KorAP: Find »[drukola/base=labiolectură & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...11 >

265 matches

Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183

sau toracele logopatului declanșarea vibrațiilor. Se pot declanșa senzațiile de gâdilare cu un diapazon pus în vibrațiie pe gât, oasele craniene, maxilare sau vârful limbii. Sunetul d odată deprins se exersează împreună cu sunetul d pentru discriminare în pronunție, deși în labiolectură diferențierea se realizează în contextul cuvântului și enunțului propozițional. Se exersează sunetul în silabe deschise și închise, și se precizează diferența între pronunția lui t în comparație cu p și a lui d, în comparație cu b în silabe ca pa-ta, ba-da. (22

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe toată suprafața, din poziția cu gura deschisă și expir nazal, urmat de repetarea exercițiului cu gura închisă; - contenția unei bomboane plate tip acadea între fața dorsală a limbii și palat, cu rezistență la tracțiunea ușoară pe bățul bomboanei; Antrenamentul labiolecturii și simțului tactilExerciții de diferențiere mimo-articulatorie și analiza fonetică pentru t, d, n. - Exerciții de diferențiere acustică a fonemului n în grupul cu vocale și consoane, dar mai ales în grupul consonantic -nc și -ng în care transferul articulator impune

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ridicare a maxilarului, cu limba pe planșeul bucal; - mișcări de protruzie și retracție a maxilarului cu limba pe planșeul bucal; - mișcări de lateralitate a maxilarului cu limba pe planșeul bucal; - mișcării de coborâre a mandibulei dirijată prin apăsarea limbii. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Diferențierea sunetelor africative, cu și fără sonoritate, de sunetele din a doua regiune de articulare în silabe, cuvinte și propoziții, la diferite distanțe și incidențe de sursa vorbitoare, cu și fără participarea vederii la hipoacuzici. Se face

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
ș, i nu se rostesc distinct unul față de altul, ci deodată, scurt, prin contopirea lor într-un singur sunet: ce sau ci. Logopatul trebuie să vizualizeze și să intuiască într-o mișcare lentă și elocventă imaginea fonomimică pentru însușirea deprinderii labiolecturii. Ca tehnică de articulare se explică subiecților că organele fonatoare trebuie să ia poziție ca pentru emiterea fonemului t, dar pronunță sunetele ș, e sau i în mod consecutiv, după cum e cazul îce sau ci). Prin exerciții repetate, se ajunge

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
sau ci în cadrul unor cuvinte care le conțin: ceai, cer, cioc, cinci, fără să fie nevoie deprinderea analitică a complexului fonemic. Odată emise în cadrul cuvintelor, aceste foneme trebuie exersate și analitic în fața oglinzii, pentru o deprindere a identificării lor prin labiolectură și o facilă utilizare a acestora în vorbire. Se exersează pronunția complexului fonemic ce, ci, la începutul, mijlocul și sfârșitul cuvintelor: cer, ceai, ceas, ceapă, a începe, măcina, face, zece, cireșe, cizmă, cărucior, cinci etc și se formulează propoziții al

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
exercițiul cu vârful ridicat spre alveole în expir; Exercițiile de antrenament prearticulator se continuă cu antrenamentul articulării propriu-zise, în care fiecare exercițiu se efectuează precis, fără grabă, neîntrerupt, după comandă, în serii de câte 4-6 repetări, după gimnastica generală. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Recunoașterea sunetului r în cuvinte și propoziții se face prin pronunțarea sunetului în cadrul unor cuvinte în diferite poziții, iar logopatul recunoscând fonemul semnalizează fie prin bătăi de palme, fie prin exprimare verbală. - Diferențierea sunetul r de celelalte

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
limbii lățite;mișcari de plasare a limbii înafară pe buza superioară sau buza inferioară; - mișcări de plasare a limbii ascuțite pe cerul gurii și scoatere înafară; - mișcări de presare cu limba a unei gume de mestecat sub incisivii superiori. Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
incisivii superiori. Antrenamentul labiolecturii, simțului tactil și auzului fonematic - exerciții de recunoaștere a sunetului l în cuvinte și în context propozițional prin pronunțarea lentă și apoi cu viteză crescută a enunțului, în incidențe vizuale și distanțe diferite de audiție sau labiolectură. Logopatul semnalizează gestual prompt prezența sunetului și chiar îl pronunță; - exerciții de diferențiere a sunetului l de sunetele cu care se confundă auditiv sau care au aceeași engramă articulatorie: n, d, r; - antrenamentul simțului tactil la palparea vibrațiilor la diferite

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
perle, merle, lene sau a unor propoziții sau sintagme de tipul: „limonada rece' Exerciții de sinteză se pot efectua și cu consoanele ocluzive t, n, d, ț, în cuvinte sau expresii care să le conțină și a căror discriminare prin labiolectură întâmpină anumite dificultăți datorită poziției asemănătoare în articulare. Fricativele din a doua regiune de articulare: s, z, ș, j fac de asemenea obiectul unor exerciții comune de antrenament ale articulării și discriminării auditive sau prin labiolectură, datorită poziției asemănătoare în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a căror discriminare prin labiolectură întâmpină anumite dificultăți datorită poziției asemănătoare în articulare. Fricativele din a doua regiune de articulare: s, z, ș, j fac de asemenea obiectul unor exerciții comune de antrenament ale articulării și discriminării auditive sau prin labiolectură, datorită poziției asemănătoare în articulare și deosebirilor fine datorate sonorizării laringiene. Odată cu demutizarea și corectarea deformărilor de articulare la cea de a doua barieră, formată din limbă și regiunea dendo-alveolară și prepalatală, logopatul poate utiliza un bagaj sporit de cuvinte

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
a limbii pe palat, prin deplasarea și sugerea unei bomboane; - mișcări de ridicare - coborâre a limbii retrase posterior între vălul palatin și planșeul bucal. Mișcarea se percepe sub planșeul bucal și nu trebuie să determine mișcarea mandibulei. Antrenamentul auzului fonematic, labiolecturii și simțului tactil - Exerciții de discriminare acustică a sunetele omonime articulator: c, g, h precum și diferențierea acestora față de sunetele din zonele de articulare I și II: c, g față de t, d - pe de o parte, și față de p, b - pe

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
g față de t, d - pe de o parte, și față de p, b - pe de altă parte; - Evidențierea suflului de aer în articularea fonemelor c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă, în fața gurii; - Exerciții de labiolectură cu palparea fluxului de aer și zonei pretraheale sau submandibulare pentru discriminarea sunetelor la nivelul barierei a treia de articulare. Exercițiile de labiolectură se execută lent și cu gura larg deschisă. - Exerciții de analiză și sinteză fonetică până la sunet, în

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
c, g, h, capabil să împrăștie niște confeti de hârtie așezate pe palmă, în fața gurii; - Exerciții de labiolectură cu palparea fluxului de aer și zonei pretraheale sau submandibulare pentru discriminarea sunetelor la nivelul barierei a treia de articulare. Exercițiile de labiolectură se execută lent și cu gura larg deschisă. - Exerciții de analiză și sinteză fonetică până la sunet, în cazul lui c și h, și până la silabă, în cazul lui g, și integrarea acestor sunete în cuvinte. Exerciții speciale pentru logopații cu

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
vocalele o, apoi u. Se pronunță a cu o deschidere maximală a mandibului și se fac exerciții de expir oral care concură la ridicarea vălului palatin. Datorită particularităților comune, odată demutizate vocalele o și u se exersează împreună pentru discriminarea labiolecturii și obținerea profilului acustic distinct. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei E Fonemul e este o vocală mijlocie prin poziția semideschisă a gurii, nerotunjită prin neparticiparea buzelor, și anterioară prin localizarea rezonanței orale. Poziția sistemului articulator și emiterea fonemului e Limba

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
pe silabe și pe litere, încât fonemul e se exersează izolat și în diverse combinații silabice. Din engramele vizuale ale fiecărui sunet și silabă, și în măsura în care aceste engrame s-au întipărit ca engrame proprii motrice, logopatul reușește să decodifice prin labiolectură cuvântul transmis. Deformările de articulare ale fonemului ePierderea profilului acustic al fonemului e este frecvent întâlnită mai ales la sfârșitul cuvintelor. Lipsa de consolidarea a pronunției cuvintelor este cauza principală a pierderii pronunției sunetului e. Datorită situării medii a poziției

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
fricativă expiratorie. Reluăm actiunea de conștientizarea a vibrațiilor palpate pretraheal și toracic și arătăm pe filmul demonstrativ diferențele imaginii corzilor vocale în vibrație sau lipsa lor. Vocala e odată deprinsă se exersează pentru discriminarea auditivă la hipoacuzici sau vizuală pentru labiolectură la surdomuți împreună cu vocala i. Între cele două vocale există asemănări în privința poziției limbii și diferențe minime în ceea ce privește deschiderea maxilarului. î22, 184, 228) Demutizarea vocalei Ă Fonemul ă este o vocală mijlocie prin gradul de deschiderea a maxilarelor, nerotunjită prin

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
palat; - mișcări de ridicarea și coborârea uvulei în respirația pe gură și pe nas alternativ, efectuate pe ambele nări sau pe o nară; - mișcări de apropiere și îndepărtare a comisurilor bucale; - deprinderea de efectuare a gargarei. Antrenamentul auzului fonematic vocalic, labiolecturii și simțului tactil - Antrenamentul auzului fonematic pentru hipoacuzici se face prin recunoașterea și reproducerea timbrului, de la diferite distanțe și de diferite intensități și analiza fonetică a cuvintelor cu izolarea vocalelor. - Antrenamentul labiolecturii vocalelor se face prin recunoașterea vocalelor numai după

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
de efectuare a gargarei. Antrenamentul auzului fonematic vocalic, labiolecturii și simțului tactil - Antrenamentul auzului fonematic pentru hipoacuzici se face prin recunoașterea și reproducerea timbrului, de la diferite distanțe și de diferite intensități și analiza fonetică a cuvintelor cu izolarea vocalelor. - Antrenamentul labiolecturii vocalelor se face prin recunoașterea vocalelor numai după poziția buzelor și deschiderea maxilarelor. Vocalele o și u sunt asemănătoare prin participarea buzelor la rotunjirea lor, dar vocala o are o deschidere mandibulară și un orificiul labial mai mare. După ordinea

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
technical note. 2003. 21. Belmore SM, Yates JM, Bellack DR, Jones SN et al. Drawing inferences from concrete and abstract sentences. Journal of Verbal Learning and Verbal Behavior. 2003; 21:338-351. 22. Benescu C. Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectura. București, E.D.P. 1983. 23. Bentin S. Event-related potentials, semantic processes, and expectancy factors in word recognition. J Exp Psychol: Learn, Mem Cogn. 2005; 31î2): 308-327. 24. Bentin S, McCarthy G, Wood CC. Event-related potentials associated with semantic priming. Electroencephalography and

Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie (2011) [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359

programată (structurală) a gramaticii la clasele II-IV”, E.D.P., 1970, Colocvii, 6, nr. 2, 1971, 20. [43] STATI, SORIN, Restructurarea predării limbii române - obiectiv urgent, Gî, 23, nr. 1075, 1971, 1, 2. [44] STĂNICĂ, ILIE, Din istoria metodelor de însușire a labiolecturii de către surzi, PedSpec, 13, nr. 2, 1971, 44-52. [45] STRATI, ALEXANDRA, Aspecte privind limbajul elevilor debili mintal de vârstă școlară mică și dezvoltarea acestui limbaj prin instrucție și educație (Partea 5), PedSpec,13, nr. 1, 1971, 62-76. [46] SZANTO, ARCADIE

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
25-29. [194] STANCU, FLOAREA, Câteva considerații privind comentariul literar pe baza elementelor de interdisciplinaritate la lectură „Mări sub pustiuri" de D.R. Popescu. ȘM, 10—11, 1983, 35-37. [195] STANICĂ, ILIE; UNGAR, ELISABETA; BENESCU, CRISTACHE, Probleme metodice de tehnica vorbirii și labiolectură, București. EDP, 1983, 251 [196] STOICHIȚOIU, ADRIANA, Limbă și cultură românească la Ohio State University. [Rodica C. Boțoman, Donald E. Corbin, Garrison E. Walters, îmi place limba română, Columbus, Slavica Publishers, 1981]. în: TribRom, 12, nr. 249, 1983, p. 2

Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru (2011) [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276

însoțite de denumirea lor. Conținutul comunicării fiind concret-intuitiv are aceeași caracteristică și în gândirea lor. Pe măsura evoluției procesului terapeutic al demutizării se trece treptat la abstractizări printr-o gândire conceptual verbală. În această direcție, pe lângă mimico-gesticulație se apelează adesea labiolectura evitând alfabetul dactil. Limbajul gestual trebuie să fie însoțit de semnale sonore, pentru o mai bună discriminare a fonemelor și cuvintelor. În procesul demutizării ne preocupă în mod succint principalele componente ale ei: latura fonetică, vocabularul și structura gramaticală, aspecte

Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe (2012) [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386

convorbiri. Ea este mai comodă, deoarece nu necesită efort, încordare, atenție pentru descifrarea imaginilor, sunetelor și cuvintelor. Limbajul trupului și expresiile faciale sunt o formă de limbaj care permite surzilor să “citească” paraverbal, contextul și îi ajută în decodificarea mesajelor. Labiolectura capacitatea de a citi de pe buze prin recunoașterea imaginii vizuale a cuvintelor și decodificarea lor semantică în context, permite surzilor contactul cu auzitorii și chiar împrumuturile culturale. Ea le facilitează integrarea socială și profesională în lumea auzitorilor. Normele în general

?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
surzii participă în număr mare, cu plăcere, indiferent de vârstă, schimbă impresii, leagă prietenii, se ajută reciproc. Artele mai ales sub forma lor vizuală reprezintă în culori vii, puternic contrastante, mai ales mâinile, fața, gura, ochii sau buzele care realizează labiolectura, singurătatea tăcerii, greutatea comunicării, visul greu de atins, lipsa înțelegerii de către auzitori. În comunitatea surzilor au existat și există pictori (Goya cel care abea după ce a surzit a creat minunata sa operă; Louis Frisino remarcabil pictor contemporan), sculptori și designeri

?Cultura surzilor? ? repere conceptuale by Mariana P?rc?l?bescu (2010) [Corola-publishinghouse/Science/84061_a_85386]
Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651

pentru învățarea limbii de către deficienții de auz. Dintre acestea, au fost structurate trei metode principale: metode care folosesc preponderent limbajul oral (metode orale); metode care folosesc în principal limbajul scris (metode scrise); metode combinate, care utilizează și mijloace auxiliare: dactilemele, labiolectura și mimico-gesticulația. În funcție de zona de dezvoltare a metodelor, sunt cunoscute metodele: italiană, franceză, germană, austriacă, belgiană, română. În țara noastră au existat preocupări față de deficienții de auz de peste 100 de ani. În 1863 se înființează o școală pe lângă locuința Dr.

Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA (2011) [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]