareanu (sufletul tinerei) Florentin Munteanu (sufletul tânărului) Gabriel Fatu (lăutarul) Regie: Chris Simion Durată: 1h 15 min Evenimentul este programat miercuri, 31 iulie, ora 21.00 pe terasa restaurantului Harlequin din Mamaia. Rezervări la 0766400181. Prețul unui bilet este 60 lei. Important pentru public (detalii organizatorice): Rezervarea telefonică este valabilă
Comedia Şapte blesteme @ Harlequin [Corola-blog/BlogPost/97762_a_99054]
-
întrebăm cum ar putea astfel de sportivi să fie creștini exemplari în viața extrasportivă. Bineînțeles, în timpul liber mulți dintre ei își risipesc tinerețea, sănătatea și talentul prin baruri de noapte, discoteci și taverne, înconjurați de dame de consumație și de lăutari, înecându-și victoriile și înfrângerile în alcool și tutun. Ce mai viață de sportiv... De cealaltă parte, spectatorii (galeriile) se întrec și ei, cu furie și ură, în a-și adresa reciproc înjurături și expresii obscene, într-un singur glas
FOTBALUL ŞI CELELALTE SPORTURI de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1998 din 20 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383580_a_384909]
-
când stă de vorbă în pivniță, printre butoaie, la o fripturică și la un pahar de vin, cu invitați de seamă (uneori de zeamă), nu-mi place că nea Mircea confundă, la noua-vechea sa emisiune de pe TVR 1, tarafurile de lăutari autentici cu grupările colorate de refugiați (mă refer la refugiații de pe la 1400) care fac doar „scîrța, scîrța, scîrța, scîrța”. Personal îl admir pe omul Mircea Dinescu pentru patriotismul de care dă mereu dovadă, pentru curajul cu care a înfruntat regimul
MIRCEA DINESCU ÎN ROCHIE SIMPLĂ DE STAMBĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383766_a_385095]
-
muzicale, iar scriitura simplă pe care melodica se construiește, conturează una dintre cele mai frumoase pagini din creația lăutărească", notează Elize Stan, dr. etnomuzicolog. ,, Pentru a fi un artist desăvârșit este obligatoriu să fi trecut prin etapele esențiale: să fii lăutar, apoi muzicant și în sfârșit muzician. Aceasta este marea calitate a artistului Dumitru Zamfira. Îl recomandă talentul, profesionalismul și seriozitatea.Felicitări!", semnează Mădălin Voicu, muzician. ,,Este pentru prima oară în cariera mea de compozitor, când găsesc un asemenea răspuns fin
DUMITRU ZAMFIRA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2061 din 22 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380109_a_381438]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > POEME Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1528 din 08 martie 2015 Toate Articolele Autorului Doresc Doresc să fiu lăsat să cânt ce vrea în mine lăutarul care își simte-ntruna harul când cer senin și când pământ. Nu vreau decât să pot să-ncânt și-atunci când îmi descriu amarul, când strig: Prieteni, sus paharul, fiți veseli că n-am fost înfrânt. E zdrențuit al meu veșmânt
POEME de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377229_a_378558]
-
a fost instalat un cort mare în care urma să se desfășoare ceremonia celei mai importante nunți care avusese loc în ultimii ani în Ciulnița.Domnul Alexandrescu, fiind unul din cei mai înstăriți oameni din orășel, tocmise cei mai buni lăutari pe care îi găsise prin București și adusese cei mai buni bucătari cunoscuți în zonă. Tot orașul era în fierbere, deoarece majoritatea erau invitați la petrecere. Domnul Alexandrescu invitase de asemeni toți furnizorii și subfurnizorii din țară și străinătate. Maria
MOȘ MACHE, CAPIV..DRAGOSTE ÎMPLINITĂ de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1614 din 02 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377162_a_378491]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LĂUTARUL Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt lăutarul. Cu vioară veche cânt după ureche ce-mi șoptește harul meu fără pereche. Cânt și văd amarul cum își stinge jarul și
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > LĂUTARUL Autor: Anatol Covali Publicat în: Ediția nr. 1959 din 12 mai 2016 Toate Articolele Autorului Eu sunt lăutarul. Cu vioară veche cânt după ureche ce-mi șoptește harul meu fără pereche. Cânt și văd amarul cum își stinge jarul și scapă de streche. Cânt cu pasiune, cu lacrimi pe față, despre-această viață care-i și minune și
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
de rană. Mulți câini răi mă latră, dar când din vioară cânt, se-ascund pe-afară, căci văd că mi-e șatră, candelă și vatră, căci struna-i stelară face să tresară până și o piatră. Anatol Covali Referință Bibliografică: Lăutarul / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Anatol Covali : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
LĂUTARUL de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382187_a_383516]
-
cu Filarmonica „George Enescu” și TVR, îi are ca protagoniști pe Grigore Leșe împreună cu invitații săi: Zamfira Mureșan (Țara Lăpușului, Maramureș), Mihai Moldovan (Valea Idicelului, Mureș), grupul de aromâni din Cogealac, Constanța (Dumitru Zogu, Nicolae Zogu, Mihai Gherase, Giogi Vasile), lăutari din Sudul Olteniei (Toni Căldăraru din Băbiciu, Titi Burcea din Băduleasa, Emil Zamfir din Corabia) și un grup vocal-instrumental din Maramureșul Voievodal (Ioachim Făt, Ioan Pop, Grigore Chira). Demonstrațiile de virtuozitate muzicală vor alterna cu momente lirice susținute de actorul
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
va fi transmis de TVR 2 și de reprezentanțele ICR de la Istanbul, Stockholm, Londra și Roma. „Întotdeauna m-am întrebat: oare cum s-o fi cântat mai demult în satele românești? Cum era muzica în zonele tributare oieritului, cum erau lăutarii și ce reprezentau ei pentru comunitate? Ce a mai rămas din această muzică? Răspunsul mi-a venit după mulți ani, urmărind fenomenul din aproape în aproape, cunoscând oameni, stând de vorbă cu lăutarii, ascultându-i la ei acasă. Pentru concertul
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
muzica în zonele tributare oieritului, cum erau lăutarii și ce reprezentau ei pentru comunitate? Ce a mai rămas din această muzică? Răspunsul mi-a venit după mulți ani, urmărind fenomenul din aproape în aproape, cunoscând oameni, stând de vorbă cu lăutarii, ascultându-i la ei acasă. Pentru concertul acesta am făcut o selecție din tot ce am întâlnit mai reprezentativ pe teren în timpul filmărilor seriei de televiziune La porțile ceriului. Împreună cu ei vom putea arăta lumii că în satele noastre încă
„La porțile ceriului”, un spectacol de muzică și poezie cu Grigore Leșe și invitații săi [Corola-blog/BlogPost/93223_a_94515]
-
și prin alte părți" Și noi, ăștilalți, tot sloboziți sîntem?" Bunicul meu, mai închis la piele, ținea brutăria comunei, dar se cam săturase de ea. De aceea se apucase de poze. El auzise că "înainte", la țară, fierarii, brutarii, de lăutari nu mai vorbim, erau țigani. Dacă n-aveau pămînt, trebuia să trăiască și ei din ceva. "Mă, nea Fănică, te complaci prea ușor. De-aia zic, să facem o istorie a comunei și s-o tipărim la București! Și un
Istoria abandonată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8224_a_9549]
-
câteva pete de negru, efectul fiind acela al unor picturi în ulei; chipurile de copii și maturi surprinse de Gyuri Ilinca se manifestă deschis, în natura mediului rural, cântând chiar la diferite instrumente, ce compun în genere tarafurile sătești de lăutari; Cornel Brad a expus un grupaj de peisaje reflectate, simetric, în apă, iar Cristina Irian a preferat să confere un aer fantomatic siluetelor și obiectelor prezentate. Exponatele au reflectat doza de sensibilitate, simțul de observație a mediului înconjurător și simțul
?Gr?dinile secrete? ale omului contemporan by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83156_a_84481]
-
o nouă viață în decor pur românesc. în calitatea lor de re-interpreți ai unor astfel de venerabile texte, personajele din O șezătoare la țară - chiar dacă sunt specifice Valahiei din secolul al XIX-lea, chiar dacă sunt arendași, negustori greci, țărani bănuitori, lăutari, țigani etc., rămîn prototipuri ale umanității eterne. Precursorul involuntar al lui Creangă și Sadoveanu a rămas multă vreme în umbră, după cum în umbră a rămas și alt aspect al operei lui: este vorba de caracterul documentar excepțional al textelor lui
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
miresei - Marie Jeanne Livezeanu, Nașul - D. Georgescu Oprișan, Nașa - Magda Kenny, Tatăl -Carol Apostolescu, „Suratele” - Nutzi Dona, Josefina Krannich, Magdalena Rădulescu, Rozina Krannich, Coca Ignat, Tamara Grămadă, „flăcăii” - Nicolae Iacobescu, Bela Balogh, Dimitrie Checais (dublu rol), V. Ivan, Petrică Bodeuț; „lăutarii” - coriștii: Dragomir Grigoreacu, Costel Simionescu, Ștefan Mureșeanu, Mircea Zverca<footnote Anca Florea, Opera Română. Al doilea deceniu. 1931-1941. Editura Info Team, București 2002, p. 293-301. footnote>. Regia: Panait Victor Cottescu, regia scenică: sculptorul Mac Constantinescu. Corepetitorii: Liubomirov, Brânzeu, Carp. ISTORIC
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
Raul Erceanu, Ovidiu Vîlcu; Gospodina - Valentina Iacovache; Bătrânul satului - Mihai Beluri; Fârtații: Victor Marcu, Adrian Gheorghiu, Nicolae Pantazi, Bela Covaci; Cumetrele: Ioana Butnaru, Eugenia Olteanu, Lidia Lăzărescu, Gabriela Ioniță, Emanuela Cosacu; Suratele: Ruxandra Racoviță, Anca Ștefănescu, Viorica Moise, Sonia Dumitrecu; Lăutarii: Mihai Soroțchi, Anatol Dumitrescu, Cușa Hristu. REFERINȚE ÎN PRESĂ: Alexandrescu Romeo, Plimbare în lumea muzicii, Câteva ceasuri cu Paul Constantinescu, articol apărut în „Universul literar”, an I, nr. 32, sâmbătă, 2 august 1941 și republicat integral în volumul Paul Constantinescul
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
apariției doinei ca urmare a unei nevoi de hygienă psihică (Geburt de Doina aus der Psychohygiene). Cel de-al patrulea capitol al lucrării se ocupă de categoria doinelor care, schimbându-și funcția catarctică au luat formă spectaculară, intrând în repertoriul lăutarilor profesioniști. În acest context, cercetătorul abordează tangențial și domeniul evoluției lăutăriei în teritoriul românesc, instrumentele care puteau face parte dintr-un taraf de lăutari, și, evident, și repertoriul și stilul acestor forme de exprimare spectaculară. Pe baza observațiilor sale, autorul
Doina. O introducere ?n c?ntecul liric rom?nesc by Sanda H?rlav-Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/84071_a_85396]