227 matches
-
ani în Mănăstirea Lainici. El a fost adus de la Mănăstirea Cernica și numit stareț la Lainici de către Sfântul Ierarh Calinic, imediat după numirea sa ca episcop la Râmnic. Primul Război Mondial, între 1916 și 1918, a fost nemilos față de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar în biserică, făcând focul în ea și profanând-o. Până azi se mai păstrează scrijelite pe pereții din altar numele unor soldați și ofițeri care au dormit acolo și au
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
stareț pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mănăstirea, construind clădirile necesare și introducând viață de obște cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozității, disciplinei duhovnicești și slujbelor care se săvârșeau aici, Mănăstirea Lainici devine tot mai căutată de numeroși credincioși din împrejurimi. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această perioadă începe construcția căii ferate Bumbești-Jiu-Livezeni, precum și modernizarea Drumului Național, pe aceeași
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozității, disciplinei duhovnicești și slujbelor care se săvârșeau aici, Mănăstirea Lainici devine tot mai căutată de numeroși credincioși din împrejurimi. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această perioadă începe construcția căii ferate Bumbești-Jiu-Livezeni, precum și modernizarea Drumului Național, pe aceeași distanță. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat și au afectat viața bisericească din mănăstire asemenea unor invadatori
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
Drumului Național, pe aceeași distanță. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat și au afectat viața bisericească din mănăstire asemenea unor invadatori păgâni, ocupând abuziv toate terenurile mănăstirii și amplasând aici barăci. Prin astfel de cruzimi a trecut Mănăstirea Lainici până în 1957, când aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spațiilor mănăstirii au părăsit cu mare greutate acest loc. În 1961 Mănăstirea Lainici este desființată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de “casă de oaspeți”. Până în 1970
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
toate terenurile mănăstirii și amplasând aici barăci. Prin astfel de cruzimi a trecut Mănăstirea Lainici până în 1957, când aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spațiilor mănăstirii au părăsit cu mare greutate acest loc. În 1961 Mănăstirea Lainici este desființată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de “casă de oaspeți”. Până în 1970 ușile bisericii au fost închise cu lacătul, nemaipermițându-se să se facă slujbe decât în unele Duminici și sărbători religioase. În 1975 a venit ca stareț
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
introduce din nou rânduielile ascetice monahicești, respectiv, slujbele de la miezul nopții și neconsumul de carne în obște, lucru ce a dus la o viață duhovnicească mai bună. După Revoluția din 1989, ca urmare a afluenței crescânde de credincioși, în Mănăstirea Lainici se simțea nevoia unei biserici mai mari și mai încăpătoare. În Duminici și la marile sărbători religioase se ajunsese să se facă slujbe în aer liber. La „Izvorul Tămăduirii” din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală de către mitropolitul Nestor Vornicescu al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic și construită până la stadiul de finisaje de către ing. Ioan Selejan, devenit ulterior episcop și arhiepiscop. Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în pantă, acesta creând necesitatea unui demisol. Pe de altă parte, precum se cunoaște
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
bisericii de la nivelul superior sunt marcate deja cele mai importante momente din istoria bisericii creștine, cu cei mai reprezentativi Sfinți din toată lumea și din toate timpurile, ca o cronologie și universalitate creștină. De asemenea după Revoluția din 1989 în mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore: construcția din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinți, a unei trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit un zid de sprijin împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru. În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”. Această Icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
o lungime de un kilometru. În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”. Această Icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani din toată lumea. Pe 10 aprilie 2009 în ajunul prăznuirii sfântului ierarh Calinic de la Cernica, după 109 ani au fost găsite moaștele sfântului Cuvios Irodion Ionescu, duhovnicul
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani din toată lumea. Pe 10 aprilie 2009 în ajunul prăznuirii sfântului ierarh Calinic de la Cernica, după 109 ani au fost găsite moaștele sfântului Cuvios Irodion Ionescu, duhovnicul sfântului Calinic “Luceafărul de la Lainici”, cum a fost supranumit.
Mănăstirea Lainici () [Corola-website/Science/308752_a_310081]
-
nu își atinge obiectivul fixat, Falkenheim ajungând la concluzia că „"încercarea, de a trece muntii odată cu inamicul, a eșuat"”. La 29 octombrie 1916, Falkenhayn decide schimbarea strategiei și concentrarea eforturilor pentru forțarea unei singure trecători, alegând pentru aceasta trecătoarea Pasul Lainici (Surduc) din defileu Jiului, unde a concentrat forțele principale ale armatei sale. Pe 11 noiembrie, forțele germane declanșează atacul reușind după cinci zile de lupte să cucerească defileul Jiului și să iasă în zona de câmpie a Olteniei, fapt care
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
pradă bogată, prizonieri, material, trebuia în schimb să plătim înaintarea noastră cu sacrificii serioase." Prima bătălie din defileul Jiului s-a desfășurat între 23 - 29 octombrie 1916. Obiectivul forțelor germano - austro-ungare era de a trece munții Carpați prin trecătorile Surduc (Lainici) și Vâlcan. În acest scop a fost constituită o grupare comandantă de generalul Paul von Kneussl, compusă din Divizia 11 Infanterie Bavareză, Divizia 6 Cavalerie germană, Brigada 114 Infanterie austriacă și două batalioane de cicliști, sprijinită de 22 de baterii
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
parte din provincia Dacia Malvensis. Dacia de la sud de Carpați era o regiune în care se putea pătrunde pe uscat doar prin trei trecători: prin Culoarul Timiș-Cerna, străjuit de castrul roman de la Ad Mehadium (Mehadia), prin valea Jiului (prin pasul Lainici), străjuit de castrul de la Ad Mutriam și prin valea Oltului (prin pasul Turnu Roșu), străjuit de castrul de la Arutella. Defileul Lotrului devenind accesibil abia în secolul al-XX-lea. Spre est era doar un drum de munte terasat de legionarii romani, străjuit
Oltenia () [Corola-website/Science/296690_a_298019]
-
la vest, la o altitudine de 450 m. Trecătoarea face legătura dintre Depresiunea Petroșani și depresiunea subcarpatică "Târgu Jiu - Câmpu Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Mare" (Depresiunea Olteană), de-a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
a lungul Drumului național 66, suprapus peste un segment al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul Surduc-Lainici, Jiul are o
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
al Drumului European E 79. Zona Trecătorii Lainici începe de la sud de Monumentul Generalului Ion Dragalina, unde Valea Jiului este îngustă, se deschide spre nord la Popasul Turistic Lainici și la Mănăstirea Lainici, îngustându-se din nou în zona gării CFR Lainici. Astfel, Jiul patrunde mai întâi prin gâtlejul Surducului, apoi mai jos de Pietrele Albe, Cârligele îi închid din nou strâns valea între stânci și abrupturi. În defileul Surduc-Lainici, Jiul are o cădere de 165 m pe o distanță de 18
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
ciment, marchează locul în care generalul Ion Dragalina - numit la comanda Armatei I pentru a conduce luptele de pe Cerna și Jiu, a fost rănit în data de 12 octombrie 1916 în timp ce inspecta „Grupul Jiu”. În apropierea podului de peste Jiu din Lainici se află un alt mic monument comemorativ, ridicat în cinstea celui care a fost timp de 25 de ani conducătorul Biroului de Turism pentru Tineret din România - Gioni Baboș În ianuarie 1999 defileul a fost teatru de bătălie între jandarmi
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
Popasul turistic Lainici este o zonă de agrement situată în Trecătoarea Lainici din defileul Jiului, care se află la 30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Popasul turistic Lainici este o zonă de agrement situată în Trecătoarea Lainici din defileul Jiului, care se află la 30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Popasul turistic Lainici este o zonă de agrement situată în Trecătoarea Lainici din defileul Jiului, care se află la 30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu, clădirea principală a Popasului Turistic Lainici - Hotelul Lainici - aflându-se pe Strada Lainici, numărul 4. Vechile zone
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
30 km de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu, clădirea principală a Popasului Turistic Lainici - Hotelul Lainici - aflându-se pe Strada Lainici, numărul 4. Vechile zone de agrement ale Gorjului, numite la înființare "Bufet" sau "Complex Turistic", după caz, au fost create prin hotărâri ale Biroului Permanent al Comitetului Central al Consiliului Popular al Județului
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
de orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu, clădirea principală a Popasului Turistic Lainici - Hotelul Lainici - aflându-se pe Strada Lainici, numărul 4. Vechile zone de agrement ale Gorjului, numite la înființare "Bufet" sau "Complex Turistic", după caz, au fost create prin hotărâri ale Biroului Permanent al Comitetului Central al Consiliului Popular al Județului Gorj pentru
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]
-
Oltenia, România. Zona trecătorii Lainici este populată de comunități umane diverse, - călugări, comercianți, feroviari - figurând astăzi în actele oficiale - datorită unor conjuncturi istorice - ca stradă a orașului Bumbești-Jiu, clădirea principală a Popasului Turistic Lainici - Hotelul Lainici - aflându-se pe Strada Lainici, numărul 4. Vechile zone de agrement ale Gorjului, numite la înființare "Bufet" sau "Complex Turistic", după caz, au fost create prin hotărâri ale Biroului Permanent al Comitetului Central al Consiliului Popular al Județului Gorj pentru a fi folosite de către ICSAP
Popasul Turistic Lainici () [Corola-website/Science/323155_a_324484]