607 matches
-
scriitorii au amintit - ca și cel de față, de altfel - și care vor mai aminti încă, până când această îndeletnicire nobilă va dispărea în neguri de nimeni bănuite. Îngândurarea plină de jale și de amar a acelui necunoscut, lăsat în puterea lamentațiilor și care nu va mai privi, poate, niciodată cu nădejde în viitor, nu a fost așternută aici din vreun capriciu literar al meu, ci numai și numai pentru că știu că o astfel de viață plină de taine vibrează la unison
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
plăcerii estetice. În final, eroul se simte liber să înceapă un nou concert al cuceririi cu o altă posibilă parteneră. Desigur, tema în sine ar fi putut extrem de ușor eșua într-o tratare artificial-superficială, gen Spitalul amorului, cu oftaturi, cu lamentații și cu grețuri afectate. Ea se menține însă proaspătă și originală tocmai datorită analizei atente a psihicului unui artist, ca și grație reflecțiilor asupra artei seducției ca materializare a stadiului estetic al vieții individuale. Forma narativă aleasă de Kierkegaard garantează
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cărei cauze sînt cele pomenite mai sus. Peste tot vedem minți debile pătrunse de o psihologie rudimentară, a cărei expresie facială seamănă cu fizionomia senină a ființelor bătute în cap. Procesul pare cu neputință de întors din cale, de aceea lamentațiile nu-și au locul. În cursul selecției naturale, răul s-a dovedit mereu mai viguros decît binele, iar rafinamentul cerut de cultivarea limbii se pare că a devenit o piedică în evoluția speciei. Dar cum nu există o singură specie
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
căpcăuni își hărțuiește și își bruftuluiește fără încetare și soțul, și copilul, în timp ce la curtea Frumoasei e o veselie ușor tâmpă, dar foarte colorată, prin costume, chiar și tristețea împăratului și împărătesei că nu au un copil, fiind o dulce lamentație. Problema este însă că o mulțime de lucruri nu le aflăm de pe scenă, ci din programul de sală, iar altele nu mai au legătură nici cu programul. După primul act, eu, care apucasem să citesc programul, le explicam celor din
Frumoasa din pădurea adormită by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/6872_a_8197]
-
în cerul gurii, încercînd să declanșez reflexul de a înghiți." (pp. 15-16) În al doilea rînd, omul acesta căruia viața i se scurge printre degete are pudoarea de a nu-și sufoca cititorul cu excese patetice. Cartea e scrisă fără lamentații, fără revolte și fără tentația de a stîrni compătimirea semenilor. Tonul însemnărilor este detașat, însuflețit parcă de curiozitatea vie a unui observator care descrie suferința altuia. Mai mult, Jean-Dominique Bauby arată atîta seninătate în felul în care își înfățișează mizeria
Cîteva bătăi de pleoapă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7905_a_9230]
-
de patru ori mai puțin decît în Ungaria, de pildă. Primii loviți de precauțiile editorilor vor fi chiar scriitorii români și mai ales cei debutanți, care își vor vedea și mai greu cărțile publicate pe o piață din ce în ce mai stresată. Dincolo de lamentațiile pe tema dezinteresului alarmant pentru lectură, cîteva observații se impun. Tendința este globală, deși, cum se vede, în procente diferite; exemplului Franței, unde tinerii de aceeași vîrstă cu cei români citesc în medie 50 de cărți pe an (patru pe
Raport despre starea cărții by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/7420_a_8745]
-
Cronicar Lamentație În paginile revistei BUCOVINA LITERARĂ (nr. 2-3/ 2009) se deplânge faptul că această revistă, Bucovina literară, nu este prezentată mai des în România (tot) literară. Semnatarul notei-lamentație, Ioanid D., face apel și la sentimentalismul redactorului-șef al publicației noastre: Profitând
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7444_a_8769]
-
inspirat al lui T.Th. Ciupe, care ține personajul prizonier într-un fel de văgăună, între pereți abrupți, vărgați de lumini ca niște zăbrele. Și, la mijloc, coregrafa și interpreta Vava Ștefănescu, care dă viață dublă personajului, atât prin grai, rostind lamentația eroinei, cât și prin graiul trupului ei, care ne vorbește și el despre aceleași dureri și despre monologul ei cu divinitatea - totul fiind apoi discret dar ferm dirijat de mâna sigură a regizorului Mihai Măniuțiu, pe muzica compusă de Ana
Anticorp Amprenta - Episodul patru by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/7960_a_9285]
-
pe nimeni, de vreme ce francezii înșiși deplâng de multă vreme declinul imaginii culturale a țării în străinătate. Concluzia articolului era departe de-a fi catastrofală: dacă s-ar renunța la controlul birocratic, la finanțările nu întotdeauna transparente, dar și la necontenitele lamentații despre nedreptatea pe care planeta o face Franței, ar fi posibil ca națiunea care a dominat cultural secolul al XIX-lea și primele decenii ale secolului al XX-lea să-și recucerească locul de onoare. Donald Morrison nu punea nici o
Cine a distrus cultura franceză? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7514_a_8839]
-
Alex. Ștefănescu Dintr-o antologie a grotescului n-ar putea să lipsească lamentațiile securiștilor care au păzit-o pe Doina Cornea, publicate în România Mare la scurtă vreme după revoluție. Din punctul lor de vedere, ei o duceau mai prost decât victima lor, pentru că stăteau afară, în frig și ploaie, în timp ce ea, arestată
O lecție de demnitate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7290_a_8615]
-
etc., ceea ce nu înseamnă că materia cu care operează bardul nu e precumpănitor una a percepției senzoriale, cu o densă textură trupească. "Viziunea spiritualistă" e o perspectivă dedusă ori adăugită, nu un factor inițial. Apropiat de Caraion cu a sa lamentație întunecată, de ins robit fără izbăvire lumii fizice sau de primul Alexandru (Ion) cu aceeași cruntă depoziție de damnat, Liviu Georgescu îi deploră pe "oamenii acestei planete însingurate" nu pentru că n-au parte de o salvare transcendentă, ci pentru că își
Ultimul optzecist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7292_a_8617]
-
Strasbourg), "Manualul bunului singuratic" (1997, care va cunoaște trei ediții și va fi tradus în limba spaniolă de Gustavo-Adolfo Loria-Rivel), "Duminica fără sfârșit" (1998), "Cartea urmelor" (2001). În 2006 va apărea o antologie româno-germană sub titlul Cains Neue Jammer/ Noile lamentații ale lui Cain, traducerea fiind semnată de Vlad Papu. Ca editor, Daniel Corbu are meritul de a fi publicat Integrala Mihai Ursachi (poeme antume și postume, proză, eseuri etc.), precum și o ediție critică de Opere ale lui Creangă. Este în
În absența zeului by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7314_a_8639]
-
ale artistului. Trei figuri la baza unui crucifix (1945) expune deja multe dintre elementele caracteristice ale creației mature a lui Francis Bacon. Figurile fantastice, deformate, amestecând trăsături de om și animal stau mărturie pentru venerația artistului pentru arta lui Picasso... Lamentație pentru vii și pentru morți, pictura are toată încărcătura traumatică ce caracterizează nu numai arta lui Bacon, ci cea a unei întregi generații de artiști postbelici - Giacometti, Beckmann, De Kooning... În fine, Trei figuri reprezintă un exemplu de folosire a
Centenar Francis Bacon by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/7091_a_8416]
-
un al treilea mergând cu tine-n rând Plutind, învăluit în brună mantie, fața-i ascunsă Nu știu bărbat de-i sau femeie Dar cine-i cel de dincolo de tine? Ce-i acel sunet ascuțit în aer Murmur de maternă lamentație Cine's acele hoarde-ntunecate, năpădind Peste câmpii făr' de sfârșit, împiedicându-se-n crăpat pământ Mărginit de orizont plat numai Care-i orașul de dincolo de munți Fisuri și reforme și-explozii în aer violet Turnuri ce cad Ierusalim Atena
Tărâmul pustiirii, 1922 by T.S. Eliot () [Corola-journal/Journalistic/7094_a_8419]
-
ajunge la destinație etc. etc.? Mai rămânea ca ea să ne explice pe larg că o rodea un pantof, că îi era cald, că pe drum s-a certat cu un taximetrist ș.a.m.d. Într-o revistă occidentală asemenea lamentații puerile (din categoria: "doamna învățătoare, n-am putut să învăț lecția, fiindcă ieri m-a durut burta") n-au nici o șansă să apară. Culmea este că ziarista, care a ratat documentarea, se năpustește cu cuvinte grele asupra organizatorilor festivalului: "ŤZile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7097_a_8422]
-
Dumitrescu-Bușulenga), a unui "fior tragic" (Doina Curticăpeanu) mi se pare arbitrară. Cred că este o adevărată performanță de a "împinge" spre tragic un autor atât de vădit dominat de un impuls ludic și estetic cum a fost autorul Istoriei ieroglifice. Lamentația Inorogului (simbolizând pe Cantemir însuși), capturat de Crocodil (Istoria, II, p. 137-139) este un simplu exercițiu retoric, ca și - în mare parte - frumosul discurs-îndemn al Șoimului adresat Corbului (Istoria, II, p. 172-203), cu inserții filosofice (Van Helmont, Aristotel, topoi teologice
Enigma lui Dimitrie Cantemir by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/7251_a_8576]
-
ci una prin alta/ ca vreascurile cu care o pasăre/ încercă să-și facă un cuib” (pp. 14-15) Dacă moartea însăși e parafină, poezia din volum e la rândul ei măcar extrem de fină. Nu disperarea convulsivă, nu tragedia frustă, nici lamentația urgentă nu ocupă prim planul acestui volum, ci un aer difuz de neliniște dată de sentimentul, încă foarte îndepărtat, al sfârșitului. Sinceritatea și adecvarea, confiența și naturalețea sunt depline. Din punctul acesta de vedere, un alt merit al lui Robert
Polemici cordiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5968_a_7293]
-
comică și dramatică. Behran adună în cuvinte o energie disperată, explică, reia fraze-cheie, gesticulează aprins, încearcă să-l plătească pe cel de care se agață cu disperare, iar Nelu îi răspunde în română câte un cuvânt ici și colo. Limbuția lamentației și laconismul aproape filozofic se ciocnesc hilar și emoționant, comicul este aici un efect secundar; tensiunea dramatică, în schimb, se află în prim-plan. Nelu îi dă haine curate și uscate, îl adăpostește în pivniță, încearcă fără succes să-l
Turcul si Fata Morgana by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5975_a_7300]
-
în spațiul culturii și politicii europene. E drept, Franța e încă o putere, dar cultura ei nu mai stăpînește Europa. Unui francez situația nu poate să nu-i provoace o tresărire de mîndrie ultragiată. Pe de altă parte, nu cu lamentații și nostalgii se poate îndrepta ceva, căci lumea se schimbă și a trăi în aceste timpuri înseamnă a fi permanent în criză. Uitați-vă cum astăzi toți se vaită de criza care a lovit Europa. Fiindcă nu doar România e
Jean d’Ormesson: „Onoarea e mai importantă decît onorurile“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6243_a_7568]
-
discursul lui Livius Ciocârlie e neverosimil de tineresc. N-o spun din politețe sau din vreo plăcere perversă a paradoxului. Pur și simplu, atunci când spune că nimic nu mai are rost, eseistul e, dimpotrivă, plin de farmec. Ca un făcut, lamentația îl prinde zâmbind discret: „Eu, idei - nici despre bătrânețe, nici despre orice altceva - nu am. Nu mai am. Nu pot să abstractizez, nu pot să generalizez. Pot, dacă-mi lași timp, dar ce rezultă e neinteresant. Este unul din aspectele
Naturalis historia by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6195_a_7520]
-
provine dintr-o clătinare patologică, ci din conștiința precarității constitutive. Această conștiință a șubrezeniei proprii, dublată de o blîndețe cronică, îi conferă diaristului o fatală nesiguranță de sine, o lipsă de încredere pe care și-o înfățișează fără ton de lamentație și fără imbold de înduioșare de sine: „Sunt labil psihic. Acum mă dau cu capul de pereți, peste doar un moment devin euforic" (p. 42). Cum pendularea între extreme e o constantă de care suferim cu toții, labilitatea cu pricina nu
Rutina de sentiment by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6210_a_7535]
-
cu metode artizanale". Ori mai precis: „Deși pare greu de crezut, am expediat în diferite direcții și cîte 70-80 de exemplare din cărțile mele. Multe bouteilles a la mer, fără nici un rezultat și, totuși, operație strict indispensabilă". Și pe deasupra, această lamentație: „Să publici patru cărți la Paris, zeci de studii și recenzii în reviste franceze, să treci peste cenzură, să redactezi chiar o revistă francofonă și să nu amintești - măcar în trecere, o singură dată - și astfel de apariții rarisime și
Drama identității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6150_a_7475]
-
despre sinuciderea Liei Fingerhut, tânăra de care s-a îndrăgostit în 1947, când și-au petrecut vacanța de Paști, împreună cu niște prieteni, în Carpați, în apropiere de Kronstadt (Brașov). Alegerea unei specii poetice ca elegia - „poem liric care exprimă o lamentație dureroasă, sentimente de melancolie”, spune dicționarul Robert - este cu atât mai puțin surprinzătoare cu cât Celan e marcat, la acel început de primăvară, de amprenta lăsată în regiune de Rilke: micul castel din Muzot, între Montana și Sierre, unde și-
Elegie valaisană a lui Paul Celan și România by Marieva Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/4883_a_6208]
-
scăzut, i-a provocat hipoirigație cerebrală. În schimb Leontin Sălăjean moare „iatrogen” din gafa operatorie a lui Ion Făgărășanu, un chirurg slab pe care Ceaușescu l-a preferat lui Ion Juvara, fiindcă primul avea... carnet de partid. Nici o urmă de lamentație în tonul Dorei Petrilă, ci o asprime patetică de ființă revoltată, care nu se poate împăca cu aparența stupidă a morții celor apropiați. Ce o impresionează pe autoare nu e suferința - nici un medic trecut prin rutina a zeci de ani
In articulo mortis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4819_a_6144]
-
Și totuși, mai toate interviurile confirmă conturul public al persoanelor cărora le sunt închinate. Așa se face că, sub unghiul imaginii pe care memoria colectivă a reținut-o, fiecare scriitor își adeverește esența: Emil Brumaru e copilăros în duioșiile și lamentațiile lui, Emil Hurezeanu e fără cusur în arta de a aluneca fără să-și dezvăluie gîndurile, Nicolae Breban e în clasica devoțiune față de ideea de Operă, iar Augustin Buzura e sastisit pînă la surmenare de eroismul de paradă a celor
În arena cu lei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5240_a_6565]