405 matches
-
să-i facă mai rău!... Tânte Aurore nu contenea din zâmbet, fata i se îmbujorase curând și buzele îi deveniseră zmeurii. Ne instalaserăm într-o sanie încăpătoare, joasă, nu mult diferită de cele țărănești, dar ceva mai scurtă, cu tălpoaie lațe, potrivite pentru zăpadă neașezata. O mai deosebea de vehiculele rustice bancheta foarte comoda, acoperită cu blănuri, pentru a-i ocroti pe ocupanții ei de frig. Argatul nostru ne prinsese la sanie doi căi pintenogi de povară, că nu cumva să
TANTE AURORE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372782_a_374111]
-
atâția spini. Eu nici cu mine însămi nu mă mai înțeleg - Femeia de câmpie, bărbatul sacrileg Se țin de-ncheieturi și nimeni nu-i ajută, Cănd limita-i împinge, în noapte, pe o pluta. 23 iulie 2016, Constantă Sursă foto: #Lațe #Afternoon - #Igor #Medvedev 40x60 cm, #oil on #canvas #ArsMuriendi #literatura #poezie #poezii Referință Bibliografica: Pelerinaj la casa de lemn / Lorena Georgiana Crăia : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2060, Anul VI, 21 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lorena
PELERINAJ LA CASA DE LEMN de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2060 din 21 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379169_a_380498]
-
help!" 105 Șo spoke they, & clos'd the Gate of the Tongue în trembling fear. ["What have I done," said Enion, "accursed wretch! What deed? "Is this a deed of Love? I know what I have done. I know "Too lațe now to repent. Love is chang'd to deadly Hate, " A life is blotted ouț, & I alone remain, possess'd with Fears. 110 "I see the shadow of the dead within my soul, wandering "În darkness & solitude, froming Seas of
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Portugal; with a description of the Fortunate Islands. Written originally în French, by P. D. C., Gent and since translated by him into Latin and English. With the translations also of the Description of S. James's Park, and the lațe Fight at S. Lucar, by Mr. Edmund Waller; the Panegyric of Charles the Second, by Mr. Dryden; and other pieces relating to the present times. London, printed by W. G., 1662. Ne permitem să remarcam un element care ne ajută
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
American Literature, vol VII, ch. viii.4 The Compleat Ambassador Cabala, sive Scrinia Sacra. Mysteries of State and Government în Letters of illustrious Persons and great Agents; în the Reigns of Henry the Eighth, Queen Elizabeth, King James and the lațe King Charls. În two Parts, în which the Secrets of Empire, and Publique manage of Affairs are contained, Cambridge University Press, Cambridge, 1907, p. 214 footnote>. De numele acestor consilieri este legată o înțelegere secretă, încheiată între Ludovic al XIV
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
direction de Henri Cazelles et André Feuillet, ed. Letouzey et Ané, Paris. Dictionnaire Encyclopédique de la Bible, 1987, publié sous la direction du Centre: Informatique et Bible, Abbaye de Maredsous, Brépols. Gesenius’ Hebrew Grammar, 1980, aș edited and enlarged by the lațe E. Kautzsch, 2-nd English edition revised în accordance with the 28-th German edition (1909) by A.E. Cowley, Clarendon Press, Oxford. Harper’s Bible Dictionary, 1985, ed. Paul J. Achtemeier, Sân Francisco. LaCocque, André, Ricoeur, Paul, 1998, Penser la Bible
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
putu să-i numere. Asfixiat, Zalomir se năpusti afară într-o hărmălaie ca de iad. „Duhoarea asta de dihor e o armă eficace”, gândi el. între risipituri de pereți, o gaură scobită în paie slujea de adăpost unei arătări cu lațe albe pe sub broboadă, cu un dinte îngălbenit și nasul căzut peste bărbie. înnodat în zdrențe petecite, trupul unei ființe ieșea doar pe jumătate din covru, ca să-și cârcâlească degetele la un hârb cu jăratic. Arătarea croncănea fără șir, cu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
mi se păruseră exagerate. Și în altă sală, în aceeași zi, impresie diferită. Pe neașteptate o zării la spatele meu. Într-o bluză albă, capul ei mi se păru mic, cu părul, din cauza căldurii, ud de transpirație și căzând în lațe sărace, fața umflată și moale, genele aproape inexistente, nasul cârn, dinții subțiri și interminabili. În fața neînsemnătății ei am fost satisfăcut ca de un câștig personal. Vioiciunea și prestanța ei de odinioară mă umilise. Și într-adevăr, la o întîlnire pe
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
nu-mi venea a crede scena de ieri. Irina e din nou neînsemnată. Ce-o fi făcând Ela? Vineri. Am suferit zilele acestea cea mai puternică emoție din viața mea, și asta din pricina Irinei. Strâmba, cu picioarele sucite, cu părul lațe, cu nasul cârn, cu rochia de 10 lei metru, cu locuința în mahalaua Dudeștilor, funcționară, mâine poate telegrafistă și viitoare soție de avocat mediocru de provincie, cu cunoștințe franceze de modistă, cu un sentimentalism de melodramă, la dispoziția mea când
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
Cu ajutorul lui, învățase să țintească. Omorâse elani și cerbi și crescuse în greutate, deși pusese pe ea numai mușchi. Părul lung în care băieții își îngropau nasurile și despre care spuneau că mirosea a mere devenise acum o claie de lațe, năclăite cu sevă de pin. În loc de tocuri, Pearl purta acum niște bocanci pe care îi primise de la Helena; nu se mai răsese pe picioare de trei ani. Dar când l-a sărutat pe Zach, a fost ca și când s-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
înspre asfințit. Sunt ferugienii, bonții, asalii și pitușii care vin la întrunirea nocturnă a Zonei, găzduită de pământul Katal. Un vânt aspru dulceag îmi trece printre perii gâtului lung, prea lung parcă... Cad într-o letargie călduț-rozalie, legănat de niște lațe ușor înțepătoare. Este altfel și bine! Tot la umbră, niște saioloți acrișori crănțăne ca niște sâmburi mari. Deodată, dintr-un tunel empireumatic deschis în stânga pieziș apare o extensie mecanică quadridentică și simt cum cocoașa dorsală îmi este smulsă cu putere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85064_a_85851]
-
știa vreun elev să bată toba sau să sufle-n goarnă, așa cum impunea ceremonialul pionieresc. Intelectualul cel mai de vază al satului a trecut glonț pe lângă ei și s-a năpustit În curte trântind ușa cu geamuri În urma lui. În lațele bogate, crețe și galbene avea mațele și oscioarele unui porumbel ce odihnise până atunci Într-un borcan cu formol, iar În mâna stângă ținea, fără să știe, două coaste de om și câteva vertebre. Directorul Încremenise, iar Albu de la Pionieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
rostogolit pe podele. Aghiuță s-a ridicat și el de parcă fusese azvârlit pe arcuri și, la repezeală, i-a ars huidumei două palme. După care s-au Încăibărat. Ea Își Înfipsese ghearele În gâtul lui, iar el se proptise În lațele ei și dădea caraghios din picioare, că pierduse contactul cu solul: zdrahoanca Îl ridicase de la pământ și era hotărâtă să-l sugrume. Până să sară să-i despartă, colegii au admirat puțintel scena, după care au intervenit: lui Dordonică, săracul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Când Foiște se repezise să-și umple a doua oară castronul, nu mai avea cu ce. S-a Întors cuminte la locul lui, a văzut că domnișoara Lori, care stătea lângă el, nu-și Începuse ciorba, s-a scărpinat În lațe, s-a mângâiat, așa, pe coate, și s-a uitat la cer. Toata lumea știa că se gătise cu apă din Dunăre și toți ziceau că e mult mai bun decât cu apă curată din puț. Foiște a oftat, și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ne strângem cu toții În locul cutare și să facem negoț unii cu alții. Să aducem, Însă, fiecare și câteva muieri și, cu bună Învoire, să le schimbăm Între noi care cum ne va plăcea.” „Nu ești prost deloc”, se scărpină În lațe ăl de se și visase taur singur peste o ditamai cireada de juninci, „dar nici gândul meu n-a fost prea rău, să știi!” „Ba a fost! Uite, eu, de-o pildă, nu te-aș lua taman pe tine să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai de preț, femeia, era și ea pregătită cum se cuvine. Dintr-o coropișniță păroasă, murdară și cu clăbuci În colțurile buzelor, mintoșii scoteau fiice de zeițe gata mereu de Împreunare Înfocată și de zămislit urmași viguroși. Întâi le țesălau lațele, le pictau fețele, le lungeau ochii cu o dâră subțire de funingine, le potriveau pieile de mortăciuni ce le purtau drept țoale În așa fel Încât acopereau, dar, mai ales, descopereau ațâțător ceea ce trebuia să-l bage În boale pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mâine o iau de la capèt, în același birou, în fața aceluiași calculator, zilele mele asemènându-se atât de mult una cu alta încât mi-e tot mai greu sè le deosebesc între ele, Trebuie sè-mi iau rèmas bun de la Angel, It’s lațe, I must go, îi scriu cu pèrere de rèu cuvintele despèrțirii, stând în fața porții casei ei din L.A., spunându-i cu mare greutate, noapte bunè, What time is it? It’s, e 10:45 pm, O.k., Take care, I
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Matei! Come now! Give me time to think! I can give you everything you want, I have this power, Matei! Who are you? I’m your Angel ! My angel?! Yes! Don’ț be afraid! I must go, now, It’s lațe! Of course! I have the power to change things! Don’ț forget it! I’ll see you tomorrow! Take care! You too! Bye! Bye V Cineva mi-a umblat la calculator! Hmm! Fac o verificare de rutinè a noilor fișiere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
lucrează numai pentru consulatul francez. De câte ori este nevoie să-ți repet asta? De o mie de ori? De un milion de ori? ― Vai, dar tu nici măcar nu te-ai pieptănat! Chiar vrei să mergi la spectacol așa cum arăți acum, cu lațele alea pe frunte? Grăbește-te, dragul meu! Nu vreau în ruptul capului să întârziem la spectacol. Sau ai uitat? Ledoulx aruncă o privire în oglindă și descoperi consternat că nu era deloc „aureolat de sănătate”, ci de-a dreptul caraghios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Rozanov repetă, pe un ton mai liniștit: — Ieși afară, pleacă! George purta un fulgarin negru, ca și alter ego-ul său. Gulerul fulgarinului era încă ridicat, așa cum fusese când intrase înăuntru din ploaia ușoară de afară. Părul nepieptănat îi atârna în lațe, gulerul neglijent deschis al cămășii și vesta murdară se vedeau pe sub fulgarin. Stătea nemișcat, cu mâinile în buzunare, și se uita cu ochi arzători la filozoful care se ridicase, cu spinarea curbată și ochii ieșiți din cap, ca o pasăre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
sau să ia foc Papucul. Când străbătuse camera, cu sticla în mână, își zărise imaginea reflectată în arcul aurit al oglinzii mari de peste consola căminului. Fața îi era roșie și buhăită, ochii încercuiți de riduri decolorate, părul îi atârna în lațe. Își spuse: „E cu putință să nu mai fiu frumoasă?“. Ochii i se umpluseră de lacrimi: — Ei, mergem acasă? întrebă Hector. — Nu putem pleca lăsând hoarda asta aici, răspunse Tom. — Multă lume a plecat. — Da, dar au venit alții, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
lucrurile astea. Și e mai bine..." ― Dacă se întîmplă ceva, șuieră Valerica Scurtu, țipă! Clintește! Sparge borcanele! Matei rînji: ― O să am grijă să-i astup gura. În locul dumitale nu m-aș duce. Femeia își mușcă buzele. Chipul obosit, încadrat de lațe puține, era verzui. Herpesul se întinsese, semăna acum cu un crater. Bătrâna clătină capul. "E tare urâtă biata fetiță." ― În fond, ce-o să facă nenorocita asta cu banii? întrebă Matei după ce ușa se închise. ― O să hrănească pești! bombăni Popa. Mulți
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
un timp pe gânduri, apoi se ridică greu. Lăsă ușa camerei larg deschisă. Începu să se pudreze grăbită, supraveghind holul. Pe arcadele pleșuve desenă două sprâncene inegale, învioră cu un roșu de cărămidă buzele zgrunțuroase și obrajii surpați. Își strânse lațele într-o panglică neagră apoi schimbă capotul. Reveni prima în hol. Melania Lupu se interesă din pragul bucătăriei: ― Gata, copii? Panaitescu se trezi speriat. Le privi rătăcit și articulă greu, cu limba împleticită: ― Ce-i? Ce vreți? ― Totul e în
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
niște automate. Matei înghiți în sec: ― Aș bea ceva. Simt că-mi vâjâie creierii! ― Sânt convinsă că tuturor ne-ar face bine o picătură. Sculptorul aduse o sticlă de rom și câteva păhărele. ― Eu nu beau! strigă Valerica Scurtu trăgîndu-și lațele. ― Idem, tinere! făcu Popa clătinând degetul în aer fără să miște mâna. Râse sardonic: în general, vreau să-l văd pe ăla care mai bea ceva în casa asta... Melania Lupu îl privi cu luare aminte. Coborî pleoapele încurcată: ― Îmi
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
am avea un radiator... ― Or să se mire al naibii cei de la Miliție când vor vedea că n-am reparat instalația, completă sculptorul. ― Ce?! se sperie Valerica Scurtu. Vin iar? Era vânătă de frig. Peste capot pusese un palton vechi. Lațele rare se confundau cu gulerul de blană gălbuie. Matei îi aruncă o privire întîmplătoare. "Dumnezeule! E hidoasă. Parcă ar fi un păianjen." Sprâncenele desenate inegal dispăruseră, lăsând un chip pleșuv cu fardul scorojit, ca o a doua pieliță, de var.
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]