4,995 matches
-
s...ț Biserică a pus mai presus de adevăr și de Dumnezeu ideea suveranității laice a catolicismului român; în același scop, a proclamat și infailibilitatea conducătorului ei, si a proclamat-o atunci cînd la porțile Romei bătea și intră puterea laică; o excelentă coincidență, care vestește "sfîrșitul sfîrșitului". Pînă la căderea lui Napoleon al III-lea, biserica română mai putea spera încă în protecția împăraților, pe care se sprijinea (și mai ales pe Franța) de atîtea secole. De îndată ce Franța a părăsit
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
sfîrșitul sfîrșitului". Pînă la căderea lui Napoleon al III-lea, biserica română mai putea spera încă în protecția împăraților, pe care se sprijinea (și mai ales pe Franța) de atîtea secole. De îndată ce Franța a părăsit-o, a scăzut și suveranitatea laică a Bisericii. Totuși, biserica catolică nu va ceda pentru nimic în lume, niciodată și nimănui, această putere a sa și accepta mai degrabă să piară creștinismul cu totul, decît să-și piardă dominația laică. Știu că mulți din înțelepții lumii
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
părăsit-o, a scăzut și suveranitatea laică a Bisericii. Totuși, biserica catolică nu va ceda pentru nimic în lume, niciodată și nimănui, această putere a sa și accepta mai degrabă să piară creștinismul cu totul, decît să-și piardă dominația laică. Știu că mulți din înțelepții lumii acesteia vor întîmpină ideea noastră cu un zîmbet, clătinînd din cap; însă noi ne-o apărăm și afirmăm încă o dată că în Europa nu există o problemă mai greu de rezolvat că problema catolică
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
momentul de față." Cuvinte profetice. * Toate acestea, printre care cea mai grea și mai plină de consecințe este Dogmă infailibilității Papei, au rămas complet în umbră în timpul vizitei istorice a Papei în România. Acel "Non possumus" total potrivnic oricărei imixtiuni laice a despărțit și desparte și va mai despărți catolicismul român de ortodoxie. Noi, cu bizantinismul nostru, am îndreptat credință pe calea politicii noastre externe și a necesităților laice ale țării, - intrarea în NATO. Nu vreau să cobesc. Sau să pun
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
istorice a Papei în România. Acel "Non possumus" total potrivnic oricărei imixtiuni laice a despărțit și desparte și va mai despărți catolicismul român de ortodoxie. Noi, cu bizantinismul nostru, am îndreptat credință pe calea politicii noastre externe și a necesităților laice ale țării, - intrarea în NATO. Nu vreau să cobesc. Sau să pun răul înainte, dar vom plăti destul de scump, în viitor, aceasta superficialitate și confundare a planurilor, atît de diferite. Au fost și popoare, - nu numai religia catolică - de ieri
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
supun Înalt Prea Sfinției Voastre, neagă această porunca a creștinismului și obligă guvernul meu, care-și are sprijinul în majoritatea imensă a credincioșilor mei supuși, de confesiune catolică și evanghelista, să recurgă, pentru respectarea legilor statului, la măsuri specifice puterii laice. Aș vrea să sper că Înalt Prea Sfinția Voastră, după ce vă veți fi edificat asupra situației reale, nu veți pregeta să faceți uz de autoritatea dumneavoastră pentru încetarea agitației care a fost stîrnita de regretabile deformări ale realității și de
Scrisoarea Împăratului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17805_a_19130]
-
spui tot ce suporta/ hîrtia zăpezii./ Iar ceea ce ții ascuns/ în sufletul încăpător/ te țintuiește/ obosit/ sub avalanșă" (Poteca). Suferință unei asemenea imperfecțiuni este suferință specifică a poetului, care se silește a se deschide sufletește artei sale, precum unei spovedanii laice, în nădejdea unei mîntuiri estetice. Victor Știr cultiva o poezie stranie, aptă de intensități, care se sprijină, frecvent, pe cuvinte puține, lăsînd să vibreze albul hîrtiei din jurul lor. Razele lirismului se adună în focarul textual, precum într-o lentilă, cu
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
dans l'art du Moyen Age. Cred că nu a fost o preocupare, dar mai curînd o prezență acest orizont al tainelor morții. P.Ch.: Într-adevăr, deși trecerea mea către studiul artei medievale s-a făcut venind de pe un teren laic. Dar dragostea, frumusețea și moartea au același izvor. A fost firesc ca acest cimitir să fi fost spațiul primei mele opere literare, rămasă în manuscris. Este vorba de o piesă de teatru, desigur o dramă - ce altceva putea scrie un
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Bine că e și așa - căci nu se știe niciodată cum e cu "creșterile" astea "negative"! Deși competența mea în finanțe e egală cu zero, deși știu că filozofia absconsă a "fundamentării bugetare" nu poate fi pătrunsă de un simplu laic, m-am aventurat totuși să fac o lectură cu creionul în mână, pentru a încerca, apoi, să redau "cu cuvintele mele", cum se spunea în școala generală, ce am înțeles. Înainte de a mă război cu cifrele propriu-zise, aș remarca prezența
Bugetul, un loc umed, întunecat și rece by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17206_a_18531]
-
filosofice, pleacă, împreună cu prietenul N.D.Cocea, să-și petreacă vacanța la Mînăstirea Văratec. Aici se îndrăgostește puternic, de o tînără călugăriță în ascultare, Zoe, care îi împărtășește sentimentele. Se produce, aici, instantaneu, o dublă convertire. Zoe iese din mînăstire, devenind laică, și căsătorindu-se cu alesul ei, iar studentul în filosofie abandonează facultatea, înscriindu-se la Teologie, devenind, în 1909, doctor în teologie la Universitatea din Cernăuți, cînd capătă și slujba de confesor ecleziastic, hirotonisindu-se preot de abia în 1922
La răspîntie de veacuri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17299_a_18624]
-
să pot discuta aici fiecare din articolele acestei cărți minunate, așa cum nu numai că s-ar cuveni - cum se cuvine cu orice carte - dar ar fi o adevărată plăcere, ci vreau să sugerez traseul unei lecturi dacă nu profane, oricum laice, marcate de inerțiile despre care vorbeam înainte. Am început, dintr-o pornire lesne calificabilă, cu partea a patra, Nume proprii. Portretul părintelui Anania, departe de orice encomiastic facil, este în primul rînd un text literar de cea mai bună calitate
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
privesc în jur și înjur (în sinea mea)/ handi-capacitatea politicienilor basarabeni (de/ la A la Z)" (Ambasade la Chișinău). De altminteri, trecînd prin Chișinău, am constatat noi înșine marea poftă a basarabenilor de a glumi, ca un soi de exorcizare laică, la îndemînă, ca un atît de românesc "haz de necaz" al celor ce se consideră, cu o psihologie a imensei dezamăgiri, nu altfel decît niște "inși nătîngi trași pe roata norocului tîrziu/ ca într-o apoteoză a prăbușirii" (ibidem). Iată
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
alunec/ e sigur/ chiar dacă orbit de pacea/ din jur// oboseală inimii/ ea însăși zăpadă" (Lumină de iarnă). Din această comuniune cu fenomenologia naturii rezultă, firește, o comunicare a regnurilor. Nu o "democratizare" a lor, cum se întîmplă sub regimul fanteziei laice, în suprarealism, bunăoară, unde asociațiile se îmbulzesc în actul electoral al imaginilor (voturi practic nesfîrșite pentru o listă practic infinită de candidaturi imagistice), ci o stare postedenică, tensionată de misterul consubstanțialității. O percepție a lor sub unghiul sincron al absolutului
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
de "complecta nesimțire religioasă". A început prin a face prozeliți - puțini - printre babe și copii, adunîndu-i, săptămînal, la o predică simțită, în clădirea școlii. Visul sau era să înalte o biserică (dacă e posibil o catedrală), înconjurată de o mănăstire laică, unde să-și găsească alinare nefericiții cartierului. Dar, firește, n-avea mijloace materiale. Întîmplarea, firește fericită, face să-l cunoască pe marele bogătaș al cartierului Atanasie Ceaur. Cucerit de știință de carte a tînăru-lui paroh, bogătașul îl angajează să devină
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
o bună prietenă, evreica Debora, fiica unui cunoscut bancher. Prin stăruința Deborei, tatăl ei, proprietarul unui întins teren în cartier, îl donează, cu acte în regulă, pentru înălțarea proiectatului edificiu. Cu mare pompă, regizată politic, se pun temeliile catedralei (mănăstirea laică fiind amînată pentru mai tîrziu). Tînărul preot Aba Pavel devine obiectul de interes al gazetelor politice, al patriarhiei, dar - și mai supărător - al celor două femei, care îl cultiva asiduu și și-l revendică reciproc, invitîndu-l la diverse sindrofii. Catedrală
Romanele lui Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17986_a_19311]
-
adevărați și cîți, ocupanți de scaune. Regulă de fier, care s-a calit timp de douăzeci de ani, mai spune că nu ai voie să te fîțîi cînd înăuntru, cînd înafara în timpul proiecțiilor, si clermontezii o respectă că pe Statul laic. Dar tot ei sînt aceia care rîd, nitam-nisam, la filme mai dificile, le huiduie copios cînd se aprind luminile sau, dimpotrivă, fluiera admirativ la pelicule suspecte - incluse-n program pentru a flata galeria... Dar îi vezi, totodată, cum își iau
Judy Garland la Clermont-Ferrand by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/18027_a_19352]
-
persoanei mele lăcuite/ de un supraeu îndelung exersat și care se poate totuși lesne/ sparge în mii de cioburi, rănindu-i pe cei apropiați (Amintindu-mi vară altui an). Cu cît discursul e mai încărcat de materie intelectual-estetică (e satisfacție laică, precum orice barochism), cu atît curentul subtextual afectiv e mai tensionat de nostalgie. Materialitatea poetica e un factor ce testează misticismul de bază, prin contradictoria-i compoziție resignata, avînd ca fundal resurecția: "Prin scuarurile din Marais și în Jardin du
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
edituri din țară. Unele dintre ele capabile să determine să ușureze, sau măcar să explice parțial tocmai ceea ce manualele alternative se străduiesc (indiferent dacă izbutesc sau nu) să facă: o modificare de paradigmă. Folosesc aici termenul de "paradigmă" an sens foarte laic, că suma de convingeri implicite, reflexe de gandire și valori ămpărtăsite la un anumit moment dat de o comunitate an planul cunoașterii. Scandalul manualelor școlare dovedește un lucru, fără putință de tăgada (dovedește mai multe, de fapt, dar ele șanț
Cine va căstiga războiul manualelor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17506_a_18831]
-
și patru pereți). Sau: "diminețile ca niște fițuici" (ibidem). Sau: "Vai! Zac uitat că o jiletcă-n cuiere" (ibidem). Sau: "Vorbele mari tot plesnesc fără voie" (ibidem), autorul se convertește la idealul textului, al Cărții. "E un soi de mistica laică ("că o timidă religie/ ascultînd cum îmi crește o fereastră"). O concepție aparent mallarméană, care-l atrage însă nu direct, ci pe calea ocolita (mai bine zis foarte ocolita!) a lumii empirice. O abstractizare în trepte, contînd nu atît rezultatul
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
că e mai puțin importantă aflarea unei origini absolute a teoriei lui Lévinas, cît înțelegerea aportului lui la o restatuare atît a filozofiei, cît și a religiei. Pentru unii, aflăm din postfața la Dificilă libertate, Lévinas trece drept cel mai laic dintre gînditorii religioși și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise morale. Cu Lévinas, se spune, balanța care secole la
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
teoriei lui Lévinas, cît înțelegerea aportului lui la o restatuare atît a filozofiei, cît și a religiei. Pentru unii, aflăm din postfața la Dificilă libertate, Lévinas trece drept cel mai laic dintre gînditorii religioși și cel mai religios dintre gînditorii laici. Paradoxul acesta e constitutiv pentru filozofia lui, în măsura în care îi permite să iși axeze o teorie a identității și alterității pe premise morale. Cu Lévinas, se spune, balanța care secole la rîndul în istoria filozofiei a înclinat în favoarea ontologiei, se înclină
O filozofie a tandretii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17561_a_18886]
-
Și akedia și dezvrăjirea se manifestă că întristare și plictiseală, dar ceea ce scoate la iveală alăturarea lor, după părerea mea, nu ne spun, explicit, nici tratatele despre melancolie, nici cele despre ennui. Dacă ar fi privim akedia cu ochi lumești, laici, poate chiar de psihanalist amator, am putea spune că ea e provocată de singurătate, de urît. Singur în chilia să, departe de toți, de zarva familiară de afară, călugărul se pierde, cel putin o vreme, de sine însuși. Disperată să
Demonul de amiază by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17614_a_18939]
-
de reprezentând imaginea pictate de Titian și Giorgione, pictură care reprezintă un purității. la nudul total al lui Tintoreto și corp uman gol. De cele mai cel robust al lui Rubens, la cel multe ori este un omagiu În pictura laică, nudul familial al lui Rembrandt, sau adus femeii în frumusețea celebrează frumusețea, complice vinovat al lui Goya, goliciunii ei. S-ar putea afirma grația, eleganța și chiar... tematica se prelungește firesc că nu se află pictor virtutea. Depinde, evident, de la
Nudul Omagiul frumuseţii feminine. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/87_a_82]
-
spirit de disciplină, pentru a putea să facă față polemicilor provocate de încălcarea dogmei. Sub acest unghi, Etimologiile au fost o scriere de neocolit în primul mileniu creștin, genul de vademecum avînd rostul de a călăuzi clerul pe tărîmul erudiției laice. Însăși efervescența scolasticii e un fenomen curat ecleziastic: filosofia era chemată să apere cu mijloace păgîne temeinicia unor adevăruri pe cît de revelate pe atît de iraționale, rostul ei fiind ancilar și deopotrivă tactic, căci fără arguția unor minți versate
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
ca „Panorama chrétien“ sau „Le point“, publicații în paginile cărora ținuta ideilor era dată de o vorbă de spirit altădată celebră: „creștin-democrația înseamnă să înduri creștinește democrația“. Numai că la Jacques Duquesne coabitarea dogmei hristice cu ambiția afirmării pe scena laică a fost de bun-augur, dovadă tirajele pe care volume ca biografia lui Iisus sau Les Catholiques français sous L’occupation le-au avut dea lungul anilor. Pe scurt, francezul născut la Dunkerque în 1930 e un cruciat cu apucături mătăsoase
Portret de drac by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2429_a_3754]