163 matches
-
de femeie cu cei mai mici copii sau de către bătrâni. Lângă sobă era cotruța unde se păstrau lingurile și străchinile de lut ars, iar sub grindă culișerul pentru mestecat mămăliga, Mobilierul casei era confecționat din lemn și se compunea din laiță, masa rotundă și joasă cu trei sau patru picioare, scăunele joase, un cuier pentru haine tot din lemn și poate la unele case blidarul unde se ținea vesela. în casele cu două odăi, una era cas‘ cei mare, care se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cojilor de ceapă, a cojilor de nuci, a florilor de tei sau din fierberea cojii unor copaci (uneori arin). Nu ar fi bine să uităm că de fapt primul covor al țăranului era rogojina care se așternea pe vatră, pe laiță și uneori chiar pe jos. Papura obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
obținută de la iazurile din Hudești sau din bălțile de la Prut era transformată în rogojini sau uneori în coșuri de papură ce rivalizau cu vechea traistă. Au apărut după asta lăicerele din cârpe vechi (sau din codițe) care se așterneau pe laiță, pe vatră, pe cuptor sau uneori pe jos, urzeala fiind din fire de cânepă. Mai toate gospodăriile din comună aveau oi care erau ținute nu numai pentru miel și brânză ci și pentru lână. Lâna era prelucrată, toarsă pe categorii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în ultima vreme s-a trecut la garduri din plase de sârmă sudate care nu țin umbră, sunt durabile și totodată și estetice. e. Mobilierul Casele țărănești din Hudești aveau în general un mobilier sărăcăcios. în lungul pereților era o laiță cu câteva scânduri bătute cu chingi pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe țăruși înfipți în pământ și acoperită cu o rogojină. Aceasta era folosită ca pat pentru dormit pentru unii membrii ai familiei, căci alți membrii dormeau pe cuptor și alții pe renumita vatră de pământ ce era lângă sobă. Această laiță servea ziua ca scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
căptușit cu piei de urs și bându-și alene cupa de vin. Celălalt, un cavaler cu fața lată, pe care o cicatrice adâncă o făcea și mai hidoasă, Întrebă cu glas zeflemitor: — Ei, pe când nunta? Ministerialul se trânti pe o laiță de asemenea așternută cu piei de urs, Înșfăcă un urcior uriaș cu vin, și-l dădu peste cap. Era negru de furie și-l privea cu ochi plini de ură pe Adalbrecht. Mai bun cunoscător de oameni, Otto Începu cu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
iar ceata slujitorilor se adăposti Într-un șopron de lângă colibă. Se făcuse foarte frig, și după atâtea ceasuri, oamenii Înghețaseră bocnă. Înăuntru era cald și mirosea puternic a fum. Se vedea că gazda se străduise din răsputeri să facă curat. Laița era așter nută cu fân proaspăt și Conrad se așeză oftând ușor. — Spune-i măritului domn ce ai văzut, i se adresă Johannes gazdei. — Azi-dimineață a sosit o ceată de cavaleri Înarmați până-n dinți. Aveau săbii și sulițe, ca și cum s-
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
rușine. Nu-i îngădui a trăi, Nu-l lăsa a grăi, Cu văduve grase Cu fete frumoase Cu părinți în casă. De-i pe pat, Dă-l sub pat; De-i la masă, Dă-l sub masă; De-i pe laiță, Dă-l sub laiță. Unde i-s picioarele Pune-i capul. Iar unde i-i capul Pune-i picioarele. Să n-aibă stare Nici alinare, Cum n-a avut Maică-sa când l-a născut, Cu sudori pe frunte Cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a trăi, Nu-l lăsa a grăi, Cu văduve grase Cu fete frumoase Cu părinți în casă. De-i pe pat, Dă-l sub pat; De-i la masă, Dă-l sub masă; De-i pe laiță, Dă-l sub laiță. Unde i-s picioarele Pune-i capul. Iar unde i-i capul Pune-i picioarele. Să n-aibă stare Nici alinare, Cum n-a avut Maică-sa când l-a născut, Cu sudori pe frunte Cu poalele sumte Cu șelele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un horn tot mare și cu 4 chiminețe unde punea opaițu cu său și cu feștilă ca să lumineze noaptea în casă. Spre miază noapte era iar un pat foarte mare unde puteau dormi mai mulți oameni. Spre răsărit era o laiță foarte îngustă. Deasupra ei erau așezate icoanele, dar spunea moșu Vasile Sofroni Iftimie că le-au mâncat caii Rușilor cari erau legați de laiță. Spre amează iar era o laiță lungă din fundu casei până la ușă. Casa avea numai 3
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
era iar un pat foarte mare unde puteau dormi mai mulți oameni. Spre răsărit era o laiță foarte îngustă. Deasupra ei erau așezate icoanele, dar spunea moșu Vasile Sofroni Iftimie că le-au mâncat caii Rușilor cari erau legați de laiță. Spre amează iar era o laiță lungă din fundu casei până la ușă. Casa avea numai 3 ferestre foarte mici. Una în peretele dinspre răsărit și 2 în peretele în spre amiază. Ferestrele aveau cruce și erau foarte mici și nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
unde puteau dormi mai mulți oameni. Spre răsărit era o laiță foarte îngustă. Deasupra ei erau așezate icoanele, dar spunea moșu Vasile Sofroni Iftimie că le-au mâncat caii Rușilor cari erau legați de laiță. Spre amează iar era o laiță lungă din fundu casei până la ușă. Casa avea numai 3 ferestre foarte mici. Una în peretele dinspre răsărit și 2 în peretele în spre amiază. Ferestrele aveau cruce și erau foarte mici și nu aveau sticlă, ci o piele de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
tras cu sania și pentru joacă, iar lecțiile rămăseseră nefăcute. Eram în clasa I și aveam de transcris un text dintr-o lecție al cărei titlu nu mi-l mai amintesc. La lumina chioară a lămpii, pe un capăt de laiță și stând în genunchi m-am apucat de scris. Când am ajuns la propoziția Moșul era mai țanțoș ca un cocoș, am scris cuvintele mai și țanțoș legate între ele. Dându-mi seama de greșeala făcută am exclamat: vai, am
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
și călimara era pusă în cui sub pat, adică aruncată undeva la întâmplare, încălțămintea era preluată de cel ce urma să plece la școală în schimbul de după amiază, pentru masa de prânz i se punea copilului dinainte, pe un capăt de laiță, strachina cu mâncare și calupul de mămăligă rece, după care fetele se apucau de treburile casnice: tors, cusut, dereticat, spălat (și ce dacă aveau opt, nouă sau zece ani?), iar băieții erau antrenați în treburile gospodărești de afară: hrănitul și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu, toponimia zonei confirmă impactul antropic asupra mediului. Distingem următoarele tipuri de toponime: Toponime referitoare la forme de relief:Laița (platou deluros care a pus în evidență, în urma defrișării pădurii, un sol deschis la culoare). - Coasta Candachia (relief abrupt de cuestă cu frecvente alunecări de teren); - D. Chicerei- "deal cu formă conică" sau de acoperiș de casă, având și sensul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
fiecărei zile. Remarcîndu-i grija, am rîs totuși de o asemenea întrebare. Ideea că partidul e o alimentară deschisă membrilor săi e, la el, probabil, o reminiscență țărănească. La fel gîndea și mama, atunci cînd îi reproșa tatei că încălzește degeaba laița primăriei în lungi ședințe, dacă nu s alege cu nimic din toate împărțirile! *În prima versiune tipografică, numărul 1/1983 (omagial) al revistei era așa fel alcătuit încît i-a suprins neplăcut și pe cei de la Consiliul Culturii. Ecaterina Țarălungă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
și toată acea droaie de slujitori domnești sau a celor ce luau în vânzare veniturile statului, negreșit că în năzuința lor lacomă de a stoarce de pe spatele țăranului și măduva din oase, a lua cenușa din vatră și țolicul de pe laiță, ei și numai ei să se arate așa de zgârciți în prețeluirea obiectelor, în biciuluirea lor, se zicea pe atunci după moda ungurească a fiscului; că bietul cislaș se vedea despoiat de multe lucruri scumpe lui, de primă nevoie în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
materiale și cum li s-a realizat conturul și înfloriturile; cum era casa și patul lor, ce puneau pe pat și la cap când se odihneau, cum se îmbrăcau și ce podoabe întrebuințau, unde le era masa așezată, cuptorul și laița, cu ce se ocupaseră înainte de a se fi așezat la masă ori pe pat, din câți oameni le era constituită familia, comportamentul lor, pentru că de ce să n-o spunem, de la an la an, arheologia dă rezoluții din ce în ce
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cu lucrări realizate de gospodina locului, pentru că oamenii de atunci erau artiști înnăscuți în toate, ceea ce făcea ca decorația caselor să se deosebească de la casă la casă, de la localitate la altă localitate. În camera mare se afla cuptorul, lângă el laița iar pe laiță puse piei de animale sau rogojini ori vase pentru păstrarea alimentelor de uz curent. Gospodarii aveau masă și scaune, veselă din ceramică împodobită, din care mânca întreaga familie. Venea la rând camera mică, din care nu lipsea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de gospodina locului, pentru că oamenii de atunci erau artiști înnăscuți în toate, ceea ce făcea ca decorația caselor să se deosebească de la casă la casă, de la localitate la altă localitate. În camera mare se afla cuptorul, lângă el laița iar pe laiță puse piei de animale sau rogojini ori vase pentru păstrarea alimentelor de uz curent. Gospodarii aveau masă și scaune, veselă din ceramică împodobită, din care mânca întreaga familie. Venea la rând camera mică, din care nu lipsea cuptorul, uneltele și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fier, din materiale naturale create acum douătrei sute de ani de către străbunici, sau blidele vechi, toate având roluri precise în expoziție. Creația elevilor, păpușa de cârpă, reprezintă anul vechi, care moare, și culminează cu cea mai mare păpușă așezată pe laiță și bocită de fetele din sat. Remarcate se fac și păpușile care reprezintă strigoii călare pe butoi în noaptea Sfântului Andrei și care sunt deosebit de expresive. Toate sunt unicate, materialele din care sunt făcute fiind diferite în orice casă, iar
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
14. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Higeg-obârșie - etapă I 15. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Râul Alb - obiect I 16. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Râul Alb - obiect ÎI JUDEȚUL CLUJ 1. Reabilitare drum forestier Dudaie 2. Reabilitare drum forestier Laița 3. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Valea Rachițele 4. Corectarea torenților Valea Cetății JUDEȚUL DÂMBOVIȚA 1. Reabilitare drum forestier Rudă Seaca și ramificații 2. Corectarea torenților din bazinul hidrografic Dâmbovița Mijlocie 3. Corectarea torentului Valea Rușețu din zona Pietroșița - obiect
HOTĂRÂRE nr. 653 din 27 iunie 2007 privind aprobarea indicatorilor tehnico-economici ai obiectivelor de investiţii cuprinse în "Proiectul privind amenajarea unor bazine hidrografice torenţiale şi reconstruirea unor drumuri forestiere în zonele de fond forestier cu risc major de inundabilitate din România". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188952_a_190281]
-
30-40 de familii de țigani.In anul 1941 romi care locuiau în zona Pereu au fost obligați să se mute în vatra satului Sandalac deoarece locul din Pereu a fost achiziționat nestiindu-se prin ce formă de un chiabur numit Laița .În anul 1942 o parte din familiile de romi au fost deportați forțat în Transnistria, unde din spusele bătrânilor că o parte dintre ei au fost uciși, au rămas prin alte locuri ori nu sau mai întors. Inprezent această comunitate
Măguri, Timiș () [Corola-website/Science/301377_a_302706]
-
sau 5X5 metri, tinda servind ca bucătărie și sufragerie, iar camera („casa dinainte” în limbaj popular) ca dormitor. În prima la început era cuptorul, apoi soba de gătit. Mobilierul era compus din paturi de lemn, masă, scaune sau bănci numite „laiță”, o ladă de zestre, una mai lungă numită „canapeu”, iar pe perete un „blidar” (dulap de bucătărie), mobilierul era confecționat de către bărbații din familie. Pereții erau împodobiți cu „peretare” țesute din lână colorată, icoane pe sticlă, „blide” (farfurii din lut
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
sărbătoare, nu lipsea din niciocasă, pereții erau acoperiți cu scoarțe diferite, și cu motive naționale, mobila era simplă: un pat, o masă, câteva scaune, o oglindă și un dulap pentru haine. În camera de locuit se afla: un pat, o laiță, un blidar (colțar), o masă cu câteva scaune, obiecte de bucătărie. Pereții acestei camere se îmbracă cu scoarțe și leicere numai în zilele mari, la Paști și la Crăciun. "„Din vremuri vechi, de când plaiurile de-a lungul râului Cașin au
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]