1,030 matches
-
anexelor fetale și a infecțiilor genitale este în corelație directă și pozitivă cu dinamica incidenței distociilor, scăzănd în mod progresiv și în corelație negativă cu înaintarea în vârstă. Astfel, retenția anexelor fetale înregistrează valori între 8,0 - 9,3 % la lactațiile a-II-a și a-IV-a, după care valorile încep din nou să crească, variațiile fiind între 10,5 % (a-V-a lactație) și 12,2 % ( lactațiile a-VI-a și peste a-VI-a), (tab. 19). În raport cu numărul lactațiilor FAYE, B., și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și în corelație negativă cu înaintarea în vârstă. Astfel, retenția anexelor fetale înregistrează valori între 8,0 - 9,3 % la lactațiile a-II-a și a-IV-a, după care valorile încep din nou să crească, variațiile fiind între 10,5 % (a-V-a lactație) și 12,2 % ( lactațiile a-VI-a și peste a-VI-a), (tab. 19). În raport cu numărul lactațiilor FAYE, B., și col., 1994 au constatat că incidența infecțiilor genitale înregistrează o valoare maximă la prima lactație (11,1 %), după care valorile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
cu înaintarea în vârstă. Astfel, retenția anexelor fetale înregistrează valori între 8,0 - 9,3 % la lactațiile a-II-a și a-IV-a, după care valorile încep din nou să crească, variațiile fiind între 10,5 % (a-V-a lactație) și 12,2 % ( lactațiile a-VI-a și peste a-VI-a), (tab. 19). În raport cu numărul lactațiilor FAYE, B., și col., 1994 au constatat că incidența infecțiilor genitale înregistrează o valoare maximă la prima lactație (11,1 %), după care valorile scad pînă la a-IV-a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
9,3 % la lactațiile a-II-a și a-IV-a, după care valorile încep din nou să crească, variațiile fiind între 10,5 % (a-V-a lactație) și 12,2 % ( lactațiile a-VI-a și peste a-VI-a), (tab. 19). În raport cu numărul lactațiilor FAYE, B., și col., 1994 au constatat că incidența infecțiilor genitale înregistrează o valoare maximă la prima lactație (11,1 %), după care valorile scad pînă la a-IV-a lactație, cînd se atinge o valoare minimă de 5,5 % și cresc din
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
10,5 % (a-V-a lactație) și 12,2 % ( lactațiile a-VI-a și peste a-VI-a), (tab. 19). În raport cu numărul lactațiilor FAYE, B., și col., 1994 au constatat că incidența infecțiilor genitale înregistrează o valoare maximă la prima lactație (11,1 %), după care valorile scad pînă la a-IV-a lactație, cînd se atinge o valoare minimă de 5,5 % și cresc din nou de la a-5-a lactație, limitele de variație fiind între 6,1-7,6 % la lactațiile a-V-a și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a-VI-a și peste a-VI-a), (tab. 19). În raport cu numărul lactațiilor FAYE, B., și col., 1994 au constatat că incidența infecțiilor genitale înregistrează o valoare maximă la prima lactație (11,1 %), după care valorile scad pînă la a-IV-a lactație, cînd se atinge o valoare minimă de 5,5 % și cresc din nou de la a-5-a lactație, limitele de variație fiind între 6,1-7,6 % la lactațiile a-V-a și a-VII-a, (tab. 20). În contrast cu evoluția tulburărilor anterioare, afecțiunile metabolice înregistrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
col., 1994 au constatat că incidența infecțiilor genitale înregistrează o valoare maximă la prima lactație (11,1 %), după care valorile scad pînă la a-IV-a lactație, cînd se atinge o valoare minimă de 5,5 % și cresc din nou de la a-5-a lactație, limitele de variație fiind între 6,1-7,6 % la lactațiile a-V-a și a-VII-a, (tab. 20). În contrast cu evoluția tulburărilor anterioare, afecțiunile metabolice înregistrează valori minime la primele 4 lactații, variațiile fiind între 1,7 % (I a lactație) și 8
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
valoare maximă la prima lactație (11,1 %), după care valorile scad pînă la a-IV-a lactație, cînd se atinge o valoare minimă de 5,5 % și cresc din nou de la a-5-a lactație, limitele de variație fiind între 6,1-7,6 % la lactațiile a-V-a și a-VII-a, (tab. 20). În contrast cu evoluția tulburărilor anterioare, afecțiunile metabolice înregistrează valori minime la primele 4 lactații, variațiile fiind între 1,7 % (I a lactație) și 8,4 % (a-IV-a lactație) și valori maxime la lactațiile a-V
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
minimă de 5,5 % și cresc din nou de la a-5-a lactație, limitele de variație fiind între 6,1-7,6 % la lactațiile a-V-a și a-VII-a, (tab. 20). În contrast cu evoluția tulburărilor anterioare, afecțiunile metabolice înregistrează valori minime la primele 4 lactații, variațiile fiind între 1,7 % (I a lactație) și 8,4 % (a-IV-a lactație) și valori maxime la lactațiile a-V-a și aVI-a, variațiile fiind între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de la a-5-a lactație, limitele de variație fiind între 6,1-7,6 % la lactațiile a-V-a și a-VII-a, (tab. 20). În contrast cu evoluția tulburărilor anterioare, afecțiunile metabolice înregistrează valori minime la primele 4 lactații, variațiile fiind între 1,7 % (I a lactație) și 8,4 % (a-IV-a lactație) și valori maxime la lactațiile a-V-a și aVI-a, variațiile fiind între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
variație fiind între 6,1-7,6 % la lactațiile a-V-a și a-VII-a, (tab. 20). În contrast cu evoluția tulburărilor anterioare, afecțiunile metabolice înregistrează valori minime la primele 4 lactații, variațiile fiind între 1,7 % (I a lactație) și 8,4 % (a-IV-a lactație) și valori maxime la lactațiile a-V-a și aVI-a, variațiile fiind între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
6 % la lactațiile a-V-a și a-VII-a, (tab. 20). În contrast cu evoluția tulburărilor anterioare, afecțiunile metabolice înregistrează valori minime la primele 4 lactații, variațiile fiind între 1,7 % (I a lactație) și 8,4 % (a-IV-a lactație) și valori maxime la lactațiile a-V-a și aVI-a, variațiile fiind între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația în declin), diferențele între lactații
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
valori minime la primele 4 lactații, variațiile fiind între 1,7 % (I a lactație) și 8,4 % (a-IV-a lactație) și valori maxime la lactațiile a-V-a și aVI-a, variațiile fiind între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația în declin), diferențele între lactații fiind foarte semnificative. Într-un studiu epidemiologic RUGINOSU ELENA,1999 a constatat în cadrul morbidității generale, o valoare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și 8,4 % (a-IV-a lactație) și valori maxime la lactațiile a-V-a și aVI-a, variațiile fiind între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația în declin), diferențele între lactații fiind foarte semnificative. Într-un studiu epidemiologic RUGINOSU ELENA,1999 a constatat în cadrul morbidității generale, o valoare medie a incidenței afecțiunilor puerperale la vaci de 41,5%. Alte afecțiuni au fost
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lactație) și valori maxime la lactațiile a-V-a și aVI-a, variațiile fiind între 16,0-17,3 % (în relație cu vîrful lactației), după care sunt constatate scăderi importante ale valorilor pînă la 8,9 % la lactațiile a-VII-a și peste (lactația în declin), diferențele între lactații fiind foarte semnificative. Într-un studiu epidemiologic RUGINOSU ELENA,1999 a constatat în cadrul morbidității generale, o valoare medie a incidenței afecțiunilor puerperale la vaci de 41,5%. Alte afecțiuni au fost reprezentate de: afecțiuni medicale
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
anexelor fetale ( MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO, C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor fetale în funcție de diferiți factori de variație, cum ar fi: anul, luna, sezonul parturiției, rangul lactației, nivelul producției de lapte. În funcție de anul luat în studiu incidența retențiilor anexelor fetale înregistrează valori medii de 8,68 % , cu limite de variație anuale cuprinse între 3,8 % și 11, 9 % (fig. 45). În raport cu luna calendaristică sunt înregistrate valori crescute
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
THIBIER M., 1991, HRITCU VALENTINA, si col. 1982). BERTHELOT X., 1995 indică rezultate contrare. Autorul prezintă o dublare a frecvenței retenției anexelor fetale în sezonul de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
indică rezultate contrare. Autorul prezintă o dublare a frecvenței retenției anexelor fetale în sezonul de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de vară, comparativ cu sezonul de iarnă, indicând valori de 24 % și respectiv 12 %. În raport cu lactația, incidența retenției anexelor fetale înregistrează o frecvență maximă la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la prima lactație de 11,7 % și o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
o frecvență minimă de 3,5 % la peste a-5a lactație, (fig. 48). Rezultatele înregistrate sunt similare cu cele ale altor autori, (STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
STEFFAN J., și colab. 1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă DOHOO și colab., citați de FAYE și col. 1994 nu înregistrează diferențe în raport cu lactația și vârsta în ceea ce privește incidența
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă DOHOO și colab., citați de FAYE și col. 1994 nu înregistrează diferențe în raport cu lactația și vârsta în ceea ce privește incidența retențiilor anexelor fetale la vaci. În raport cu vârsta, alte studii
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă DOHOO și colab., citați de FAYE și col. 1994 nu înregistrează diferențe în raport cu lactația și vârsta în ceea ce privește incidența retențiilor anexelor fetale la vaci. În raport cu vârsta, alte studii prezintă valori ale incidenței retenției anexelor fetale cuprinse între 2-10 % la animalele în vîrsta < 4 ani și între 20 33,3 % la cele de > 10 ani, (SAYED
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]