284 matches
-
publică poezii de Cezar Baltag, Marin Sorescu, Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Pituț, Dan Laurențiu, Nichita Stănescu, Traian T. Coșovei, Adrian Popescu, Grigore Vieru, Adrian Păunescu, George Cușnarencu, Mircea Ciobanu, Aurel Rău, Constantin Nisipeanu, Slavco Almăjan, C. Abăluță, Ion Stratan, Leonida Lari, Ioanid Romanescu, Gheorghe Tomozei, Corneliu Sturzu, Dim. Rachici; proză de Marin Sorescu (fragmente din romanul postum Japița), Fănuș Neagu, Ileana Vulpescu, Titus Popovici, Paul Anghel, Francisc Munteanu, Radu Ciobanu, Iulian Neacșu, H. Zincă, Petre Sălcudeanu, D. Țepeneag, Ion Lăcustă, Nicolae
LITERATORUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287825_a_289154]
-
Soțietății...” i-a apărut un studiu de folclor în care se ocupă de originea și semnificația refrenului „O, Lere Doamne” din colindele românești. Spre deosebire de înaintași, autorul articolului consideră că la baza acestui refren ar sta vechea credință a romanilor în lari, credință pătrunsă la noi odată cu creștinismul. S. a scris și lucrări de istorie, în care documentele sunt corelate cu tradițiile folclorice, a publicat, în 1885, Codicele Voronețean și a intenționat să realizeze o istorie culturală și literară a românilor, din
SBIERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
sentimentală și metaforică conferă relief spiritual poemelor: „vino să-ți dau lecții de moarte / să te bucuri și tu de bucuria zborului meu pe spate”. A fost distinsă cu Premiul Salonului Național de Carte (Chișinău, 1999). SCRIERI: Adagio, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1989; Aura de apărare, Chișinău, 1989; Soliloc, Chișinău, 1992; Descărcare în egretă, Timișoara, 1999; Canonul tăcerii, pref. Adrian Dinu Rachieru, Chișinău, 2000; În regatul suferinței, Timișoara, 2000. Repere bibliografice: A. Basarabeanca, Existența în cumpănă, LA, 1993, 18 februarie; Călin
TRIFAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290273_a_291602]
-
, Leonard (10.XI.1951, Bursuceni, j. Bălti - 4.XI.1975, Moscova), poet și prozator. S-a născut într-o familie de intelectuali. Este fratele poetei Leonida Lari. Studiază la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1973-1975). Ț. a nutrit interes pentru mării filosofi stoici ai Antichității, dar și pentru poezia europeană modernă. Cultivând o lirica de orientare neoexpresionistă, puternic influențată de Lucian Blaga și de reprezentanții
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
și internaționale au utilitatea lor. Cronici și recenzii semnează Paul Dugneanu, Costin Tuchilă, George Pruteanu, Smaranda Cosmin, Octavian Soviany, Florin Grigoraș, Camil Marius Dădârlat, Valentin F. Mihăescu, Constantin Schifirneț, Traian Podgoreanu ș.a. În primele două numere apar poezii de Leonida Lari și Ioanid Romanescu, dar ulterior se renunță la textele beletristice. Interesante sunt interviurile de la rubrica „Editorii față în față”, realizate cu unii conducători de edituri, ei înșiși scriitori: Gabriel Liiceanu (Humanitas), Daniela Crăsnaru (Ion Creangă),Vasile Igna (Dacia), Valentin Tașcu
UNIVERSUL CARŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290361_a_291690]
-
care Aron Cotruș (Patria), Zahu Pană (Colind de exilat), Ovidiu Vuia (Pentru neamul de-acasă), Eugen Coșeriu (Puncte cardinale), N. S. Govora, Ion Țolescu ș.a. După 1989 vor figura și scriitori din țară (Ana Blandiana, Grigore Vieru, Ileana Mălăncioiu, Leonida Lari), fiind selectate îndeosebi versuri patriotice, cu accente tradiționaliste. Se republică poezii de Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu (La Bucovina), Dimitrie Bolintineanu, Alecu Donici, B.P. Hasdeu, Panait Cerna, Octavian Goga, George Coșbuc, Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Minulescu, Ion Barbu, Tudor Arghezi
VATRA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290468_a_291797]
-
laborator la Institutul de Chimie al Academiei de Științe din Republica Moldova din 1973 până la sfârșitul vieții. Ales deputat în 1990, e desemnat și președinte al Comisiei pentru cultură și culte în Parlamentul Republicii Moldova. În 1989 s-a numărat, alături de Leonida Lari, printre fondatorii revistei „Glasul” („Glasul națiunii”), primul periodic tipărit cu alfabet latin la Chișinău după o întrerupere de aproape o jumătate de secol, și din 1991 a fost redactor-șef al revistei „Columna”. Debutează cu versuri în timpul studiilor universitare, iar
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
cerul pe pământ”, aducând la sol „azurul fântânilor cerești” și palpând stările germinale inefabile („Închinător la morile de vânt,/ am privit ceea ce nu avea întrerupere, / am căutat ceea ce încă nu devenise făptură”). O permanență rămâne evocarea Nordului natal și a larilor țărănești, în strofe ce se constituie într-o arheologie a eului liric, dar și într-un panteon al „Ion”-ilor cântați cotrușian de debutant. Amintirea năvălește din tot ce atinge poetul, ea se sedimentează în lucruri ce se retrag în
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
dunărene”, „Ancheta «Porto-Franco»”, „1001 de reviste”, „Lecturi incomode” ș.a. Mai colaborează Ion Zamfirescu, Emil Manu, Ion Rotaru, Petru Creția, Gheorghe Buzatu, Barbu Cioculescu, Mircea Zaciu, Eugen Simion, Alexandru George, Al. Zub, Mihai Ungheanu, Ilie Bădescu, Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Leonida Lari, Nicolae Dabija, Leo Butnaru, Cezar Ivănescu, Ioanid Romanescu, Mihai Ursachi, C. Trandafir, Petru Ursache ș.a. I.B.
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
de Artă Dramatică „A.V. Lunacearski” din Moscova (1979-1982). Din 1994 acest „pelerin disperat” (cum îl definește Adrian Dinu Rachieru) are cetățenie română și se stabilește la București. Potrivit mărturisirilor proprii, P. debutează „furtunos” cu versuri prin 1969, împreună cu Leonida Lari, la o ședință de cenaclu a Universității din Chișinău. Publică mai târziu volumele de poezie Peste Carpați, peste cutremure... (1989), 101 poeme haiku (1994), cuprinzând versuri aforistice de un dramatism incisiv, ca și cele din cartea Necropole pentru suflet (1996
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
Confluențe”, „Repere și interferențe”, „Restitutio”, „Galaxii”, „Cronica literară” ș.a. Revista e axată pe publicarea de versuri. Dacă debutanților ori poeților în curs de afirmare le este acordat un spațiu larg, numelor consacrate, precum V. Voiculescu, Radu Gyr, Ben Corlaciu, Leonida Lari, Grigore Vieru ș.a., le este rezervată rubrica „Antologie «Poesis»,” unde aceștia figurează, de obicei, cu un poem. Semnează versuri Horia Bădescu, Adrian Alui Gheorghe, Gabriela Melinescu, Matei Vișniec, Magda Cârneci și mulți alții. Proza este prezentă doar sporadic: câteva fragmente
POESIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288866_a_290195]
-
rezistența intelectuală prin cultură și, ca atare, afirmă că se va ocupa în mod deosebit de scriitori-disidenți, de scriitorii-prigoniți sau de cei care au luat calea exilului. Încă din primul număr sunt prezentate cazul deținutului politic Sergiu Al-George, situația poetei Leonida Lari, a lui Vasile Voiculescu și Petre Țuțea. Cei dintâi colaboratori sunt Adrian Marino, Nicolae Florescu, Al. Paleologu, Al. Săndulescu, Nicolae Mecu, Barbu Cioculescu, Cornelia Ștefănescu, I. Oprișan, Dan Simonescu, Cezar Baltag. Din colectivul redacțional au făcut parte și Nicolae Stroescu-Stînișoară
JURNALUL LITERAR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287693_a_289022]
-
Poeziile-romanțe ale autoarei mărturisesc unele tangențe cu romanțele lui I. Minulescu, bizuindu-se pe o formulă lirică simplă și melodioasă, pe o bună tehnică de versificație. SCRIERI: Dintre sute de catarge (în colaborare), Chișinău, 1977; Rouă de cuvinte, pref. Leonida Lari, Chișinău, 1988; Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu, Chișinău, 1996. Repere bibliografice: G. Mazilu, „Rouă de cuvinte”, „Tinerimea Moldovei”, 1988, 28 octombrie; E. Lungu, Când Euridice scrie și plânge, „Orizontul”, 1989, 2; Ștefan Munteanu, „Sentimentul naturii în poezia lui Eminescu
BARLADEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285646_a_286975]
-
laudă. Îl ia pe rex drept martor: — Vezi ce elevă deșteaptă vei avea de acum încolo? Regele zâmbește la rândul său. Micuța se îmbujorează de plăcere și rostește fără să se mai fâs tâcească: — Și acasă le oferim de mâncare larilor. — Desigur, răspunde Occia. Numai că noi - în calitate de slu jitoare ale Vestei - facem legătura între viața religioasă a fiecărei familii și comunitatea în ansamblul ei. Se gândește că a folosit cuvinte prea pompose și se pregătește să-i explice mai pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
cu blândețea-i obișnuită: — Cetatea noastră, când a luat ființă... — Când? vrea să știe Domitia. — Acum 763 de ani, răspunde rex. Occia insistă: — Cetatea s-a organizat după modelul familiei... — Cu o vatră..., arată micuța către altar. Râd cu toții. — Cu lari, completează regele. — Și penați, se bagă-n vorbă o vestală. — Cu genii tutelare, încheie Occia. Le trimite cu un gest scurt pe fete la treabă. Nu vrea să con tinue această discuție. Nu cumva să fie obligată să răspundă la
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Vestei. Îi dă drumul ușurel și spune cu convingere: — Cei ce uită de credință se scufundă cu iuțeală în mocirla păcatelor și greșelilor. Pomponia întărește: — De aceea, pe lângă zeii poporului nostru, trebuie să-i ado răm în fiecare zi pe lari și penați. Ajunși la parter, Germanicus este surprins de zumzetul înă bu șit din spatele ușii închise ce dă spre vestibul. Se întoarce neliniștit către Tigellin. — Clienții veniți pentru salut s-au adunat și așteaptă să fie primiți, îi șoptește acesta
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
a lăsat înduplecat în ruptul capului, deși Germanicus, dacă i s-ar permite, ar putea deveni un al doilea Alexandru cel Mare. — Vrei să-ți ia foc părul? o ceartă în continuare pe copilă. Și ce umbli așa despletită în fața larilor? Acoperă-te! îi poruncește scurt. Antonia pune repede mâna pe capul fetiței și o trage speriată spre ea. Mulți dintre servitori schimbă între ei priviri îngrozite, pline de înțelesuri ascunse. Cu toții știu că focul are puteri magice, incontrolabile. Nu se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
azi-noapte îi revine tumultuos în minte. Pune potirul înapoi pe altar cu mâini tremurânde. Încearcă să se stăpânească, dar glasul cu care începe rugăciunea îi sună până și lui străin în urechi: — Iane pater, Jupiter, Mars, Quirine, Bellona și voi, lari, stră moșii Claudiilor, ce ne tragem din sabini... Îi trebuie un efort supraomenesc de voință să poată bâigui mai departe cu voce stinsă: — Cei de o bărbăție deosebită și impunătoare care s-au numit Nerones... CAPITOLUL X O rază sâcâitoare
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și o să întârziem! se plânge Plautius. Tiberius îl liniștește: — Intrăm prin parcul Mausoleului, care este închis publicului. Dar nu și lui. Iar altarul ce preamărește binecuvântările păcii instaurate de Augustus se află în imediata apropiere. CAPITOLUL XI Mare tâmpenie și larii ăștia! suspină Iulius Herodes Agrippa, uitându-se la Germanicus cum aduce libații în fața altarului. Dacă altar poate fi numită o nișă plină cu figurine din bronz. Pufnește nervos. Oameni în toată firea, și se smeresc în fața unor jucărioare de copii
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
-se la Germanicus cum aduce libații în fața altarului. Dacă altar poate fi numită o nișă plină cu figurine din bronz. Pufnește nervos. Oameni în toată firea, și se smeresc în fața unor jucărioare de copii. Cât primitivism, să se încredințeze protecției larilor pentru a obține mântuirea, prosperitatea casei și a recoltelor. Nici ei nu știu exact cui se roagă. Spiritelor morților? Sau Vestei, care întruchipează focul ce nu e lăsat niciodată să se stingă în cămin? În acest moment asistența păstrează o
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
se stingă în cămin? În acest moment asistența păstrează o tăcere respectuoasă. Fiecare mișcă din buze și murmură în sinea sa cuvintele rugăciunii. Îi vine să râdă când se gândește că Augustus a mai dezvoltat și el un pic cultul larilor, astfel că din publici au devenit acum auguști. Oare harababura asta idolatrică nu-i zăpăcește? În mijlocul altarului se află o statuetă din bronz care întruchipează un băietan, încoronat cu flori. Drept veșmânt are o tunică largă și scurtă, strânsă pe
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
zeii cărora ei le zic penați! Suspină ostenit. La romani, totul este confuz. Un cult se asimilează cu altul și se înglobează reciproc, într-o învălmășeală totală. Observă pe altar, alături de grupul format din cei trei, alte două figurine. Tot lari și penați? Nu prea seamănă. Războinici mai degrabă. Dar au stele în jurul capetelor. Dioscurii deci. Stau așezați, cu lancea în mână și un câine între ei. Vigilența întruchipată. Oftează și îi învăluie pe cei prezenți cu o privire compătimitoare. Care
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și se întâmplă în continuare numai din voința Lui? Își flutură pletele cu un aer de superioritate batjocoritoare. Cum pot fi de un pragmatism atât de josnic? Germanicus s-a apucat să împrăștie sare peste altar, iar copiii le oferă larilor platouri încărcate cu alimente. Cărnuri roșii și vin. Pe măsuța sacră, în afară de vin și solniță, se află prăjiturele din alac, o pâine de orz și felurite trufandale. Ofrande ce nu trebuie consumate, ci doar consacrate. Câtă risipă! suspină evreul, cu
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
linia ascendentă și colaterală feminină erau așa administrate, încât cuprindeau informații curioase despre civilizația sudică, cu ale ei excese și perversiuni. Filologicește deasemeni aveam dovezi că dumnezeii cu care se apostrofau unii pe alții rudarii erau zeii păgâni și zeii lari: dovadă că jargonul special se păstrase din vremea păgânismului. Găseam în viața fierbinte a mocirlelor, cu toate dihăniile și gângăniile lor, o stranie asemănare cu coloratura verbală a acestui vechi idiom rudăresc. Moartea e putrezirea vieții și viața își înfige
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
care veni lângă Valerius dând bucuros din coadă și se așeză la picioarele lui. Sunt stele, zise Antonius. Vântul care bate în jurul cortului creează fantasme. Rămâi aici, să nu ieși. În fundul cortului, în penumbră, se zărea micul altar al zeilor Lari. Antonius umplu cupa cu vin și o așează pe altar. Își oferea credința, însă nu le oferi zeilor victoria asupra quazilor. Îi arătă lui Valerius una dintre cele două saltele, iar el se întinse pe cealaltă și adormi imediat. Valerius
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]