4,795 matches
-
rapiditatea maximă în reutilizarea formulelor, a îmbinărilor mai mult ori mai puțin stabile se observă în argou și în stilul publicistic. Argoul permite nenumărate substituiri în expresiile sale; unele dintre substituții produc așa-numita "derivare metaforică" (a băga la ghiozdan/ladă/jgheab etc.; a lua în balon/ birjă/avio etc.). Sintagmele reluate, imitate și parodiate de jurnaliști sînt adesea acelea pe care discursul politic sau cel al publicității le transformă la un moment dat în sloganuri, în clișee, în formule la
Pod de flori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17336_a_18661]
-
descumpănitoare: "Dar ce-ați vrea? Să fur sau să omor pentru o bucată de pâine?" Omul avea dreptate. Pentru o mare parte a populației din România, cerșitul a devenit o profesie onorabilă. Fie că se desfășoară mai primitiv, prin scormonirea lăzilor de gunoi, fie că ia forme sofisticate, gen concursurile bingo televizate, esența rămâne aceeași. M-am mirat, de asemenea, de fiecare dată când vreun politician sau șef al S.R.I.-ului evalua cu un aer expert cifra de afaceri a economiei
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
creației în întuneric și singurătate, impusă recluziune în sine, în subteranele conștiinței, pentru ca de acolo să izbucnească, trandafir răsărit între gunoaie, lumina orbitoare a poeziei: "Mă ascund pentru a scrie un poem/ în subsolul în care șobolanii ronțăie arsenic,/ Alături de lăzile de gunoaie și latrine./ Aerul e liniștit, mural/ Cu mirosuri grase scufundate în cuvânt./ Lumina picură pe bale/ Ca un reflex condiționat/ Când Dumnezeu plutește dincolo de zăbrele./ Primăvara sau iarna între porți/ Ceață îndelung înflorită pe ochii mei,/ Trece o
Imposibila euharistie by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17369_a_18694]
-
să fug din acest real care își ține stelele în locul picioarelor și inima în locul ochilor din acest real care merge în mîini și privește cu ceață din acest real care și-a aruncat de-a valma boarfe și biserici în lăzi de gunoi pestilențiale din acest surdo-mut beat crița amnezic mitoman etc." (Micul poem al morții. Începutul lui Dumnezeu). Imaginea cristica nu reprezintă decît un alt pretext al substituției, un teatru al sacrului în care protagonistul și spectatorii sînt permutabili: "îngerii
Un nou "rău al veacului" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17889_a_19214]
-
un moment în care nimeni nu putea să-i mai impună acest lucru, cizma dictaturii comuniste. Sârbii au ajuns să-l adore pe Milosevici tocmai când semenii săi, de la Ceaușescu la Jaruzelski și de la Honecker la Jivkov, erau împinși în lada de gunoi a istoriei! Acesta e un lucru clar. După cum la fel de clar e că, imediat după moartea lui Tito, sârbii majoritari au dus o continuă politică de provocare la adresa celorlalte etnii. Decizia dictatoriala de a restrânge drastic, până la anulare, în
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
optînd pentru ideea publicării, cronologice, a antumelor și a postumelor, fără nici o diferențiere. Asta, firește, pentru că e o pură întîmplare publicarea, în vestită ediție princeps a lui Maiorescu din 1884, a unor poezii și poeme, altele, la fel de durabile, rămînînd în lada de manuscrise, ajunsă a fi cunoscută și valorificata de abia din 1902 încoace, cînd marele critic a depus, la Bibliotecă Academiei, depozitul de manuscrise rămase și conservate grijuliu de la poet. Și, apoi, poetul nu a apucat să-și publice niciodată
Legatul învătatului Petru Cretia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17968_a_19293]
-
pentru ca să poată cîți un an România literară. Dar majoritatea covârsitoare nici n-are de unde lua acest ban. Că și salariul nu se plătește în grivne, ci se dă în votca. Unii intelectuali poate ar fi de acord să schimbe o lada de votca pe un abonament la Luceafărul sau la alta revista românească, dar poștă ucraineană nu acceptă barterul și nu încasează decat valută ucraineană. În cazul acesta, putem sa reproșam oare profesorilor sau studenților că vorbesc stricat românește sau că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
și anafectiv (experiență că atitudine asumată e, îndeobște, o expresie a anafectivitătii), poetul caută locul zero al poeziei care e o goală înregistrare a lucrurilor. că o contabilitate care ar opera exclusiv cu zerouri: "Cînd intru în prăvălie văd întîi lada din lemn./ Mai era frig cînd au apărut castraveții, înveliți în plastic,/ lungi, turcești.(...) Rămasă goală, de curînd lada s-a umplut cu piersici./ Nu prea mari, nu foarte mici. Nici crude, nici coapte./ Nu-s prea scumpe, dar nici
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
e o goală înregistrare a lucrurilor. că o contabilitate care ar opera exclusiv cu zerouri: "Cînd intru în prăvălie văd întîi lada din lemn./ Mai era frig cînd au apărut castraveții, înveliți în plastic,/ lungi, turcești.(...) Rămasă goală, de curînd lada s-a umplut cu piersici./ Nu prea mari, nu foarte mici. Nici crude, nici coapte./ Nu-s prea scumpe, dar nici ieftine. A venit și vremea lor./ Nu prea intra lume în prăvălia asta, la minimarket./ Afacerile nu merg nici
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
Nu prea mari, nu foarte mici. Nici crude, nici coapte./ Nu-s prea scumpe, dar nici ieftine. A venit și vremea lor./ Nu prea intra lume în prăvălia asta, la minimarket./ Afacerile nu merg nici prea bine, dar nici rău"(Lada). Pe acest fond cinic, mort, imaginile se amplifică însă, devin foarte vizibile, aidoma flacării unui chibrit care se vede noaptea, din depărtare: "Pe geamul de la baie/ un ochi uriaș de guguștiuc./ Stau prostit, în pijama, lama de ras în mînă
Hiperbolă si litotă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18022_a_19347]
-
carieră de prestigiu, dl Fischer-Galati își publică lucrarea de sinteză în limba română. E un act de curaj dar și un real, binefăcător serviciu. Să remarc, mai întîi, titlurile publicistice atrăgătoare și de mare impact, ale capitolelor, cum ar fi "Lada de zestre", "Logodna cu tradiția", "Mariajul cu tradiția", "Divorțul de tradiție", "Recăsătoria cu tradiția", "Nuntă de argint". Aceste titluri de capitole, toate colectate din universul matrimonial, trebuie sa fi fost, repet, de mare impact pentru lumea studențeasca și se recomandă
Istoria noastră văzută de un analist străin by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18053_a_19378]
-
un recensământ al celor care n-au mai ieșit din cercul lor de cinci ani, de zece ani, de douăzeci de ani." Aceasta este însă numai una dintre ipostazele nefericirii. Mai exista omul tratat de cei din jur că o lada de gunoi, omul care își face o profesie din întreținerea mașinilor utilizate pentru recoltarea cadavrelor de pe câmpurile de luptă, omul care propovăduiește, în stilul reclamelor de la TV, spălarea creierelor, omul care suporta insistența absurdă a unor anchetatori și așa mai
Matei Visniec, contemporanul nostru by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18050_a_19375]
-
ceasul dinții al casei de vis. Parfumuri indicibile: de rășina și de lavanda. România cealaltă! Pași spre vila 7, unde stau. Phii, dar uite, ce-mi văd ochii, nu cumva... Da, în spatele restaurantului, între magaziile burdușite cu sticle goale și lăzi putrede... scenă, vai... scenă în aer liber, pe care evoluau, vezi doamne, formațiunile amatorilor din fabrici și de pe ogoare, prezentate de golănică ăla șmecher, activistul cultural, după ce, în prealabil, băgase spaimă în stațiune, cu chemările lui (obligatorii) la educativele reprezentații
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
consumă în acel comunism sîngeros și primitiv; nu apăruse încă momentul, oricum destins, al obținerii, de către uniunile de creație, a celor cîteva vilisoare.) Scenă în aer liber? Scenă lumii sinistre? E și ea, uite, o jalnică magazie de sticle și lăzi dezafectate. "La Luminiș e muzică din nou". Peleș. Cam aceleași cohorte de vizitatori. Cel putin, coate-goale nu mai vin să vadă unde au stat... ceausestii, cum o făceau imediat dupa ^89. Vin să-și regăsească, poate, istoria, să vadă unde
Istorie lungă, istorie scurtă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17621_a_18946]
-
abat de la deprinderile-mi sănătoase, deja pasul meu se pornise hotărât să mă ducă în câteva minute la marginea pădurii. La ora asta matinală, pe trotuar, o instalație ciudată devia parcursul pietonilor. Direct pe asfalt, în fața unei fetițe amabile, o ladă răsturnată servea drept tejghea. Încurajată de prețurile afișate cum se cuvine, ea vindea bijuterii de proastă calitate - partea femeiască a familiei golindu-și, fără îndoială, sertarele cu generozitate. Puțin mai încolo, un băiețel, pare-se din aceeași familie, nu găsise
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
Cometti împarte metodele ce realizează contracția pliometrică în trei grupe: •metoda pliometrică simplă; •metoda pliometrică înaltă; •metoda pliometrică cu îngreuiere. Metoda pliometrică simplă folosește săltări, desprinderi pe un picior și pe două picioare, sărituri cu coarda, sărituri peste obstacole mici (lăzi, garduri de joasă înălțime), pași săriți și pași săltați, mai pe scurt exercițiile din școala săriturilor, fără încărcături sau cu încărcături mici. Bosco, 1985, denumește antrenamentul pliometric „antrenamentul hiper-gravitație”. El subliniază faptul că încărcăturile (vestele) nu trebuie să depășească 13
CONSIDERAȚII PRIVIND PREGĂTIREA FIZICĂ LA HANDBALIŞTII JUNIORI, 12 -13 ANI. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_542]
-
și a luat prezența ei în ziar ca pe un dat al sorții. Ziarul a circulat cîțiva ani în familie, era scos la zile mai festive sau la sărbători, după care a dispărut. Femeia l-a ascuns sub rufele din lada ei de zestre, tovarășul Stalin intrase în dizgrație, lumea făcea bancuri cu el, pozele care mai rămăseseră pe ici, colo erau mîzgălite cu creionul chimic, îi erau desenate coarne, i se atașau ochelari cu lentile mîzgălite cu cărbune, ba în
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
cea mai veche rudă a omului. În regiunea cu pricina, de unde s-a exploatat aur de-a lungul secolului XX, există grote care adăpostesc oseminte datând de milioane de ani. Culese de arheologi de sub pickhamerele muncitorilor, au fost depozitate în lăzi și nestudiate. Little Foot însuși a scăpat ca prin minune: doar câțiva centimetri l-au despărțit de ciocanele fatale. Abia după dispariția regimului de apartheid și de abandonarea mineritului, arheologii și-au putut relua lucrările. Tezaurul arheologic și antropologic este
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]
-
Administrația Străzilor din cadrul Primăriei Capitalei intenționează să investească 134 milioane de lei cu TVA, aproximativ 31,4 milioane de euro, în "diverse articole decorative, mobilier rutier și lăzi de stocare". Potrivit unui anuț publicat pe site-ul guvernamental de licitații, în categoria obiecte decorative intră coșuri de gunoi cu scrumiere sau decorate cu Stema Bucureștiului, bănci din piatră naturală sau lemn din brad tratat, scaune cu spătar confecționate
Administraţia Străzilor va cheltui 31,4 miloane de euro pe bănci, coşuri de gunoi, ghivece şi scrumiere () [Corola-journal/Journalistic/25531_a_26856]
-
site-ul guvernamental de licitații, în categoria obiecte decorative intră coșuri de gunoi cu scrumiere sau decorate cu Stema Bucureștiului, bănci din piatră naturală sau lemn din brad tratat, scaune cu spătar confecționate din lemn exotic, jardiniere din mozaic și lăzi de stocare din lemn exotic, informează . Pe lângă acestea, Administrația Străzilor mai intenționează să achiziționeze grătare pentru plante, garduri de protecție și ghivece din beton prefabricat. Licitația se va ține pe data de 20 septembrie, iar durata contractului este de patru
Administraţia Străzilor va cheltui 31,4 miloane de euro pe bănci, coşuri de gunoi, ghivece şi scrumiere () [Corola-journal/Journalistic/25531_a_26856]
-
la intervenția reginei) a obținut tot ceea ce se putea atunci, iar pensia de abia în 1889, cînd poetul a ajuns din nou la sanatoriul dr. Șuțu. Degeaba îl acuză - dar pe ce ton? - dl Cernăianu că i-a furat poetului lada cu manuscrise, refuzînd să i-o dea fratelui Matei. De s-ar fi supus stăruințelor lui Matei Eminovici manuscrisele ar fi ajuns vîndute cu pagina pe la diverși, prăpădindu-se întregul. Așa, păstrată de marele critic și predată în 1902 B.
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
de mare valoare în cei șase-șapte ani ai bolii. Dar se știe că nu e adevărat. N-a luat A.C. Cuza editorul Kamadeva drept o poezie nouă, apoi dovedindu-se că e o transcripție din memorie după poezia aflată în lada cu manuscrise? Și nu la fel s-au întîmplat lucrurile cu Sara pe deal? Toată cartea aceasta este o contrafacere grobiană, acuzîndu-i de complot diabolic pe Maiorescu, Slavici, Simțion și toți medicii curanți. Și întreaga argumentație, tot grobiană, se bizuie
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
întinse, nepotrivite aici în spațiul citadin restrîns. Cablul se desfășoară lent de pe un fel de mosor gigantic de un diametru de vreo trei metri, cablul fiind încă înghețat. Aprind veseli focuri mici ca la ei, la țară, să-l dezghețe. Lăzi de fructe sparte, făcute surcele pe care unul le aduce gospodărește în brațe călcînd rar pe mijlocul bulevardului cu circulația oprită. Țărani cu neamuri la oraș veniți prima dată în București și care apasă pe butonul liftului venit și nu
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
uneori, animalelor, de care oamenii profitau și spre a se încălzi. Clădirile-anexă (hambare, grajduri etc.) sînt caracteristice inițial doar reședințelor boierești. Din majoritatea caselor țărănești, mobilierul lipsea. Oamenii dormeau pe paie sau pe blănuri. Se mînca, stîndu-se pe jos. Lavițele, lăzile, mesele, scaunele se răspîndesc din mediile superioare ale societății spre cele de jos și din Transilvania spre regiunile extracarpatice, dar foarte, foarte lent. Mîncarea era compusă din cereale (mult grîu, mei, orz, foarte puțină linte sau secară, iar porumb abia
Cum trăiau românii în Evul Mediu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17083_a_18408]
-
pedepsit pentru dorințele noastre necumpătate". Tîrziu, după ce își va fi luat pedeapsa, bătrînul Mărian care, după moartea fiicei sale Sevasta, a dat foc casei, părăsea Bucureștii, singur, în aceeași căruță cu care descinsese în capitală, neluînd cu sine decît vechea ladă "cu flori tăiate în lemn" adusă în tinerețe din satul spre care acum se întorcea "liniștit, nepăsător și senin la față", fără a privi în urmă. Destinul pedepsitor se împlinise. Celelalte scrieri (de după 1893) tratînd același motiv, au rămas, cum
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]