276 matches
-
fața de la mine. Iacob a început să se târguiască pentru plecare chiar în acea seară. La căderea nopții femeile au adormit în corturile lor auzându-i pe bărbați certându-se între ei. Și asta s-a întâmplat multe nopți la rând. Laban de-abia aștepta să-l vadă pe Iacob plecat, împreună cu fetele lui și cu nepoții care nu prea îl respectau, dar de mâncat, mâncau mult. Bătrânul nu suporta însă ideea că Iacob ar putea pleca de la el ca un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
pe Iacob plecat, împreună cu fetele lui și cu nepoții care nu prea îl respectau, dar de mâncat, mâncau mult. Bătrânul nu suporta însă ideea că Iacob ar putea pleca de la el ca un om bogat. În lungile nopți de certuri, Laban stătea umăr la umăr cu cei doi fii ai lui, Kemuel și Beor. Cei trei beau bere și răcneau la Iacob și de obicei discuția se termina fără nici un rezultat. Iacob stătea și el alături de fiii lui mai mari, Ruben
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
Iosif ce vorbeau ele între ele cu vocea scăzută. Nu-i povesteam cum făceau provizii de pâine uscată sau cum își desfăceau tivurile rochiilor și ascundeau acolo mirodenii scumpe. Știam chiar și despre planurile Rahelei de a fura idolii lui Laban. În fiecare noapte, Laban striga la Iacob și-i spunea că n-are nimic de luat de acolo în afară de zestrea celor două neveste Lea și Rahela, adică mai nimic. Asta ar fi însemnat să rămânem doar cu corturile în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
între ele cu vocea scăzută. Nu-i povesteam cum făceau provizii de pâine uscată sau cum își desfăceau tivurile rochiilor și ascundeau acolo mirodenii scumpe. Știam chiar și despre planurile Rahelei de a fura idolii lui Laban. În fiecare noapte, Laban striga la Iacob și-i spunea că n-are nimic de luat de acolo în afară de zestrea celor două neveste Lea și Rahela, adică mai nimic. Asta ar fi însemnat să rămânem doar cu corturile în care stăteam. Apoi, într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
-i spunea că n-are nimic de luat de acolo în afară de zestrea celor două neveste Lea și Rahela, adică mai nimic. Asta ar fi însemnat să rămânem doar cu corturile în care stăteam. Apoi, într-un acces de mare generozitate, Laban i-a mai oferit și douăzeci de oi și douăzeci de capre - câte una pentru fiecare an în care Iacob îl slujise pe Laban, făcându-l mai bogat decât ar fi visat el în cele mai bune vise. Iacob, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
însemnat să rămânem doar cu corturile în care stăteam. Apoi, într-un acces de mare generozitate, Laban i-a mai oferit și douăzeci de oi și douăzeci de capre - câte una pentru fiecare an în care Iacob îl slujise pe Laban, făcându-l mai bogat decât ar fi visat el în cele mai bune vise. Iacob, pe de altă parte, pretindea măcar dreptul oricărui arendaș, adică o zecime din turme și anume zecimea cea mai bună. Voia, de asemenea, averea personală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
anume zecimea cea mai bună. Voia, de asemenea, averea personală a nevestelor lui, adică o cantitate însemnată de pietre de măcinat, fuse, războaie de țesut și vase de apă, bijuterii și bucăți de brânză. Îi aducea aminte în zadar lui Laban că corturile, turmele și servitorii erau acolo doar datorită muncii lui Iacob. Îl amenința că o să-și caute dreptatea la tribunalul din Haran, dar asta îl făcea pe Laban să râdă. El băuse și jucase de nenumărate ori cu bătrânii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bijuterii și bucăți de brânză. Îi aducea aminte în zadar lui Laban că corturile, turmele și servitorii erau acolo doar datorită muncii lui Iacob. Îl amenința că o să-și caute dreptatea la tribunalul din Haran, dar asta îl făcea pe Laban să râdă. El băuse și jucase de nenumărate ori cu bătrânii orașului și n-avea nici o îndoială a cui parte ar lua-o aceștia. Într-o seară târziu, după săptămâini întregi de discuții inutile, Iacob a găsit în fine cuvintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de nenumărate ori cu bătrânii orașului și n-avea nici o îndoială a cui parte ar lua-o aceștia. Într-o seară târziu, după săptămâini întregi de discuții inutile, Iacob a găsit în fine cuvintele care să-i înmoaie inima lui Laban. Bărbatul Rahelei și al Leei, tatăl copiilor făcuți de Zilpa și de Bilha, s-a uitat fix în ochii lui Laban și i-a spus că zeul părinților lui nu-l va privi cu ochi buni pe cel care încearcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
târziu, după săptămâini întregi de discuții inutile, Iacob a găsit în fine cuvintele care să-i înmoaie inima lui Laban. Bărbatul Rahelei și al Leei, tatăl copiilor făcuți de Zilpa și de Bilha, s-a uitat fix în ochii lui Laban și i-a spus că zeul părinților lui nu-l va privi cu ochi buni pe cel care încearcă să-i supere tribul. Iacob i-a spus că zeul venise la el în vis și-i spusese să se ridice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fi lovit în trup, în turme și în fiii săi. Asta l-a cam pus pe gânduri pe bătrân, care tremura de frică în fața oricărui zeu. Când Iacob a pomenit de zeul strămoșilor săi, zâmbetul a pierit de pe fața lui Laban. Norocul lui Iacob cu turmele, faptul că cei unsprezece fii supraviețuiseră și erau sănătoși, loialitatea servitorilor față de el și chiar și istețimea nemaivăzută a câinilor lui - toate astea arătau clar că Iacob era iubit de zei. Laban și-a amintit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
de pe fața lui Laban. Norocul lui Iacob cu turmele, faptul că cei unsprezece fii supraviețuiseră și erau sănătoși, loialitatea servitorilor față de el și chiar și istețimea nemaivăzută a câinilor lui - toate astea arătau clar că Iacob era iubit de zei. Laban și-a amintit dintr-odată anii în care Iacob adusese sacrificii însemnate zeului și s-a gândit că o asemenea devoțiune trebuie să-l fi mișcat pe zeul El. A doua zi, Laban s-a închis împreună cu zeii lui și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
clar că Iacob era iubit de zei. Laban și-a amintit dintr-odată anii în care Iacob adusese sacrificii însemnate zeului și s-a gândit că o asemenea devoțiune trebuie să-l fi mișcat pe zeul El. A doua zi, Laban s-a închis împreună cu zeii lui și n-a mai fost văzut până seara târziu. Atunci l-a chemat pe Iacob la el. În secunda în care Iacob a văzut fața socrului său, a înțeles că norocul se întorsese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
sunt pătate și pestrițe - adică cele a căror lână e mai ieftină și a căror piele e mai puțin căutată. Tu rămâi cu animale nepătate, cu cele mai bune, adică. O să plec din casa ta sărac, dar plin de recunoștință. Laban mirosea o capcană în propunerea lui Iacob, dar n-a prea înțeles care. Toată lumea știa că animalele pestrițe nu produceau lână prea bună și nici piele care se putea lucra frumos, pentru că rămânea cu pete. Ceea ce Laban nu știa era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
plin de recunoștință. Laban mirosea o capcană în propunerea lui Iacob, dar n-a prea înțeles care. Toată lumea știa că animalele pestrițe nu produceau lână prea bună și nici piele care se putea lucra frumos, pentru că rămânea cu pete. Ceea ce Laban nu știa era că aceste animale erau mai rezistente și mai sănătoase decât cele care aveau lâna perfectă și pielea curată. Mioarele brumării fătau miei gemeni mult mai des decât cele albe și majoritatea puilor erau de parte femeiască, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și mai multă brânză. Blana caprelor bălțate era foarte uleioasă și din ea se făceau cele mai bune frânghii. Dar astea erau lucruri știute doar de Iacob, pentru că le învățase de-a lungul anilor de muncă. Lenea și dezinteresul lui Laban îl costau acum. Și Laban a zis, așa să fie. Iar bărbații au băut vin ca să pecetluiască înțelegerea. Iacob avea să plece cu femeile lui, cu copiii și cu animalele bălțate, care nu erau mai multe decât șaizeci de capre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
caprelor bălțate era foarte uleioasă și din ea se făceau cele mai bune frânghii. Dar astea erau lucruri știute doar de Iacob, pentru că le învățase de-a lungul anilor de muncă. Lenea și dezinteresul lui Laban îl costau acum. Și Laban a zis, așa să fie. Iar bărbații au băut vin ca să pecetluiască înțelegerea. Iacob avea să plece cu femeile lui, cu copiii și cu animalele bălțate, care nu erau mai multe decât șaizeci de capre și șaizeci de oi. Iacob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în urma lor. Ar fi putut lua fiecare bulb de ceapă, fiecare bob de grâu, ar fi putut goli fiecare stup de albine. Dar ele au vrut să ia doar ceea ce considerau că le aparține. Nu făceau asta din considerație față de Laban, ci gândindu-se la servitori și la copiii acestora care rămâneau acolo. Eram trimisă în toate părțile, să car, să aduc diverse lucruri și nimeni nu avea timp să mă alinte sau să mă mângâie pe păr. Nimeni nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
cortul roșu. Cele patru surori s-au așezat, lăsând turtele cu trei colțuri neatinse în coșul din fața lor. Bilha a spus: - Ruti o să moară de-acum. Vorbele ei au plutit în aer, nimeni n-o putea contrazice. - Într-o zi, Laban o va lovi prea rău sau va muri pur și simplu de inimă rea. Zilpa a oftat în tăcere, iar Lea și-a șters lacrimile. Rahela a rămas cu ochii la propriile mâini. Mama m-a luat în poală, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
același timp tot ce putea fi mai diferit de mama. Nu înțelesesem niciodată de ce Lea era așa de bună cu ea. Eu, în sufletul meu, îi înțelegeam bine pe propriii ei fii ei care o disprețuiau. De ce îl suporta pe Laban? De ce nu se făcea respectată de fiii ei? Cum de avusese curajul să se omoare, dar nu avusese curaj să trăiască pur și simplu? Mă simțeam rușinată de inima mea împietrită, pentru că știam, de pildă, că Bilha ar fi plâns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
a masat picioarele până când am adormit. Nu m-am trezit până a doua zi seara, când Ruti era deja îngropată. Urma să plecăm cu toții câteva zile mai târziu. Tata și frații mai mari, împreună cu toți servitorii și cu fiii lui Laban s-au dus la pășunile cele mai îndepărtate ca să separe animalele pătate de celelalte, pentru că de-acum primele îi aparțineau lui Iacob. Dintre bărbați, doar Laban a rămas la corturi, ca să numere urcioarele în timp ce erau umplute și ca să se asigure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mai târziu. Tata și frații mai mari, împreună cu toți servitorii și cu fiii lui Laban s-au dus la pășunile cele mai îndepărtate ca să separe animalele pătate de celelalte, pentru că de-acum primele îi aparțineau lui Iacob. Dintre bărbați, doar Laban a rămas la corturi, ca să numere urcioarele în timp ce erau umplute și ca să se asigure că baloturile de lână pe care urma să le luăm nu erau mai multe decât se stabilise. „E dreptul meu”, mormăia el. Până la urmă, Laban a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
doar Laban a rămas la corturi, ca să numere urcioarele în timp ce erau umplute și ca să se asigure că baloturile de lână pe care urma să le luăm nu erau mai multe decât se stabilise. „E dreptul meu”, mormăia el. Până la urmă, Laban a obosit să le păzească pe fetele lui și s-a hotărât să plece la Haran, „cu treburi”. Lea a rânjit la auzul veștii. - Bătrânul are de gând să se ducă și să joace și să se îmbete cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
se îmbete cu ceilalți ticăloși de pe acolo, de bucurie că în sfârșit scapă de lacomul de gineri-su și de fetele lui nerecunoscătoare, zicea ea în timp ce-i pregătea de mâncare ca să aibă la drum. Beor a plecat și el cu Laban și au făcut mare caz de faptul că îl lăsau pe Kemuel să supravegheze în continuare. - El rămâne în locul meu și îl investesc cu autoritatea mea în toate, zicea Laban către cei rămași să strângă și să împacheteze. Nici nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
ca să aibă la drum. Beor a plecat și el cu Laban și au făcut mare caz de faptul că îl lăsau pe Kemuel să supravegheze în continuare. - El rămâne în locul meu și îl investesc cu autoritatea mea în toate, zicea Laban către cei rămași să strângă și să împacheteze. Nici nu dispăruse bine pe după primul deal, că fiul său Kemuel a cerut să-i fie servit vin de către Rahela însăși: - Să nu-mi trimiți vreo servitoare urâtă, a răcnit el, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]