758 matches
-
mult. Corpul meu se întoarse cu de la sine putere. Am mers înapoi până la scaun și am pornit-o pe coridorul secundar, strigând pis pis pis fără oprire. Coridorul cel nou părea mai îngust, cărțile erau mai aproape de mine, absorbeau sunetele. Larma din spate se stinse repede în pereți și-mi ieși din cap. Acolo, lumina era mai slabă. Becuri acoperite cu abajururi simple albe, atârnau din tavan la intervale nu tocmai regulate, așa încât cercurile de lumină galbenă nu se prea întâlneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
iar și iar, să-i așeze, dar, de fiecare dată, cei doi îngerași cădeau. S-a gândit că s-o fi spart postamentul în formă de nor pe care stăteau, fiecare separat dar nu, era întreg, așa cum îl știa. Afară, larma se potolise. Din depărtare, începu să bată clopotul mai încet... mai tare... mai încet... Ah ! Cât se ocupase de îngerași, pierduse deja vreun sfert din film. Degeaba se mai uita ! Pierduse începutul ! Mai bine s-ar fi dus cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
pofticios de fripturi sau mici la grătar... Deștept, inspirat și cu gust, unchiul. Nu m-a pus să cânt, dar mi-a făcut semn să ciulesc urechile la tezaurul lui folcloric: "Vine potera călare, / Neagră ca de-nmormântare; / Negru sunt, larmă nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." Ca din cărți le zicea și le cânta, iar ninetistele, care veniseră și ele să-și dea cu părerea papilelor gustative, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Iar când am fost pentru prima și ultima oară ca să-i mulțumesc, în cimitir, l-am auzit cum cânta, ca în ziua aceea de pomină în care-mi dăduse iarba fiarelor: Vine potera călare, / Neagră ca de-nmormântare; / Negru sunt, larmă nu fac, / Dar pe unde trec e jale, / C-au țesut un zodiac / Din fum negru de pistoale..." 18 E semn de înțelepciune, de îmbătrânire sau de boală metafizică, domnule Z? Dacă ar fi numai boala metafizică, n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Aici l-am lăsat cu ale voastre și-acum nu-i. Ce mă fac? Cum mă duc la școală? A început să plângă în hohote speriat, în timp ce ceilalți căutau să-l potolească, dar fără rezultat. Fiind în bucătărie am auzit larma și am fugit repede să văd ce este. Pe scară m-am împiedicat de ghiozdanul cu pricina. L-am luat să întreb copiii al cui este și de ce l-au pus pe scară. Când m-au văzut cu ghiozdanul parcă
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Poftiți! îi întinde sfoara saniei Sergiu, luând bucuros banii. Hai domnișoară, urcă-te în spatele meu pe sanie, îi spune Ceciliei. —Ești o figură, Matei. Să nu mergi repede, îl roagă suindu-se pe sanie. —Uhuu! striga Cecilia de bucurie completând larma copiiilor și fluturându-și un braț în aer. — Ține-mă strâns, că fără parfumul tău pierd direcția. —Cecilia se conformează și atingându-i urechea cu buzele-i catifelate îi șoptește. E bine așa, șmechere? Îți place să te îmbrățișez. —Și
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Magnolia s-a născut o visătoare și indiferent ce făcea, totul dar absolut totul, pentru ea nu era altceva decât un vis. În timp ce ulciorul se umplea cu apă vie, la șipot s-a întâmplat ceva asemănător. În jurul Magnoliei era o larmă deosebită, dar ea nu auzea nimic, pentru că visa cu ochii deschiși. Prin urmare era absorbită de zgomotul pe care-l auzea și care venea dinspre pădure. Iar cu mintea vrăjită de lumea locuitoare a pădurii pe care n-o văzuse
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
actorului, poetul Toma Caragiu este unul cel puțin onorabil. Ironic și autoironic este și bon-viveur-ul Ștefan Ciubotărașu. Admirabil interpret al lui Ion Creangă, maestrul se imaginează poetic într-o ipostază familiară imaginii noastre despre humuleștean: "Închisă-n sine doarme orice larmă/ Se tolănește ostenit orașu/ Pe bulevarde doar un om cu armă/ Se-apropie, și e Ciubotărașu.// Miroase-a vin gustos și-a bucurie/ Și orice bec parcă imită țoiu/ Cu Tache-alături, plin de poezie/ Apare și-Alexandru Andrițoiu// Să bem
Între Calliope, Erato și Thalia by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8050_a_9375]
-
catolic peste care Reforma a trecut cu bidineaua, sașii din Hărman aveau să-l transforme într-o cămară obștească în care fiecare familie își ținea în bună rânduială atârnată de grinzi, slănina. Zidurile cetății, curtea năpădită de buruieni, răsunând de larma ciorilor și hereților, cu un clopot dogit, îngropat în pământ... (s-a spart de la primul dangăt, - se spune -, și era cumpărat de sași din Bavaria), - vai, domnilor, îngropați-l, întreprinderea noastră onorabilă, n-a mai pățit o rușine ca asta
Păstrăvii (din reportajele de altădată) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7852_a_9177]
-
găseai toate ziarele din Viena și nu numai din Viena, ci și din imperiul german, precum și ziarele din Franța, Anglia, Italia și America, plus toate revistele literare și artistice importante din lume." (p. 197) Dar, dincolo de vîltoarea histrionică cerută de larma ei colectivă, cafeneaua seamănă cu o agora de dimensiuni mai mici, un teatru în miniatură în care spectatorii sînt deopotrivă actori și regizori. Unele cafenele sunt cu precădere voioase și pline de vervă, altele mai liniștite și mai prielnice meditației
Saga cafenelei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6837_a_8162]
-
recunoaștem că metafizica a ieșit de pe agenda de lucru a omenirii. Avem de-a face cu cazul trist al stingerii unei ilustre ramuri tradiționale, la capătul unei istorii care a semănat cu o lungă bătălie dusă în numele absolutului divin. Că larma bătăliei s-a domolit și că, din rîndul beligeranților speculativi, s-a înfiripat o procesiune mortuară ce a culminat într-un tîrziu cu îngroparea renumelui metafizicii, acest detaliu ține de regulile seci ale selecției culturale: sunt discipline care dispar cu
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
literară. În realitate, el se simte extrem de apropiat de bieții cetățeni ai Kukuniei, îi compătimește și le dorește o soartă mai bună. Această atitudine reiese clar, de pildă, într-un pasaj destinat copiilor: "...copiii care prin părțile noastre fac atâta larmă pe străzi, atâtea ghidușii, și poartă cu ei atâta lumină, soare și dragoste de viață, în Kukunia sunt gravi, posaci, îmbătrâniți..." (p. 272). În cele din urmă, eroul se poartă ca și cum ar fi unul dintre kukunezi, numai că, spre deosebire de ei
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
de altă parte, este ansamblul capabil a înlesni revelații adânci inclusiv în plan filosofic, este capabil a oblădui gândirea înfiorată de emoția unui sentiment intim pe care greu îl poți desluși în spațiile largi, spectaculos de ofertante, ale discursului simfonic. Larma orchestrală, declamația patetică, retorismul simfonic, nu încap între cutele unor simțiri minuțios detaliate în zona greu de cuprins a spiritului uman. Începând cu mijlocul de secol XVIII, de la "papa Haydn" citire, și până în zilele noastre cvartetul de coarde rămâne o
Valori muzicale camerale în concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7300_a_8625]
-
muzică românească pentru flaut și pian susținut la Ateneu de flautistul Nicolae Maxim și de pianista Liliana Iacobescu. Un concert rar! Un act de mare curaj se dovedește a fi încercarea de a înfrunta gustul unui public atras prioritar de larma discursului simfonic. Riscurile sunt în consecință. O asistență modestă, dar selectă a urmărit lucrările maeștrilor trecutului, sonate datorate compozitorilor Mircea Istrate, Tiberiu Olah, lucrările maeștrilor prezentului, Cornel Țăranu, Dan Voiculescu, Alexandru Hrisanide, Sabin Pautza. Este o aventură captivantă pe parcursul căreia
Valori muzicale camerale în concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7300_a_8625]
-
mare a clădirii, un portret semnat de Giorgione vis-à-vis de o superbă terracotta glazurată în alb, aparținând cunoscutului ceramist italian de mijloc de secol XX, Gio Ponti. Venezia? Rămâne un tărâm al visului și al realității, un loc împodobit de larma Carnavalului acestor zile. Cum ne spune titlul sărbătorii, înainte de perioad
Enescu - 130 - Muzica maestrului la Veneția by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5716_a_7041]
-
deschisă regiilor diverse, exact așteptarea, pregătirea, în spiritul unei fatalități provocate, dacă se poate spune așa. Prometeul lui Sașa Pană e omul potrivit la momentul potrivit, fără alt merit decât acela de-a recunoaște viitorul și de-a trece, fără larmă, de partea lui. Și nu e puțin lucru. Imaginea, restrângând viața la minimul important, a unui poet care a „rămas în urmă cu politica" e retragerea din arenă, de orice fel ar fi ea, înspre chimiile iubirii. O mireasmă biblică
Îndepărtări by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6152_a_7477]
-
Articolul 1 Constituie contravenție la ordinea și liniștea publică următoarele fapte: a) tulburarea, fără drept, a liniștii publice prin producerea de zgomote ori larma, cu orice aparat sau alt obiect ori prin strigate, în condiții și la ore în care se stînjenește odihnă cetățenilor; ... b) ridicarea sau mutarea, fără drept, a semnelor sau indicatoarelor de orientare turistică; ... c) dezlipirea sau deteriorarea, fără drept, a
HOTĂRÎRE Nr. 2291 din 15 decembrie 1969 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind ordinea şi liniştea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106290_a_107619]
-
integritatea corporală a persoanelor; ... f) urmărirea sau acostarea unei persoane, daca faptă este însoțită de cuvinte sau gesturi necuviincioase; ... g) tulburarea, fără drept, a liniștii locuitorilor, prin producerea de zgomote, cu orice aparat sau alt obiect ori prin strigate sau larma; ... h) alarmarea publicului, a organelor specializate pentru a interveni în caz de pericol ori a organelor de menținere a ordinii publice, prin darea semnalelor de pericol sau, după caz, prin solicitarea intervenției la fața locului, fără motiv întemeiat, daca faptă
DECRET Nr. 153 din 24 martie 1970 pentru stabilirea şi sancţionarea unor contravenţii privind regulile de convieţuire socială, ordinea şi liniştea publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106305_a_107634]
-
recitalului, a concertului cameral, „prinde greu” în zilele noastre, la București; nu avem timp pentru asemenea „apucături elitiste”. În urmă cu câteva decenii pentru o bună parte a publicului de concert recitalul constituia o culme a artei muzicale interpretative. Astăzi, larma discursului simfonic condus de maniera „repede și tare” rămâne în bună parte fascinantă. Există un anume public captiv în zona producției muzicale de cvasi-divertisment. I se face reclamă. Reclamă multă! Uneori firească. Uneori abuzivă. Nu poți să nu observi, totuși
Muzică de larg consum și muzică by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5102_a_6427]
-
Suprema Voință permițându-i, prin proprie voință, de om, să mai îndure hazardul câtorva zvâcniri sau simple gesturi sub botnița statuilor (patina verde și excrementele hulubilor), astfel sfidând în parafrază fraternul „de te-ndeamnă de te cheamă" la Paris cu larma pietrificată-a monștrilor notre-dame-zi sub orbirea cărora-n eterne zaruri creierul e numărul și numele de-anagramă al ecoului de ere suprapuse (ere-eire-rere-iere-ecre-creier...), anti-metabolic și, concomitent, anabolic pentru un herald care în clipa morții își câștigă demn înfrângerea prezisă... - în
Dintr-un jurnal-yes-eu parizian by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/6102_a_7427]
-
lui Mallarmé (mai toate metaforele folosesc termeni maritimi), ortografiază numele poetului în toate formele îngăduite de limba franceză „Bien que trop seul et mal armé/ À vous conduire en autre langue/Parmi l'inavouable tangue/Et tel oiseau qui (ma larme est/ Le témoignage)m'allarmait(...)" Fiecare poem, sonet, cântec, omagiu etc. a fost supus unei examinări atotcuprinzătoare ale cărei etape sunt împărtășite cititorului, pentru ca acesta să afle cu ce intenții mărturisite sau ascunse a fost compus, dacă are sau nu
mal armé… ma larme est… m’allarmait… by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6332_a_7657]
-
descopăr poezia aproape neschimbată. O efervescență a unui fond sufletesc arhaic, o trăire, precum în folclor, în cheia unui patos de jelanie totală: „Lasă, Doamne, să mă-mbete/ Dor crescut cu apă rece - / Fiica scorburei de piatră/ Cer ce-n larma ei seneacă - / Prag amurgului ce-nspină/ Dulci odrasle prin tulpină,/ Și trimite fruct prin țară/ Zei iar apei să răsară./ Lasă, Doamne, să se vadă/ Ochiui tînăr de cascadă/ Să mă spele, să mă-mpartă/ Lacrimă de dor ce iartă/ Și
Un poet naivist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4786_a_6111]
-
mai agitate, în care de la o zi la alta, când nu de la o oră la alta, se petrec răsturnări de situații buimăcitoare. Cu protagoniști care ocupă impetuos scena publică, ne scot ochii și ne umplu urechile cu prezența și cu larma lor după care, mulți dintre ei, dispar. Vor apărea unii mai târziu în cu totul alte ipostaze, jucând altfel de roluri, susținând acum ceea ce altădată respinseseră, fără preocuparea vreunei armonizări a noului rol asumat cu cel vechi. Este de la sine
Istorie vie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4355_a_5680]
-
de amorul propriu și de dorința de a stîrni admirația semenilor. Mai mult, neavînd putința de a sesiza esențele lumii, ei fac figura unor eretici care, cu facondă sofistică, vor să-i uzurpe pe profeți. Niște agitatori conceptuali a căror larmă discursivă acoperă Calea, Adevărul și Viața, adică niște acrobați execrabili al căror exemplu rătăcește turma. Aceasta e starea de spirit cu care Stăniloae se apleacă asupra filozofiei lui Blaga. Indignarea dogmatică pe care o resimte în fața teoriei Marelui Anonim îi
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
frumos: se va fi unit în ea tot ce-a fost mai bun în noi. Dea Dumnezeu să fie așa! Aici, acum e prea multă liniște. E pustiu. În toată casa nu e nimeni toată ziua. Abia pe seară ceva larmă prin vecini. Citesc. Am o poftă nebună de citit. Săptămâna trecută am dat gata două cărți: Die neue Mystik și Geschichte der russischen Literatur. Aseară am început alta. Plus revistele de la Braumüller, al căror cost iar s-a ridicat. Am
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]