204 matches
-
reguli atât de constrângătoare, nu i-ar fi împins la o moarte inutilă și, de aceea, cu atât mai dureroasă. Didona, femeie puternică, întemeiase Cartagina, nu este lipsită de farmec: „Ca soarele frumoasă-ntre frumoase,/ [...] Își dobândise strălucit renume/ De lamură-a reginelor din lume,/ Aleasă, darnică, preaminunată:/ Ferice-acel ce o vedea o dată;/ De regi și domni dorită-așa de tare/ Cănflăcărase lumea asta mare/ și orice ins o îndrăgea cu foc.”687 Personajele feminine față de care autorul manifestă intenția glorificării
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
literar mai bun n-avem și nici nu știm când vom avea. învățăm de la văcarul satului sau de la cel care frământa lutul cu sufletul și oferă modelul adevărat de simțire. Și de reprezentare și de exprimare, ca izvor curat ca lamura, la dispoziția oricui. Manifestările consacrate lui Eminescu rămân fapte contemporane de preluare, de educație permanentă. Cum copilului i se repetă de mai multe ori un cuvânt (să-l țină minte) tot așa ascultătorului sensibil (ne-animalizat, netembelizat de televizor) i
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
sînt împrumuturi neologice (antiteză, axiomă, obiect, spațiu, subiect, temă etc.), fie că sînt cuvinte vechi (adevăr, mișcare, timp etc.). Dacă terminologie înseamnă la el cuvintele și sintagmele analizate (fire, ființă, întru, rost, rostire, trecere, petrecere, troienire; ba nu, bădișor, depărtișor, lamură, lămurire, vremea vremuiește etc.), se pierde din vedere faptul că filozofarea (cea care uzează de terminologie) nu coincide cu obiectul ei, cînd acest obiect este limba, filozofarea și rezultatul ei (filozofia) uzînd de metalimbaj. La fel ca Blaga, Constantin Noica
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
arde, Erasmen, Brașov, 1997. Brudașcu, Dan, Dosarele adevărului: Brașov (1987), Casa de Editură Sedan, Cluj-Napoca, 1997. Cesereanu, Ruxandra, Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții, Polirom, Iași, 2004. Filichi, Gavrilă, Ziua a cincisprezecea. 15 noiembrie 1987, Brașov, România - o mărturie, Societatea Culturală Lamura, 1994. Oprea, Marius, Olaru, Stejărel, Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Brașov, Polirom, Iași, 2002. Rusan, Romulus (ed.), Analele Sighet, 10, Anii 1973-1989: Cronica unui sfârșit de sistem. Comunicări prezentate la Simpozionul de la Memorialul Sighet (5-7 iulie 2002
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
de confluență a apelor întorsură - arătură învădi (a) - a înnădi J jărbiuță - jurubiță jigadie - dihanie jigodie - jigăraie, boală la cîini jîr - jir, fructul fagului jora (a) - a jura juvină - jivină L la (a) - a spăla pe cap lăicer - covor lămură - lamură, partea cea mai bună lăutoare - apă (cu leșie) pentru spălat legătură - vrajă lemn-de-cîine - lemn, măliniță lemnar - trunchi pe care se sparg lemnele lemnie - plantă leucă - lemn încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
magic, atitudinea naturală, mimetica cedează locul atitudinii transcendentale, compatibilă cu figurile oglindirii constitutive de sens și a căror semnificație se adresează unei conștiințe comunitare. Ființarea omului prin conștiință, concept preluat de Eminescu de la confluența "Upanișadelor" cu filosofia lui Kant, este lamura vieții sau Tat twam asi (Tu ești această ființă), dătătoare de sens. Eul postkantian din poezia "Ca o făclie ..." este spirit faustic, creator intramontabil ca și timpul imaginației. Întâlnindu-se peste timp, prin frecventarea mitologiei vedice, cu T. S. Eliot
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
a pus insistent, în cele trei aspecte fundamentale ale presupusei existențe: 1. ca viață veșnică (nemurire) de care nu beneficiau decît zeii. Ea se dobîndea prin naștere ori era dăruită și se asigura prin consumul unei substanțe revitalizante: ambrozia, soma, lamura; 2. ca trecere într-o altă lume, asemănătoare, în apropierea strămoșilor și a zeilor, prilej de bucurie, de fericire. Metempsihoza era tot un tip de trecere; 3. în sfîrșit, în chip de călătorie, cu precizarea: la neolitici, echivala cu o
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
dorește Și cu strugurii vineți și galbeni ce îmflați stau în soare. Vineți cu brumă sunt unii, iar alții cu boabele galbene c-aurul, Fluturii le-nconjoară ca dulci corăbioare de colori și lumini, Iară albine din bobițe crăpate sorb lamura mierei; Iar în mijloc de grădine, într-o luncă de verzi portocale Nalță-se ca într-un flor învălit palatul Selenei. Mare-i, cu zece intrări, la care duc scări înnălțate {EminescuOpIV 180} Și cerdacuri în aer - ținut de-argintoase
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
cuvinte. Urechea mea pândește să le-auză - Abia-nțelese, pline de-nțeles - Cum ascultau poeții vechi de muză. În ochii tăi citeam atât eres, Atâta dulce-a patimei durere, Că-n suflet toată, toat-o am cules. Vorbirea ta mi-i lamura de miere, În ochii tăi de visuri e un caos, Și-atît amor c-auzi pîn-și-n tăcere. Frumosul chip în voluptos repaus Pătruns-au trist și dulce în cîntare-mi. Ființa ta gîndiri-mi am adaos Căci numai tu trăiești în cugetare-mi
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Urechea mea pândea să le auză ? Abia-nțelese pline de-nțeles - Cum ascultau poeții vechi de muză. Și-n ochii tăi citeam atât eres, Atâta dulce-a patimei durere, Că-n al meu suflet toat-o am cules. A vorbei tale lamură de miere, Al gândurilor visătorul chaos, Al tău surâs precum ș-a ta tăcere Și chipul tău în voluptos repaos Pătruns-au toate limpede-n cîntare-mi, Când al tău suflet mie l-ai adaos. Stăpână ești pe gîndu-mi și suflare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ești, un suflet ce-i rătăcit de mult, Al cărui glas de noapte eu noaptea îl ascult? O, cine ești? Îmi spune, de ce mă prinzi în brațe, 450De ce zâmbirea lină E-amor și e dulceață? De ce cuvântul buzei e lamură de miere? De ce-mi întinzi tu gura, când sufletu-mi te cere? Și sânul tău de marmor lași pradă gurii mele Și buclele-ți în valuri ca să mă joc cu ele?... 455O, vin-a mea iubită! eu îngenunchiu, mă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
au alt bolnav decât pe cel de față. Oricui sunteți prieteni, dar și oricui îi pare Că numai pentru dânsul ați fost în lumea mare. În orice veac trăirăți neîncetățeniți, Și totuși nici într-unul străini nu o să fiți, Căci lamura vieții ați strîns-o cu-ngrijire Și dîndu-i acea haină de neîmbătrînire, Oricât se schimbe lumea, de cade ori de crește, În dreapta-vă oglindă de-apururi se găsește: Căci lumea pare numai a curge trecătoare. Toate sunt coji durerii celei neperitoare, Pe când
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de a rechema cunoștința oarbă a popoarălor din vremi în care aceasta nu avea nici o valoare. A reproduce scheme, coaje vechi este sărăcie, poezia adevărată e nemijlocită. Pons esinorum. Găsim cu toate astea un cuprins adânc. Metal curat iară de lamură. Heine. Lirică. Shakespeare în contul timpului. Ne va mișca numai ceea ce e în genere umană. Scenaria este romantică. Cuprinsul: pasiunea, mișcările vieței 410 {EminescuOpXV 411} sunt în Sh[akespeare]. Byron. // Înlăturarea superstițiunii. Trebuie poetul ca să fie servitorul credințelor populare? Goethe
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
fi aflat prea puțin. Dar meseria sa era să ucidă și să apere, iar datoria lui față de sine și de copiii lăsați departe acasă, peste mări, era să prade tot ce se putea prăda după ce stăpânii, căpeteniile și sutașii luau lamura prăzii. Soldatul nevolnic ce se încînta peste măsură de nurii femeilor străine sau de priveliștea locului străin, fără să prade, rămânea flămând și sărac: și aducîndu-și la foame copiii și femeia, era arătat de toți ai lui cu degetul și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
independent”. Această dihotomie a avut ca rezultat constituirea pe de o parte a romanității orientale, iar pe de altă parte a lumii slave. Ambele forme provin din fonetizarea spiritului aspru dinaintea lichidei l/r. Să se compare în acest sens lamură și ram cu vlăstar, rod cu plod, a lua și labă (organ care servește la apucat) cu slab și a slăbi „a relaxa strânsoarea, a slobozi”; vgr. lao „a apuca, a prinde” cu elao „a alunga, a izgoni”; sl. lov
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
95 a îngrădi, 43 a îngurzi, 134 între, 46 întru, 43 a învăța, 135 jale, 45 jilav, 129 Jiu, 129 jivină, 129 jos, 145 jupân, 66 a jupi, 135 a jupui, 135 jur, 145 la, 44 labă, 48 lacăt, 131 lamură, 48 laș, 45 latin, 46 Latium, 46 laț, 45 laudă, 46 lauruscă, 129 a lăsa, 45 lăsătură, 103 lăstar, 129 a lăuda, 52 leah, 51 leasă, 104 leat, 129 a lega, 127 lemn, 104 lene, 44 leneș, 45 a lenevi
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
BCU „Mihai Eminescu”, 1969, 459 p. Însemnări literare (1919). Indice pe materii alfabetic și analitic de Eugenia Toma. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1971, 41 p. Jurnalul literar (1939). Indice bibliografic de Georgeta Oniscu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1973, 116 p. Lamura. București (1919-1928). Indice bibliografic de Aurora Alucăi. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1981, 274 p. Literatura română. Indice bibliografic de Lenuța Drăgan și Dorina Mercheș. Iași, Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”, 1973, 714 p. Literatura și arta română. Idei, simțire, formă
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
va înființa Cercul de Studii Etnografice și de Folclor. A colaborat la „Lucrările Institutului de Geografie din Cluj”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei”, „Buletinul Arhivei Etnografice-Folclorice a Muzeului Etnografic din Cluj”, „Culegătorul”, „Dacoromania”, „Lamura”, „Revue de Transylvanie”, „Transilvania”, „Museion” (Paris), „Zeitschrift für Ethnologie” (Berlin) ș.a. În lucrările teoretice ale lui V., îndeosebi în studiul Etnografie, etnologie, folclor, lecție de deschidere în 1926 a cursului Introducere în etnologie și folclor la Universitatea din Cluj, ca
VUIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290660_a_291989]
-
a întemeiat revista „Vieața” (1893-1896), iar cu George Coșbuc a scos revista „Sămănătorul” (1901-1902). Din 1916 conduce săptămânalul „Scriitorii români”. Asociat cu I. Al. Brătescu-Voinești dirijează ziarul „Dacia” (1918-1919), iar din însărcinarea Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice face să apară „Lamura” (1919). Lăsând la o parte inițialele și prescurtările numelui, pseudonimele lui V. sunt numeroase: Ada, Alecu, L. Ascar, Ave, I. Baltă, Baltazar, Decor, Jehovah, Lupu (Lup), Lupan, Mamilis, Minuzio, Mirmidon, Neagoe, Plivitor, Radu (Rad), Rareș, Sandu, Selișteanu, Spic, Stanca, Vale
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Davidescu, Aspecte, 526-527, 634-636; Sanielevici, Cercetări, 113-116; Vianu, Opere, II, 197-199, 599-620, 684-692, V, 160-167; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1961, 34-38, 235-241, 288-291, 301-306; Lovinescu, Scrieri, I, 290-300, VIII, 277-289; Artur Gorovei, Amintiri despre Vlahuță, „Lamura”, 1920, 3; D. Nanu, Alexandru Vlahuță. Amintiri, „Lamura”, 1920, 10-11; N. Zaharia, A. Vlahuță. Viața și opera lui, București, 1921; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1923, 64-71; I. C. Negruzzi, Ioan Bogdan, A. Vlahuță, A. Xenopol și manuscripte ale lor, București
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Opere, II, 197-199, 599-620, 684-692, V, 160-167; Gala Galaction, Opere alese, II, îngr. Teodor Vârgolici, București, 1961, 34-38, 235-241, 288-291, 301-306; Lovinescu, Scrieri, I, 290-300, VIII, 277-289; Artur Gorovei, Amintiri despre Vlahuță, „Lamura”, 1920, 3; D. Nanu, Alexandru Vlahuță. Amintiri, „Lamura”, 1920, 10-11; N. Zaharia, A. Vlahuță. Viața și opera lui, București, 1921; Radu D. Rosetti, Spicuiri, București, 1923, 64-71; I. C. Negruzzi, Ioan Bogdan, A. Vlahuță, A. Xenopol și manuscripte ale lor, București, 1923; Ion Marin Sadoveanu, Scrieri, V, îngr. I.
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
cadrele literaturii a fost un apostol și unul dintre fericiții învredniciți de „acea tinereță fără bătrâneță și viață fără de moarte”, de care vorbesc basmele poporului nostru “și care nu e numai o poveste, cum s-ar socoti...„(A. Vlahuță, în „Lamura”, an I nr.1, p.1 ș.u.). La Pungești s-a desăvârșit ca personalitate și Constantin Tănase (1880-1945), talent de excepție și mare popularitate, cel care „a înveselit o țară” întreagă, întemeiatorul teatrului de revistă la noi, când a
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
p. EOL = Editura Orientul Latin. Brașov. EPF = Editura Porto-Franco. Galați. EPLAG. = Editura pentru Literatura și Artă “Geneze”. Galați. EPN = Editura Presa Națională. București. EPUC = Editura Presa Universitară Clujeană. Cluj-Napoca. ERAI = Editura Regiei Autonome a Imprimeriilor. București. ESCL = Editura Societății Culturale “Lamura”. București. ESH = Editura “Spiru Haret”. Iași. ESPLA = Editura de Stat pentru Literatură și Artă. București. EȘE = Editura științifică și enciclopedică. București. EUP = Editura Universal Pan. București. EUTr = Editura Ulpia Traiana. București. EVR = Editura Viitorul Românesc. București. EvZ = Evenimentul zilei. Cotidian
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
se amăgească cu falsa voință a oamenilor. Numai în arbori inelele anilor mereu se lărgesc. În trupul meu timpul sporește subțire de la o zi mai firav la alta, sub crugul ceresc. Fosforul și apa, cărbunele, galbenul sulf de sub scoarță în lamură dau. Stihiile, ele mai cred în obștească poruncă. Eu trepte în sus nu reiau 1133. La răscruce, calea dinspre dreapta era cea a nemuririi cu transfigurare siderală, cea din stânga asigura reîncarnarea pe pământ iar drumul din mijloc devenea poarta de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
într-o casă modestă în care avea să-și primească nu numai admiratorii, dar mai cu seamă pe începătorii în ale literaturii. Ce a însemnat Bârladul, Academia bârlădeană și Al. Vlahuță pentru literați avea să o spună Vasile Voiculescu în Lamura nr. 4 din ianuarie 1921, când lucrurile se liniștiseră: „Academia nu era numai o perindare rece și ceremonioasă de curioși, ca o defilare în fața unui chip de idol (Vlahuță n.n.), ci o angrenare, o îmbucare vie și caldă a unuia
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]