13,725 matches
-
trăiesc în basme. Eram Prâslea cel voinic și merele de aur, fata moșului, Harap Alb, fata săracului cea isteața, ileana cosânzeana .. câte și mai câte. Am copilărit și am crescut la țară. Amintirile din copilărie vor sta mereu în lumina lămpii de pe noptiera mea. Asta e cartea de atunci...copilăria mea în basme!
Cartea copilăriei by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82596_a_83921]
-
peste o lumină rară, de ești astfel făcut încît să te clatini la orice apropiere, la orice întîmpinare nu-ți fie teamă. vom lăcrima și vom albi împreună Trecea deseori noaptea prin livada și lanul din spatele casei purtînd în dreapta o lampă cu petrol, se așeza lîngă nucul sădit de bunul lui lăsînd blînd lampa lîngă trunchi, asculta mai întîi țîrîitul greierilor. foșnetul lanului, frunzelor. huruitul mărfarului în spatele colinei. mereu reluate pale de vînt culcau spicele încă verzi ivind gardul, casa cufundată
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
orice apropiere, la orice întîmpinare nu-ți fie teamă. vom lăcrima și vom albi împreună Trecea deseori noaptea prin livada și lanul din spatele casei purtînd în dreapta o lampă cu petrol, se așeza lîngă nucul sădit de bunul lui lăsînd blînd lampa lîngă trunchi, asculta mai întîi țîrîitul greierilor. foșnetul lanului, frunzelor. huruitul mărfarului în spatele colinei. mereu reluate pale de vînt culcau spicele încă verzi ivind gardul, casa cufundată-n întuneric sub lună, adăsta îndelungă vreme sărăcindu-și deplin duhul într-atît fără de
Poezie by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/11028_a_12353]
-
lasă seara cum adie o boare peste umerii dulci ai femeii-copil umerii mei și pleoapele lui i-au învelit trupul crud plângându-mi deșertăciunea și-n plus dezastrul pe care-l simțisem prelins în mine din sufletul nepotrivitului chip din lampă un ciob de lumină aici jos pe pământ cum arată închipuirea rugul aprins în spini un snop de raze o zoaie fetidă din transpirația fricii. Lumea atârnă ca o bagatelă ca un ciorchine cuvântul ca zmeura proliferându-și aroma urcând
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
stînd în picioare, pe îndelete ori în trecere, te simți oricînd tentat să schimbi păreri, să povestești (dacă le ai...) sau să asculți amintiri, bref, să comunici. Lumea criticului (altă carte, mai recentă, care stinge, între pagini, scandaluri și aprinde lampa de veghe lîngă portrete de demult) e, așadar, o arenă nu de lupte, ci de dialog pe care cine nu și l-ar dori civilizat, o rampă urcată cu răbdare și un filtru de gust. Un semn, dat de un
La aniversară - Gabriel Dimisianu by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/10920_a_12245]
-
satirică. În puțin parodicele lui poezii imită Luni ale barzilor cândva la modă. Poemul Crucea și semiluna, o parodie după Bolintineanu, debutează în forță cu cea mai banală și ridicolă comparație dintre cele atribuibile astrului nopții: "Luna strălucește ca o lampă mare / Revărsând splendoarea-i până-n depărtare". Desigur, tot o Lună plină, ca la Maiorescu. Dacă poezia Lunii nu are trecere la cinicul Caragiale, nici vocabularul științific nu-l convinge: "Puțin le pasă la doi ochi iubitori de lumină, puțin le
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
cu Iosif din Arimatheia, un estetician est-ethic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur, un neamț anti-Willy și anti-Brandt, un fel de donjuan actualmente eunucat de memorie sexuală, un proletar plin de lumpen-diplome universitare, un miner fără lampă și mască de gaze, un mini Socrate ce nu a văzut Athena și nici cartelă de cucută nu are, un Danton primind zilnic șuturi în cur de la un mic Robespierre (responsabil de bloc), un bătrân rămas din fericire în mintea
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
și mai nedreaptă decât cea din timpul copilăriei. Nici nu a ieșit bine din etapa adolescentină, la cei 17 ani, Eugenia palpitând de viață, se îmbată cu miresme încărcate de frumoase vise și asemenea fluturelui, se lasă atrasă de lumina lămpii și își arde aripile. Se încrede în iubitul ei, Relu, cu care va trăi timp de patru luni o frumoasă poveste de dragoste. Deși o iubea, Relu o părăsește pentru că nu corspundea rangului său social. Și cum o nenorocire nu
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
progres, care ne apropia de civilizația europeană. A început să se dezvolte comerțul. Pană atunci oamenii produceau în propriile gospodării tot ce aveau nevoie. Din puținul ce le prisosea, cumparau de la târg numai ce nu puteau produce ei: petrol, sare, lampa de iluminat în casă, ș.a. În acea perioadă și la sate au apărut mai multe magazine, s-a dezvoltat comerțul cu cereale, mai ales în zona de câmpie și ca atare au apărut negustorii, formând o nouă clasă socială, burghezia
DE ZIUA TATĂLUI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2021 din 13 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380800_a_382129]
-
ce debutează mereu (fără succes, dar cu succese...), un estetician est - etic, un liberal îndrăgostit de lanțuri, un sindicalist de unul singur, un fost Don Juan, actualmente îndrăgostit de propria babă, un proletar plin de lumpen - diplome, un miner fără lampă, un minisocrate ce nu a văzut Athena și nici cartelă de cucută nu are (subl. ns.); un Danton primind zilnic picioarele în fund de la Robespierre-ul blocului, un bătrân rămas în mintea copiilor, un evreu dat afară din comunitate, un șiit-sunnit
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
își va regăsi trupul, iar trupul, propria-i îmbrăcăminte într-o comuniune situată dincolo de orgolii și sensibilități. Numai atunci Saint-Sulpice va deveni catedrala tuturor creștinilor. Deocamdată ea are două chipuri, două priviri și două inimi. 24 august 1572: se aprind lămpile nebuniei; se sting speranțele omeniei; din turnul ce străjuiește falnic biserica Saint-Germaine l^Auxerrois, imensul clopot anunță invazia naturii oarbe în mijlocul civilizației orbite; noaptea "Sfântului Bartolomeu" consacră a la long acute insomnii atât în rândul victimelor cât și al călăilor
Muzee, catedrale by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10296_a_11621]
-
Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu gaz e stinsa pe masă. Sforăie și bufonul de sub masă ospățului... Da’ ce știu eu Despre camelot-ul în care Iarbă sparge piatră și Leul își face veacurile În semnul heraldic ? Vremuri Avem același semn La mâna Și picior
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pâine urca pe golgota ultimelor așteptări, nu aducea numai pâine, aducea o altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
doar din '91, nu se ține cine știe ce zdravănă... Deh, legătoriile începutului de tranziție!). Paradisul suspinelor e un roman refuzat, un poem în proză ale cărui bîrne de poveste n-au mai făcut, niciodată, o punte. O făptură vaporoasă, duh din lampa simbolismului, adăpostind, la rîndu-i, personaje cu dublă față. Bunăoară Lia, al cărei pseudo-jurnal, contrafăcut de Darie (aflăm dintr-unul din cam numeroasele inserturi în italice semnate I.V.), ne e servit ca suprema ridiculizare (invidioasă, totuși, pe marea proză...) a matrapazlîcurilor
Avangarda înapoi! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10637_a_11962]
-
Este restriște în ochiul care citește Evenimentul secolului. Învățăm cum să supraviețuim fără carne În iarna viitoare. Cușcă bestiei a rămas goală Iar arena-i ticsita Cu flori din hârtie velina. Ne tărâm cu miriapodul ce amușina La marginea stelei. Lampă cu gaz e stinsa pe masă. Sforăie și bufonul de sub masă ospățului... Da’ ce știu eu Despre camelot-ul în care Iarbă sparge piatră și Leul își face veacurile În semnul heraldic ? Vremuri Avem același semn La mâna Și picior
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
pâine urca pe golgota ultimelor așteptări, nu aducea numai pâine, aducea o altă lume în sticle cu arome artificiale, pe care gustul bătrânului nu apucase a le deprinde. Mai aducea însă și cuie, si lame de coasă și sticle de lampă, era un fel de luntre naufragiata între două lumi perisabile, căutând salvarea între valul câștigului și cel al milei creștine. La auzul motorului, mâinile bătrânului tresăriseră și se strânse mai tare pe scândurile gardului ridicându-i trupul firav într-o
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
bolnavi. Moda era să umbli iarna cu patine: elita purta patine englezești Halifax, iar patinoarul ei era unde-i acum Prefectura; oamenii obișnuiți aveau patine din os de vacă și se distrau în Ghiroda și-n Calea Șagului. Se foloseau lămpi cu petrol și ulei, iar iluminatul public cu gaz aerian aducea 670 de flăcări noi pe străzi. Și, ce știu mai puțini, că la 28 martie 1873 timișorenii se uitau cu gurile căscate la o ploaie de meteoriți fantastică“. BJT
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
l Magazinul „At Kvint“ (Centrul Comercial „Terra“, stand K4) comercializează corpuri de iluminat: veioze - 300 000-1 000 000 de lei, aplice - 190 000-800 000 de lei, spoturi pentru tavane - 84000-112 000 de lei, candelabre - 500 000-6 000 000 de lei, lămpi de exterior - 290000-500 000 de lei. l Magazinul „Doris“ (Piața Victoriei nr. 1) vinde: ceasuri de perete - 250 000-700 000 de lei, ceasuri pentru bucătărie - 200 000-300 000 de lei, ceas deșteptător - 200000-480 000 de lei, ceasuri pentru femei - 750
Agenda2003-22-03-18 () [Corola-journal/Journalistic/281072_a_282401]
-
acestea au început să lumineze străzile la Paris (1662), la Hamburg (1675), la Viena (1678), la Berlin (1682). Din secolele al XVI-lea și al XVIII-lea pe piață au început să apară primele corpuri de iluminat care protejau flăcăra - lămpile din sticlă. În 1815, pe străzile Londrei aveau să apară lămpile cu gaz aerian, un sistem care în urma perfecționărilor ce i-au fost aduse de Auer von Welsbach („becul lui Auer“) a cucerit Europa; apoi, cu greu, s-a impus
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
1675), la Viena (1678), la Berlin (1682). Din secolele al XVI-lea și al XVIII-lea pe piață au început să apară primele corpuri de iluminat care protejau flăcăra - lămpile din sticlă. În 1815, pe străzile Londrei aveau să apară lămpile cu gaz aerian, un sistem care în urma perfecționărilor ce i-au fost aduse de Auer von Welsbach („becul lui Auer“) a cucerit Europa; apoi, cu greu, s-a impus iluminatul electric. Istoria energeticii și electrotehnicii românești consemnează faptul că Timișoara
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
pe principiul căruia Déleuil iluminează ocazional Piața Concordiei. În 1846, cu prilejul reprezentării operei „Profetul“ de Mayerbreer, la Paris se imită pe scenă răsăritul soarelui cu o lumină provenită tot de la un arc electric. Ofițerul rus Iablocikov construiește în 1877-1878 lămpi cu arc stabil (lumânarea care-i poartă numele), pe care le perfecționează Hefner. În sfârșit, în zilele de 19-21 octombrie 1879, prima lampă electrică cu incandescență, practic utilizabilă în iluminat, intră în istorie. Evenimentul se petrece în laboratorul lui Edison
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
răsăritul soarelui cu o lumină provenită tot de la un arc electric. Ofițerul rus Iablocikov construiește în 1877-1878 lămpi cu arc stabil (lumânarea care-i poartă numele), pe care le perfecționează Hefner. În sfârșit, în zilele de 19-21 octombrie 1879, prima lampă electrică cu incandescență, practic utilizabilă în iluminat, intră în istorie. Evenimentul se petrece în laboratorul lui Edison de la Menlo Park (New Jersey). În noaptea Revelionului 1880, noul sistem de iluminat a fost prezentat în fața a peste 3 000 de curioși
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
Europa în care s-a introdus iluminatul permanent al străzilor cu electricitate. Rețeaua se întindea pe aproape 6 km, acoperind 10 km pătrați din suprafața orașului, luminată de 731 de becuri. Iată impresiile pe care le-a produs evenimentul: „Lumina lămpii electrice este puternică și întrece de departe pe cea a flăcării cu gaz; lumina este de tot blândă, aproape identică cu luciul lunei, nu numai că nu conturbă vederea ochiului, ci și o îndulcește oarecum“. („Luminătorul“, nr. 76/22 sept
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
o serie de lucrări de modernizare și extindere, astfel că în 1942, lungimea rețelelor aeriene și subterane era de 417,406 km, iar puterea instalată a transformatoarelor din rețea - 16 973 kVA, alimentând 23 704 abonați și 3 861 de lămpi electrice publice. După al doilea război mondial, pentru rezolvarea cerințelor de energie electrică, în continuă creștere, s-a realizat LEA 3 kV Timișoara - Arad, iar în 1957 a avut loc interconexiunea centralei cu sistemul energetic național, prin punerea în funcțiune
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]
-
pe an și o reducere anuală a costurilor de întreținere de 14 milioane de lei. Pentru prima dată în țara noastră, pe unele bulevarde iluminatul public s-a realizat prin echiparea cu dispozitive Chronosense, care reduc automat fluxul luminos al lămpilor între orele 2,00 și 5,00, rezultând o importantă economie de energie electrică (70 kWh pe noapte pe Bd. Republicii, de exemplu). Lămpi solare În lume, inclusiv pe piața românească, au apărut lămpi decorative care funcționează fără curent electric
Agenda2003-26-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281185_a_282514]