250 matches
-
vorbi de alte căi spre cunoaștere. Cunoașterea științifică rămâne unica magistrală către desăvârșirea umanității. De la primii cartezieni, cu aportul masiv adus de către iluminiștii secolului al XVIII-lea și culminând cu secolul al XIX-lea scientist, asistăm nu doar la o laicizare a științei, în toate ariile sale, naturale sau umane, dar chiar la o alungare a perspectivei religioase la periferia instrumentelor și metodelor utile cunoașterii. Ateismul devine nu doar o modă ci chiar o "obligație" printre savanții epocii, ca mărturie a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
care prin rafinarea tehnicilor științifice a "întronat regina facultăților umane", începând cu fotografia).264 Pozitivismul însuși s-a instaurat în mod similar mitului (și încă un mit progresist care pozează în distrugător de mituri) și "departe de a fragiliza mitul, laicizarea elementului teologic nu a făcut decât să îl fortifice, absorbindu-l în modernitatea pozitivistă, făcându-i o transfuzie cu sânge modernist proaspăt": a urmat decadența, mitologia dezabuzării revoltate împotriva raționalizării, a industrializării, a pozitivismului insolent 265 (echivalent al postmodernismului secolului
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
mitul, asemuind-o cu o ceapă, ale cărei straturi succesive, odată îndepărtate, dau la iveală miturile centrale care formează și informează cultura și societatea (chiar dacă, urmând remarca lui Eliade, admite că nu pot fi întotdeauna recunoscute, datorită îndelungatului proces de laicizare la care au fost supuse). Schema pe care o rezumă arată astfel: nucleul este mitul (povestea sacră), peste care se suprapun evenimentele istorice puse în legătură cu mitul respectiv, învăluite apoi de operele de artă ale elitei despre mitul în cauză, acoperite
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
comunica. Antichitatea recunoaște „literelor sacre” o serie de note specifice. Sunt astfel considerate esoterice, deci inițiatice, nedivulgabile. Caracterul lor secret presupune obscuritate, stil enigmatic, limbaj ermetic. Paralel însă, și chiar concurent cu literatura sacră, se formează conceptul de literatură profană, laicizarea apare treptat și în definirea și economia actului literar. Laicizarea deschide drum, în primul rând, a ceea ce se va numi estetizarea, autonomizarea și heterogenia literaturii: „Ieșită din sfera sacralității dominante, literatura poate să se cultive și să se gândească, tot
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Sunt astfel considerate esoterice, deci inițiatice, nedivulgabile. Caracterul lor secret presupune obscuritate, stil enigmatic, limbaj ermetic. Paralel însă, și chiar concurent cu literatura sacră, se formează conceptul de literatură profană, laicizarea apare treptat și în definirea și economia actului literar. Laicizarea deschide drum, în primul rând, a ceea ce se va numi estetizarea, autonomizarea și heterogenia literaturii: „Ieșită din sfera sacralității dominante, literatura poate să se cultive și să se gândească, tot mai liber, pe sine și pentru sine, să se deschidă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
va numi estetizarea, autonomizarea și heterogenia literaturii: „Ieșită din sfera sacralității dominante, literatura poate să se cultive și să se gândească, tot mai liber, pe sine și pentru sine, să se deschidă spre cât mai multe valori” În același timp, laicizarea introduce în literatură un principiu de contestare, de critică, ideea de insubordonare, de ieșire din ordinea dată. Păstrând caracterul de artă sau tehnică, literatura este în această perioadă disciplină didactică, obiect esențial de școlarizare. Învățarea scrisului și cititului constituiau operații
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
o desacralizare a literelor în această perioadă, o trecere a literelor profane pe primul plan al conștiinței literare. Este o recunoaștere evidentă a două structuri spirituale, a două tipuri de culturi, două forme de litere și de literatură. Procesul de laicizare spirituală și culturală se reflectă și în terminologia literară. Sub presiunea noului context cultural sensul de bază a literaturii sacre se complică și se laicizează. Alături de cultura sacră a bisericii, oficializată, canonică, apare o nouă formă de sacralitate puternic culturalizată
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
întețesc între literaturile antice și moderne acționează în mod direct asupra ideii de literatură. Recunoașterea necesității de a scrie în limbile naționale se generalizează, de unde o predilecție bine marcată pentru teme și subiecte naționale. Fenomenul constituie și un simptom de laicizare. Procesul de laicizare început din perioada anterioară se intensifică. Omul baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
antice și moderne acționează în mod direct asupra ideii de literatură. Recunoașterea necesității de a scrie în limbile naționale se generalizează, de unde o predilecție bine marcată pentru teme și subiecte naționale. Fenomenul constituie și un simptom de laicizare. Procesul de laicizare început din perioada anterioară se intensifică. Omul baroc se distanțează de divinitate în mod estet. Sensul experienței mistice este pierdut, dar în locul său apare efectul psihologic, emoțional. „Barocul introduce o pietate mai puțin extatică, făcută din gravitate, moralism și rigoare
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
didactice românești. Înainte de 1850, instrumentele pedagogice utilizate în școlile primare au fost bucoavna, ceaslovul, octoihul și catehismul, ceea ce a conferit învățământului un caracter aproape exclusiv religios (Ianoș, 2010, p. 213). Ulterior acestui moment, se resimte din ce în ce mai puternic un curent de laicizare graduală a literaturii didactice, prin substituirea bucoavnelor, prin excelență religioase, de către abecedare, cărți de citire și în cele din urmă cu manuale specializate al căror conținut este din ce în ce mai puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fibră religioasă. Ulterior instituționalizării învățământului prin Regulamentele școlare din 1832, respectiv 1834, al căror efect este, pe lângă consacrarea unei infrastructuri educaționale întinsă pe întreg teritoriul principatelor, și acela al preluării statale a responsabilității pentru învățământul primar, se inițiază o relativă laicizare sesizabilă și în informațiile transmise prin cărțile școlare. Deși conținutul materialelor didactice rămânea puternic saturat de morala religioasă, autoritățile statale din cele două principate au operat separarea instituțională a învățământului de biserică. Această acaparare a responsabilității educaționale de către agenții statali
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitatea conținutului programei; iii) unitatea școlii elementare rurale cu cea urbană în privința curriculei; b) gratuitatea învățământului; c) egalitatea de sex în materie de educație publică; d) etatizarea învățământului, în sensul că legea desprinde educația de sub tutela bisericii, favorizând și o laicizare a conținutului educativ (cf. Manolache și Pârnuță, 1993, p. 224). Sub auspiciile legislative consacrate în 1864, rețeaua școlară a continuat să se expandeze și să cuprindă un contingent din ce în ce mai numeros din populația școlară. Iată cum se prezenta, în cifre, situația
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Din 1856, de acest drept beneficiază și Biserica Unită română, iar în 1861 acesta este extins și asupra Bisericii Ortodoxe. Învățământul românesc transilvănean va rezista sub forma sa confesională până după 1918, când unirea cu Regatul României va duce la laicizarea educației publice. În 1865, de exemplu, în Transilvania existau 767 școli românești greco- catolice și 704 școli elementare ortodoxe (Manolache și Pârnuță, 1993, p. 241). Continuând politica de maghiarizare pornită de legea din 1868, Legea educației din 1879 a reconfirmat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o performanță "fără precedent în istoria învățământului românesc" (Bârsănescu și Bârsănescu, 1978, p. 152). În al doilea rând, reforma socialistă din 1948 finalizează alte trei tendințe interrelaționate prezente în tradiția educației românești: i) uniformizarea programei și unificarea sistemului, alături de ii) laicizarea completă a educației prin desființarea învățământului confesional; iii) etatizarea totală a procesului educational, prin desființarea învățământului particular. Se poate contra-argumenta că desființarea învățământului particular a fost o măsura care a venit în contra tradiției învățământului românesc, dezvoltat istoricește simultan pe două
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procura mijloacele de existență necesare familiei, participarea efectivă a femeii la viața economică și socială În spațiul extrafamilial, puternic influențate de mișcarea feministă și ideologiile liberale, au schimbat profund raporturile de putere și distribuția sarcinilor În cadrul grupului domestic. Secularizarea și laicizarea statelor naționale Începute În secolul al XIX-lea și finalizate În secolul al XX-lea, ca și “revoluția sexuală” după 1960, aveau să zdruncine semnificativ rolul bisericii În viața de familie, dar și statutul social al familiei, ajungându-se pe
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
al lui Liviu Rebreanu într-o operă artistic valabilă, dar laică, despre patriotism, dragoste de oameni și „Totul se plătește în viață !”, cum spune Bologa când află că l-a omorât pe nevinovatul Petre. O obiecție în legătură cu cauzele propagandistice ale laicizării romanului lui Rebreanu ar putea fi ateismul declarat al scenaristului Titus Popovici, relatat de contemporani. Titus Popovici ar fi procedat astfel din pricina antireligiozității lui, nu pentru că așa cerea doctrina comunistă. Nu putem ști. Dar e de menționat poziția contrară a
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
structura sa etnică, mentală și sufletească la mai multe naționalități"5. Profilul acestuia va primi însă conture apăsate - și, e locul s-o spunem, distorsionat receptate de către mentalitatea occidentală - o dată cu slăbirea concepțiilor teocentrice și, în consecință, cu începutul procesului de laicizare a gândirii. în gândirea bizantină "istoria umanității" de după venirea lui Hristos e una singură: "ea e domnia Harului (charis), opusă domniei Legii (nomos) și ilustrată de oameni care împărtășesc credința în Dumnezeu și care, după tronurile îngerilor, alcătuiesc împărăția lui
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
spre tipul de om care compune și, mai ales, care citește cărți nonfuncționale, ce nu răspund adică unor necesități imediate, precum în schemele de gândire tradițională. Or, problematizarea acesteia se amplifică în secolul al XVII-lea, o dată cu începutul procesului de laicizare a gândirii. în cercetarea deja menționată, Virgil Cândea se oprește asupra tipologiei intelectualului sud-estic din veacul umanismului și pe care o fixează convingător în trei tipuri de bază, respectiv ulama ("om al condeiului"), clerul creștin și dragomanul, la care adaugă
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
producției scrise; * interesele de lectură; * activitatea sa; * asigură memoria umanității; * și sprijină și progresul societății. EVOLUȚIA PROFESIEI: * antichitate; * noțiunea de bibliotecar era sinonimă cu cea de învățat; * Calimach, Zenotodus, Eratostem, Aristofan din Bizanț, Aristarch Samothrace - savanți și poeți de seamă; LAICIZAREA PROFESIEI în sec. al XVIII-lea încep a fi acceptați ca bibliotecari, alături de călugări, oamenii de litere, dar cu rezerve. Rămâne prejudecata celibatului. ESPRIT CALVET (fondatorul bibliotecii din Avignon) : . Numai după Revoluția franceză din 1789 oamenii de litere sunt primiți
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
Renașterea. Situația pare foarte similară cu pașii făcuți de artă pe filiera impresionism, cubism, futurism, dadaism. Dacă în arta abstract - compozițională acest drum este cel al desfigurării (așa cum crede C. Greenberg 38), în filiera figurativă acest drum este cel al laicizării. Angoasele moderne ale existențialismului ateu vor exploda mai târziu prin Dostoievski și apoi prin Sartre, Camus, Cioran însă predispoziția pentru aces‑ tea se simte în baroc și în rococo. 5.2. Contemplația Contemplația este sesizarea invizibilului prin care accedem noetic
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
este inoperantă cât timp Biserica este controlată de un partid politic. În perioada interbelică, pe fondul apropierii campanilor electorale și al intensificării luptelor între partidele politice, ierarhia bisericească este supusă unei adevărate presiuni, prin încercarea de politizare a Ecclesiei, de laicizare și metamorfozare a ei într-un instrument al politicii de stat. Intelectualitatea interbelică creștină atrage atenția asupra acestui pericol, prin luarea unei atitudini tranșante, pe linia tradiției patristice 6. Diagnosticul lui Nae Ionescu pus asupra influenței liberale asupra Bisericii Ortodoxe
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
fel de raport. În perioada interbelică, mai existau Biserici de stat, îndeosebi în țările de credință ortodoxă. Cât timp omenirea s-a aflat sub regimul teocratic, era firesc ca Biserica și Statul să fie una; ulterior, pe măsura procesului de laicizare a vieții, s-a produs separarea Bisericii de stat. Dacă ținem cont de faptul că acest proces de separare a avut loc nu numai "în țări de spirit și observanță laică", atunci putem afirma că nu laicizarea este factorul preeminent
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
măsura procesului de laicizare a vieții, s-a produs separarea Bisericii de stat. Dacă ținem cont de faptul că acest proces de separare a avut loc nu numai "în țări de spirit și observanță laică", atunci putem afirma că nu laicizarea este factorul preeminent al detașării Bisericii de stat. De altfel, apariția statelor naționale corespunde cu procesul de separare al Bisericii de stat. În momentul în care statele au organizat "așezări cu unitate organică - națiile", atunci a început să se pună
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
în "Cuvântul", an VI, nr. 1712, 27 ianuarie 1930, p. 1: " Nu există partid politic în țară care să fi dușmănit și să lovit mai statornic Biserica, de cum au făcut-o liberalii. Politicianizarea Bisericii ei au făcut-o. Tot ei, laicizarea și transformarea ei într-un instrument de stat. Ei sunt răsturnătorii de mitropolit, ei, înjositorii prestigiului Bisericii și semănătorii de vrajbă, ei, stricătorii de tradiție". 7 Nae Ionescu, Politica în Biserică, în "Cuvântul", an IV, nr. 1121, 7 iunie 1928
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
zilele noastre, aceste categorii sunt vehiculate cel mai adesea într-un mod necritic de către presă, care împrumută în mod liber de peste tot modele de limbaj politice, artistice, sociale și științifice. Astfel, se vorbește de întoarcerea elementului religios, după prezicerea unei laicizări a lumii; este clar însă că noile mișcări religioase ca integrismul islamic sau evanghelismul țărilor din America latină și din Africa au puțin de-a face cu elementul religios așa cum se prezenta el în anii 1960. Expresia jurnalistică "lumea modei, a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]