264 matches
-
stins În ceruri niște lumini care nu se vor mai aprinde”. S-a putut vorbi astfel despre o veritabilă „credință laică” (Ferdinand Buisson) Împotriva Bisericii, și nu alături de aceasta, ca În trecut, Într-o concurență feroce. Cu totul diferită de laicitatea galicană tradițională și de simpla preocupare politică de a Îndepărta clerul de sarcinile civile ce caracterizează anticlericalismul clasic, laicitatea tinde de data aceasta să stârpească total religia. Nu este vorba doar despre excluderea personalului religios din viața publică, ci despre
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
credință laică” (Ferdinand Buisson) Împotriva Bisericii, și nu alături de aceasta, ca În trecut, Într-o concurență feroce. Cu totul diferită de laicitatea galicană tradițională și de simpla preocupare politică de a Îndepărta clerul de sarcinile civile ce caracterizează anticlericalismul clasic, laicitatea tinde de data aceasta să stârpească total religia. Nu este vorba doar despre excluderea personalului religios din viața publică, ci despre eradicarea ideii Înseși de credință. În acest climat s-au votat textele care vor duce la separarea oficială a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Pentru alții, separarea permite În sfârșit o distanțare completă față de stat și, prin urmare, o mai mare libertate spirituală și financiară. Conciliul Vatican II (1962), dornic de pace socială, va relua formula lui Pius al XII-lea: „Legitima și sfânta laicitate a statului este unul dintre principiile doctrinei catolice”. Chestiunii școlare merită să-i consacrăm câteva rânduri, pentru că, În ciuda dorinței Ligii franceze a Învățământului (fondată În 1866) de a se ajunge la o „laicizare integrală” a școlii, principiul libertății Învățământului a
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dorinței Ligii franceze a Învățământului (fondată În 1866) de a se ajunge la o „laicizare integrală” a școlii, principiul libertății Învățământului a rămas intact. Au subzistat Întotdeauna, pe lângă sectorul public, școli primare și secundare private, precum și universități catolice și protestante. Laicitatea școlară Părintele școlii laice este nimeni altul decât Jules Ferry. Pozitivist, francmason, partizan al educării fetelor, el a rămas cel care a promovat, pe lângă legea privind gratuitatea (1881) și cea privind obligativitatea (1882), legea privind neutralitatea Învățământului public: „Școlile primare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
școlare publice” (art. 2). Legea din 9 decembrie 1905 (art. 30) confirmă: „Învățământul religios nu poate fi predat copiilor Între șase și paisprezece ani Înscriși la școli publice decât În afara orelor de clasă”. Din 1886, s-a afirmat puternic și laicitatea personalului din școli (legea din 30 octombrie, art. 17): „În școlile publice de toate gradele, activitatea de Învățământ este desfășurată În exclusivitate cu ajutorul unui personal laic”. Nu trebuie să ne Închipuim Însă că lupta În jurul laicității s-a sfârșit o dată cu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a afirmat puternic și laicitatea personalului din școli (legea din 30 octombrie, art. 17): „În școlile publice de toate gradele, activitatea de Învățământ este desfășurată În exclusivitate cu ajutorul unui personal laic”. Nu trebuie să ne Închipuim Însă că lupta În jurul laicității s-a sfârșit o dată cu adoptarea acestor legi fundamentale. Partizanii clericalismului au Încercat de-a lungul Întregului secol XX să-și recâștige locul și influența În cadrul puterii politice. Între 1940 și 1944, cvasi-totalitatea episcopatului francez a sprijinit regimul mareșalului Pétain, obținând
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Islamul este departe de a fi singurul vinovat de dificultățile pe care le Întâmpină puterea civilă laică În menținerea distincției Între puterea politică și autoritatea religioasă. La rândul său, anticlericalismul tinde adesea și astăzi să alunece de la simpla apărare a laicității instituțiilor civile Înspre o luptă antireligioasă. A dori să aperi instituțiile politice de orice contaminare clericală nu Înseamnă a dori sfârșitul Bisericilor, moartea religiilor sau dispariția credinței. Multe asociații care proclamă un ideal laic ar trebui să reflecteze puțin asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contaminare clericală nu Înseamnă a dori sfârșitul Bisericilor, moartea religiilor sau dispariția credinței. Multe asociații care proclamă un ideal laic ar trebui să reflecteze puțin asupra acestor lucruri. De altfel, acest tip de confuzie a trebuit clarificat Încă de la instaurarea laicității În instituțiile școlare. În fața incertitudinilor pedagogilor și a diversității lor culturale În fața problemelor ridicate de la bun Început de predarea moralei, Jules Ferry s-a văzut obligat să adreseze institutorilor o circulară În care le explica misiunea lor și Încerca să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
diversității lor culturale În fața problemelor ridicate de la bun Început de predarea moralei, Jules Ferry s-a văzut obligat să adreseze institutorilor o circulară În care le explica misiunea lor și Încerca să delimiteze, cât mai precis cu putință, noțiunea de laicitate În domeniul practic. Ce să reținem din celebra Scrisoare către institutori din 17 noiembrie 1883? Că pedagogilor li se cere cea mai mare prudență. Prudența este necesară din respect pentru fragilitatea copilăriei, dar și pentru pacea socială și școlară; se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În confesiuni diferite și că ei nu trebuie să se transforme În prozeliți ai unui cult sau ai unei morale rigide. Această circulară a permis de asemenea actualizarea fondului filosofic al unui ideal laic tolerant. Un ideal filosofic Ideea de laicitate semnifică, desigur, secularizarea școlii și a Învățământului, dar mai ales a modelelor morale și a conținutului instrucției publice. Ferdinand Buisson, autorul unui celebru Dicționar de pedagogie și de instrucție primară (1911), i se alătură lui Jean Jaurès atunci când afirmă că
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
a Învățământului, dar mai ales a modelelor morale și a conținutului instrucției publice. Ferdinand Buisson, autorul unui celebru Dicționar de pedagogie și de instrucție primară (1911), i se alătură lui Jean Jaurès atunci când afirmă că, departe de a exclude morala, laicitatea presupune tocmai contrariul. Spre ce tinde ea? Spre dezvoltarea În fiecare om a capacității raționale de a gândi singur și de a acționa conform unor principiimorale alese În mod liber. Este vorba așadar despre susținerea autonomiei rațiunii individuale Împotriva tuturor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
mod liber. Este vorba așadar despre susținerea autonomiei rațiunii individuale Împotriva tuturor puterilor care urmăresc alienarea ei, puteri interne, cum este frica de a gândi singur, dar și puteri externe, care urmăresc manipularea sentimentală sau financiară a omului. Ideea de laicitate este susținută de cea de dezalienare intelectuală și afectivă. Atâta vreme cât școala nu caută să dezvolte rațiunea critică a fiecăruia și să Înzestreze inteligența cu instrumentele culturale de care va avea nevoie pentru a Înțelege lumea, ea urmărește doar menținerea umanității
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dependență gregară. În sens propriu, ea Îi Închide omului poarta Înspre libertatea posibilă, obligându-l să aibă În permanență nevoie de un tutore, de un guru sau de un duhovnic care să gândească și să decidă În locul său. Ideea de laicitate trece cu mult dincolo de simpla gâlceavă religioasă. Ea conține afirmația că fiecare om, ca ființă rațională, este capabil să-și poarte singur de grijă. Principiul care trebuie să-i ghideze comportamentul nu se află În exteriorul său, ci sălășluiește În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
realizată concret prin instituția școlară, a libertății de a crede sau de a nu crede, de a adera la cutare sau cutare dogmă, În mod cât se poate de liber, și de a renunța eventual la ea. Fără o adevărată laicitate, credința Însăși n-ar fi decât rezultatul chinuit al unor manipulări psihologice și morale, așa cum se poate observa În cadrul sectelor, și nu expresia liber consimțită a unui angajament metafizic sincer. În ciuda luptelor pentru influență care au continuat Între anumite religii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și pacea socială nu sunt posibile decât cu acest preț, la fel ca și autenticitatea credinței. În afara Franței Deși Franța este departe de a fi prima sau unica țară cu trăsături laice evidente, ea rămâne totuși țara În care chestiunea laicității a fost Întotdeauna subiectul unor dezbateri pasionate. Poate că această particularitate se datorează faptului că democrația a trebuie să se afirme, de la bun Început, Împotriva unei puteri În bună măsură clericale, În ciuda unor opțiuni galicane ale monarhiei. În afară de Elveția, celelalte
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
unei puteri În bună măsură clericale, În ciuda unor opțiuni galicane ale monarhiei. În afară de Elveția, celelalte state europene au rămas monarhii, uneori confesionale. Nici măcar În Statele Unite afirmațiile anticlericale nu au atins vreodată aceeași virulență ca În Franța. În Italia și Germania, laicitatea este indisociabilă de mișcarea naționalistă, adică de voința de a afirma unitatea națiunii Împotriva hegemoniei puterilor ecleziastice. Risorgimento (1860-1861), Kulturkampf (1871-1878) și Sonderbund În Elveția au fost mișcări marcate depreocuparea pentru o neutralitate laică. Modelul iacobin francez a influențat Însă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ecleziastice. Risorgimento (1860-1861), Kulturkampf (1871-1878) și Sonderbund În Elveția au fost mișcări marcate depreocuparea pentru o neutralitate laică. Modelul iacobin francez a influențat Însă mai mult țările latine. Republica spaniolă (1868-1876), Portugalia (1908-1917) și Mexicul au cunoscut puternice manifestări de laicitate antireligioasă, ca reacție la clericalismul creștin triumfător. În domeniul școlar, intenția laică s-a afirmat la nivel internațional cel mai rapid și cu cea mai multă suplețe. Încă din 1806, Olanda adoptă În parte principiul școlii neutre. Învățământul religios dogmatic
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
iulie 1877 a eliminat catehismul și istoria sfântă dintre materiile obligatorii la școală. Tradiția și puterea ecleziastică le-au păstrat Însă În cea mai mare parte a orașelor. Cineva s-ar putea mira văzând că termenii de neutralitate și de laicitate sunt folosiți fără deosebire atunci când este vorba de școală. Se referă oare la aceeași realitate? Ar trebui să punem semnul egalității Între ei, așa cum se face În mod curent În utilizarea lor politică? Chestiunea neutralității În ciuda obișnuinței care tinde să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
se face În mod curent În utilizarea lor politică? Chestiunea neutralității În ciuda obișnuinței care tinde să le confunde, este util să facem distincție Între cele două cuvinte. Neutralitatea, Într-adevăr, face trimitere la un domeniu de aplicare mai larg decât laicitatea. Depășind domeniul religios, această referință Îi indică pedagogului că școala trebuie să facă toate eforturile pentru a rămâne Întotdeauna prudentă și rezervată În raport cu chestiunile religioase, dar și În raport cu cele referitoare la morală, la metafizică, drept, moravuri și politică. În ciuda criticilor
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cetățenii În mod egal, nu trebuie să intervină, și nici să privilegieze cutare sau cutare specificitate. Această viziune asupra apartenenței confesionale, imediat după războaiele religioase, a servit fără doar și poate cauza concordiei și democrației și a constituit baza succesului laicității. Religia fiind astfel „privatizată”, nu mai este necesară nici o dispoziție, În afara unor drepturi negative, ca nediscriminarea, care să ia În calcul diversitatea corpului social (Koubi, coordonator, 1992). Diversitatea „rasială” ă dacă acceptăm, În lipsa unui termen mai adecvat, să ne servim
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
aux Lumières, trad. fr., Paris, Gallimard (prima ediție engleză: 1967). WEBER Max (1970), L’Ethique protestante et l’esprit du capitalisme, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție germană: 1920) WILLAIME Jean-Paul (1995), Sociologie des religions, Paris, PUF. Φ Comunitate, Ideologie, LAICITATE, Rituri, SOCIALIZARE, Valori Reprezentare socialătc "Reprezentare socială" La prima vedere și fără a ne Îndepărta prea mult de discursurile academice, poate fi considerat reprezentare socială (RS) orice sistem de cunoștințe, credințe și atitudini care emană de la agenți colectivi și care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și rezultate au cunoscut multe variații din secolul al XIX-lea Încoace. ν Tensiunile nu au lipsit niciodată din această istorie, tensiuni Între obiective cărora circumstanțele le-au dat uneori caractere contradictorii: voința de asimilare/voința de păstrare a identității, laicitate/iudaism, statut de dominați/statut de dominatori, colonizarea unui teritoriu/ Întoarcerea pe Pământul Făgăduinței etc. De la religios la politic De la dispersarea din Antichitate, legile talmudice și rabinice au declarat prioritatea Pământului lui Israel asupra tuturor locurilor de exil (galut). Astfel
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fr., Paris, La Découverte (prima ediție germană: 1896). LAQUEUR Walter (1973), Histoire du sionisme, Paris, Calmann-Lévy. TRIGANO Shmuel (coordonator) (1993), La Société juive à travers l’histoire, t. 4: Le Peuple-monde, Paris, Fayard. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, Diaspora, LAICITATE, Mobilizare, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, POPOR, Religie, Suveranitate/Suveranism Sistem-lumetc "Sistem‑lume" Φ MONDIALIZARE, NAȚIONALISM Sociabilitatetc "Sociabilitate" Așa cum remarca Jean Baechler, trebuie să fim foarte atenți aici la terminologia adoptată, pentru a evita amalgamele și confuziile. Se pot pune astfel În evidență
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
et citoyenneté, Villeneuve-d’Ascq, Presses universitaires du Septentrion, pp. 287-320. RUBY Christian (1997), La Solidarité, Paris, Ellipses. SMITH Adam (1860), Théorie des sentiments moraux, trad. fr., Paris, Guillaumin (prima ediție engleză: 1759). Φ CETĂȚENIE, Comunitate, DREPTATE SOCIALĂ (teoriile Î), FRATERNITATE, LAICITATE, NAȚIUNE Stereotiptc "Stereotip" Folosit inițial În domeniul tipografic pentru a desemna o matriță de plumb destinată realizării unui clișeu, termenul de „stereotip” este aplicat, În 1922, În științele umane de către Walter Lippmann, care voia să descrie printr-o metaforă opiniile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
istorice care se stabilesc între Biserica dominantă și procesul sociogenezei statului, pe de altă parte. Linia de demarcație pe care o trasează Badie între creștinismul latin (teocrație universalistă, contestată de afirmarea puterii publice, fragmentată apoi de Reformă și generatoare de laicitate), la Vest, și creștinismul bizantin (cezaropapism autocefal trăind în simbioză cu puterea publică, generator de identitate națională), la Est, se vădește a fi una edificatoare. Lucrarea fundamentală a lui Bertrand Badie extinde în lumea arabo musulmană etapele, dihotomiile pe care
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]