254 matches
-
cum e Letopisețul Țării Moldovei de la zidirea lumii până la 1601 de Nicolae Costin. Fluxul de informații și sensibilitate umanistă, participant decisiv la desăvârșirea procesului de naționalizare a actului cultural început în epoca anterioară, îndemnător și inițiator al dificilului demers de laicizare a lucrărilor spirituale (la care scriitorii clerici participă din plin), a adus și acele atât de necesare deschideri prin care cultura română începe să comunice și să pretindă confirmări. Umaniștii Renașterii românești inițiaseră dialogul lăuntric cu conaționalii (șubrezind insistent temeiurile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290334_a_291663]
-
de a reafirma caracterul politic al teologiei creștine 1. Unii cititori ar putea părea surprinși de această afirmație. Ce fel de „reafirmare” a condiției publice a teologiei avem în vedere? La urma urmei, spre deosebire de Franța (a cărei viziune îngustă despre laicizare a fost asimilată necritic în cultura română 1), Marea Britanie este un stat monarhic parlamentar în care religia face parte din evenimentele publice ale națiunii. În mod tradițional, la Oxford, Cambridge sau Durham, fiecărui colegiu universitar - iar ele sunt de ordinul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
dominate de o ambiguitate structurală ce are ca scop să favorizeze trecerea atributelor psihico morale de la un personaj la celălalt. De aici decurge atât posibilitatea de ,,îndrăcire’’ a celui dintâi, cât și ,,umanizarea celui de-al doilea’’, astfel are loc ,,laicizarea’’ în dublu sens a sacrului. Disputa tensionantă între spiritul satanic și cel uman dezvăluie decizia fiecăruia de a se substitui celuilalt demonstrându-și în acest mod superioritatea. Întreaga construcție se raportează la statutul moral și la caracterologia celor două personaje
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
în est să se instaureze o viață birocratică și conservatoare și, în acest mod, statul a fost consolidat prin biserică, stabilindu-se o tradiție a statului unit cu biserica ce s-a continuat de-a lungul perioadei medievale, procesul de laicizare a statului produ-cîndu-se tîrziu. Principiile dreptății, ale iubirii de oameni și ale întrajutorării, esențiale în dogmatica creștină, presupun o asamblare a problemelor sociale cu cele culturale, ceea ce a dus la o transformare a societății europene creștine în interiorul căreia s-a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
-lea și s-a încheiat la începutul secolului al XVII-lea, epocă inaugurată în Italia și extinsă în toate zonele Europei occidentale. S-a produs atunci o exaltare a valorilor clasice și ale artei antice, s-au făcut eforturi de laicizare a culturii și de promovare a gîndirii umaniste, care să aibă omul drept valoare centrală. Din acest motiv, admirația pentru antichitatea greacă și latină nu a devenit o imitare servilă, ci numai o preluare a ei ca fundament pentru realizarea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
teatrale 3. Literatura este religioasă într-o proporție copleșitore, care impune norma. În rest, "arta pentru artă" este o blasfemie, un nonsens. Sau, aș adăuga, o prejudecată recentă. Odată cu barocul însă, se definitivează un proces care începe odată cu Renașterea, anume laicizarea literaturii. "Barocul introduce o pietate mai puțin exaltată, făcută din gravitate, moralism și rigoare controlată", mutând astfel accentul dinspre "literatura sacră" către cea "profană"4. Aceasta din urmă "constituie de acum înainte forma curentă, normală, tradițională, de expresie literară, de unde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
s-a născut. El este omul veacului său. Oricum, ca mentalitate, el depășește cu mult medievalitatea culturii române, dar și ortodoxismul care persistă în aria răsăriteană a continentului, ca urmare a influenței tradiției bizantine. În timp ce Occidentul cunoștea acest proces de laicizare alertă, Răsăritul levantin se deschidea și el către formele occidentale, dar într-un ritm mai domol. Persista încă o atitudine refractară față de cultura autocefală. Și totuși, schimbarea se produce și aici: "Învățătura devenise un instrument de reușită socială", constată Virgil
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
urmare, Adevărul poate fi apropriat doar prin intermediul unei cunoașteri revelate, nu al uneia raționaliste ori empirice. Soluția lui Cantemir este una radicală, de vreme ce gândirea post-bizantină se deschidea, începând cu secolul al XVII-lea, către o atitudine mai puțin rigidă, de laicizare a gândirii; cee ce nu înseamnă renunțarea la principiile dogmatice, ci doar o tratare a lor într-o manieră flexibilă, care admite și metodele filosofiei profane. Cantemir, dimpotrivă, pare a se întorce către modelul primelor secole de teologie bizantină, când
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În fine, indiferent de cele două mentalități, imaginea doamnei cu licorn este una dintre cele mai întâlnite în texte, iconografie, emblematică sau reprezentări artistice. Un loc comun al artelor, care a cunoscut, de-a lungul timpului, un inevitabil proces de laicizare. De la figură a lui Hristos (spiritalis unicornis), inorogul a devenit un simbol falic. Este și el, ca atâtea altele, un simptom al desacralizării lumii, al îndepărtării raționaliste de epistema cunoașterii religioase. Dar un lucru rămâne constant în ambele paradigme, cea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
exercitată asupra întregii societăți. Suveranitatea divinului nu mai poate avea pentru noi sensul inexact, desigur, dar devenit comun, de putere care domină corpul social și viața comunitară. Nu atributul puterii este cel prin care se manifestă transcendența în societățile noastre. Laicizarea ne-a dezobișnuit să o portretizăm recurgînd la analogii directe, care să o învestească cu atributele magnificenței, forței, dominației, legii. Luînd această stare de fapt ca pe un material simbolic, am putea deveni mai atenți la ipostaza paradoxală a divinului
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
ei, modernitatea oferă un potențial simbolic aparte pentru a semnifica manifestarea paradoxală a transcendenței, totodată suverană față de contingent și slabă, mai bine zis, neînarmată, în interiorul lui. Două trăsături fondatoate ale democrației moderne mi se par, în acest sens, expresive : a) laicizarea puterii politice și b) principiul moderației, conducînd la decizia de a rezolva diferendele prin negociere, nu prin forță. Desprinderea autorității spirituale de categoria puterii De vreme ce a imanentizat sursa puterii, punînd-o pe seama voinței colective (cu toate aporiile ei), modernitatea a dizolvat
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
oficială așadar, deosebirea dintre corpul eclezial și corpul social nu are încă destulă relevanță, credința continuă să fie gîndită mai degrabă în manieră sociomorfică. Bisericile est-europene încearcă să-și recucerească, măcar formal, dreptul de supraveghere asupra întregii societăți, pe care laicizarea l-a erodat și de care comunismul le-a privat în mod brutal. în Occident, Biserica nu mai recurge la instrumentul puterii decît cel mult atunci cînd își exercită presiunea normativă asupra membrilor ei. Influența religiei în societate scade, e
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
stabilite Între literatura și religie, indicând limitele secularizării. Naționalizarea bisericii ortodoxe române, sustrasa controlului ierarhiei ecleziastice grecești În momentul fondării statului român, făcută de asemenea posibilă prin opera unei fracțiuni culte a clerului, a avut loc concomitent cu politica de laicizare a Învățământului, fără să se ajungă la o separare a bisericii de școală Înainte de reformă Învățământului din 1948. Raporturile istorice stabilite Între literatura și religie au favorizat transferurile dintre cele două câmpuri, sub tutela statului sau Împotriva ordinii politice stabilite
[Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
chestionabilă) despre identitatea noastră colectivă. 2. Câteva observații în marginea chestiunii evidențierii importanței tradiției creștine și a rolului Bisericii Ortodoxe Române în istorie "Întreaga tradiție a modernității politice europene de 200 de ani încoace este orientată spre un proces de laicizare a instituțiilor statului. Rolul Bisericii Ortodoxe Române în istoria acestei țări, unul de altfel important, trebuie precizat și căutat doar în manualele de istorie, în cadrul unor simpozioane sau alte evenimente speciale. Nu trebuie precizat în Constituție. Este o anomalie ca
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
exterminați discret și metodic”. „A trebuit ca lucrul să fie aflat și comunicat M. Sale Regelui [Ferdinand], În calitate de suprem comandant al armatei, ca exterminarea oficială să fie oprită” (684, p. 76). 704. Într-adevăr, de multe ori se producea o „laicizare” a ritului. Actul ritual era complet golit de orice semnificație religioasă : el nu se mai producea În fața bisericii, Într-o zi de Paște, de regulă de Vinerea Mare, efigia nu mai purta Însemnele lui Iuda Iscarioteanul etc. În Anglia secolului al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vorbi de alte căi spre cunoaștere. Cunoașterea științifică rămâne unica magistrală către desăvârșirea umanității. De la primii cartezieni, cu aportul masiv adus de către iluminiștii secolului al XVIII-lea și culminând cu secolul al XIX-lea scientist, asistăm nu doar la o laicizare a științei, în toate ariile sale, naturale sau umane, dar chiar la o alungare a perspectivei religioase la periferia instrumentelor și metodelor utile cunoașterii. Ateismul devine nu doar o modă ci chiar o "obligație" printre savanții epocii, ca mărturie a
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care prin rafinarea tehnicilor științifice a "întronat regina facultăților umane", începând cu fotografia).264 Pozitivismul însuși s-a instaurat în mod similar mitului (și încă un mit progresist care pozează în distrugător de mituri) și "departe de a fragiliza mitul, laicizarea elementului teologic nu a făcut decât să îl fortifice, absorbindu-l în modernitatea pozitivistă, făcându-i o transfuzie cu sânge modernist proaspăt": a urmat decadența, mitologia dezabuzării revoltate împotriva raționalizării, a industrializării, a pozitivismului insolent 265 (echivalent al postmodernismului secolului
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mitul, asemuind-o cu o ceapă, ale cărei straturi succesive, odată îndepărtate, dau la iveală miturile centrale care formează și informează cultura și societatea (chiar dacă, urmând remarca lui Eliade, admite că nu pot fi întotdeauna recunoscute, datorită îndelungatului proces de laicizare la care au fost supuse). Schema pe care o rezumă arată astfel: nucleul este mitul (povestea sacră), peste care se suprapun evenimentele istorice puse în legătură cu mitul respectiv, învăluite apoi de operele de artă ale elitei despre mitul în cauză, acoperite
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ambițiilor rusești, iar singura posibilitate luată în calcul, de îmbunătățire a stării popoarelor creștine de pe teritoriul administrat de Constantinopol rămâneau reformele interne. în acest scop, în 1856 a fost emis „Firmanul de redresare”, care încerca să împingă societatea islamică spre laicizare, iar în 1869, sultanul Abdul-Aziz a acordat Legea cetățeniei. Acestea nu reprezentau însă o rezolvare a chestiunii orientale, după cum o va dovedi izbucnirea, cu forță, a chestiunii românești. Inițial Anglia nu a respins eventualitatea unirii Principatelor, sperând în formarea unui
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
a fost definită ca o transformare a moravurilor, a ideilor și sentimentelor. Într-o agitație intelectuală, politică și intelectuală, am asistat la instaurarea unui ideal de cultură rațională, la întărirea preeminenței liberului examen critic și la elaborarea unui tip de laicizare intelectuală a umanității. O umanitate care își dă seama progresiv că are valoare prin ea însăși 18. Pe scurt, grație metodei și spiritului critic, nașterea unei vaste mișcări de emancipare care se va confrunta, în secolul al XVIII-lea, cu
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
sfârșitul secolului al XVII-lea, Stolnicul Constantin Cantacuzino a înviorat viața politică a țării sale venind cu zestrea de învățătură padovană, dar și cu o bogată colecție de cărți. Activitatea sa, de un larg orizont, promovează gândirea umanistă, înnoitoare, urmărește laicizarea culturii românești în sensul în care o urmărea, la alte dimensiuni, compatriotul său moldav, Dimitrie Cantemir. Istoria... sa (unde întâlnim, la fel ca în operele de mai târziu ale luminilor transilvane, sau aidoma cronicilor lui Ureche și Costin, o extensiune
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
secolele anterioare, cedează treptat locul științelor - geometrie, geologie, medicină, geografie, astronomie, microtehnologie, optică -, în vreme ce limbile naționale înlocuiesc din ce în ce mai mult limba latină. Fenomenul este cu putință ca urmare a desființării cenzurii iezuite, dar mai ales ca o consecință a politicii de laicizare a vieții de stat instituite de Iosif al II-lea. În acei ani de sfârșit de secol, intelectualii transilvăneni plănuiesc înființarea Societății filosoficești și a unei Sacietas philohistorum Transilvaniae, cu scopul luminării poporului „cu învățături din științele actuale, din domeniul
[Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
mișcare (transferuri geografic și sociale) ce a distrus particularismele familiale și locale; un proces de redistribuire socială, la sfârșitul căruia societatea ordinelor, rangurilor și starturilor simbolic marcate prin naștere, a cedat locul unor grupări determinate economic: clasele; un proces de laicizare care a condus la separarea Bisericii de Stat. Nu ne vom opri asupra diferitelor aspecte pe care le-a cunoscut modernizarea, asupra a ceea ce a condiționat-o sau însoțit-o: "desacralizarea lumii" datorată transformării credințelor, conform unei expresii împrumutate de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
discutată și extrem de sensibilă atât pentru Uniunea Europeană, cât chiar pe întreg cuprinsul mapamondului. Procesul de descreștinare a Europei a început de mult, chiar din perioada iluministă 6, dacă nu chiar mai devreme la anumite popoare, și a adus cu sine laicizarea în mare parte a statelor lumii. Astfel că cea mai mare parte a statelor lumii, mai devreme sau mai târziu, s-au rupt totalmente de influențele sau poate chiar de legăturile simbiotice cu Biserica pe care le afișau în perioadele
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]