5,332 matches
-
vioi că și porumbeii. Erau bărbați și femei. Fiecare avea bordeiul lui pustnicesc. Printre cei mai tineri, se numără și maica Teodora (Elisabeta). O femeie trecută de 35 de ani, frumoasa, curajoasă, cu părul lung, șatena, înaltă, voinica, cu umerii lați și palmele mari că de bărbat, tăcută, cu o fată de înger și o voce divină: vocea lui Hristos. Cand vorbeai cu ea ținea capul în pământ, smerita, evlavioasa, milostiva, oricând gata să ajute pe cineva, cu gândul tot timpul
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 by http://confluente.ro/stefan_popa_1466333619.html [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
din coteț. Desigur că acum, chiar și pentru vulpe, a devenit mai greu de furat deoarece găinile, dorm și se ouă mai sus de pământ, iar pentru dormit trebuie să urce o scară și de acolo mai exista o scândură lata pe care merg până ajung la locul unde dorm.Deci, pentru vulpe s-a făcut greu de furat ouă și găini chiar și la margine de pădure. Sorina, are o plăcere deosebită să meargă cu Mama Mare să adune ouăle
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 by http://confluente.ro/O_papusa_fericita_florentina_craciun_1338538416.html [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
joc” al banilor. * Dragu, de fel de prin partea de sud a Olteniei, se aciuiase împreună cu o ceată de voinici, prin pădurile Cotoșmanu. Era un bărbat frumos, de statură potrivită, bine legat, cu un păr lung, lăsat plete peste umerii lați și cu niște palme mari, bătucite de muncă. Avea o putere colosală. Vorba aia, strângea piatra în mâini de ieșea apă din ea! Nu mai vorbim că era priceput în mânuirea armelor. Mai ales, neîntrecut în lupta cu cuțitul. Toți
HAIDUCII de ILIE FÎRTAT în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ilie_firtat_1492664881.html [Corola-blog/BlogPost/369497_a_370826]
-
că le iubește mișcările, sunetele glasurilor, limbajul acela pe care numai un clovn ca el îl poate înțelege... Victor vrea acum să stea și stă. În mâini are o oglindă ciudată, ca un inel cu marginea dinspre exterior puțin mai lată. Acolo este montată pe toată circumferința inelului o oglindă. El simte cum alunecă în ea încet încet, cum revin ca niște cârpe colorate aruncate de niciunde, din toate costumele purtate de el de-a lungul timpului, în fiecare spectacol și
VICTOR, CLOVNUL DIN MINE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 by http://confluente.ro/anne_marie_bejliu_1467878296.html [Corola-blog/BlogPost/370567_a_371896]
-
cât ai fi putut încă să scrii Și cât ne-am fi dorit noi să citim ! Destinul timpuriu a vrut să fii Un nume pe o cruce-n țimțirim. Ai dus cu tine ură ,întristare Și-atâtea întrebări sub fruntea lată Și peste toate azi e doar uitare Ai fost și parcă n-ai fost niciodată . Și ceru’a plâns în noaptea cu apneea Și toată lumea s-a-ntrebat , de ce ? Tu ai plecat lăsăndu-ne ideea : „Unde dragoste nu e ,nimic nu e !”. Referință
REMEMBER de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457037992.html [Corola-blog/BlogPost/363540_a_364869]
-
poată strânge suma necesară. Pacoste privea cu o falsă admirație spre uriașa statură a directorului. Își amintea cum acest tip, cu ochii mici, albicioși, care priveau tot timpul pe lângă interlocutor,cu nas acvilin, buze groase, bine proporționate și bărbia lungă, lată, grea, ajunsese directorul Centrului de plasament. În 1990 la revoluție era un simplu magazioner al Centrului. Într-o seară venise un camion cu ajutoare din străinătate chiar la începutul anului, era prin februarie, descărcase camionul noaptea cu câțiva copii în
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ VIII de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1487751263.html [Corola-blog/BlogPost/365667_a_366996]
-
eu, că prea mă doare... Madam Jorjet se închina de zor, uimită de năstrușniciile chioretelui ei, da' dom' colonel își vedea de inspirația lui și îi arăta ciuciu: Hai acu, la opinteală, să dea zeama chiară-n oală, că e lată, măi băieți, cîrcotași și precupeți; să intrăm în na-ț-o-acu', cu cu ru cu cu cu cu, și-n latrino, că-i la modă, precum bine zis-a vodă! da' și noi ne-om alungi, cu ieuro pilangii, că leuțul e
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 70-73 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Parfumul_papusilor_de_portelan_70_73_ioan_lila_1341240385.html [Corola-blog/BlogPost/356727_a_358056]
-
erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau zob. Cam așa gândea Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și groase, cu buzduganul la spinare este Ciolănosul. Iar celălalt, înzăuat și cu sabia strălucitoare este Căpitan Vârtosu. Se gândi să-l salute pe Izvoraș-împărat. Să-l asigure de tot
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
erau vlăguiți în lupta cu soldații, atunci se repezeau asupra lor vitejii cu buzduganele și-i făceau zob. Cam așa gândea Tudorel că stau treburile în cetatea lui Izvoraș împărat. Uite cât sunt de semeți vitejii săi! Acela cu pieptul lat și căciula mare, ascuțită, este Țuguiatul. Celălalt, cu picioare uriașe și groase, cu buzduganul la spinare este Ciolănosul. Iar celălalt, înzăuat și cu sabia strălucitoare este Căpitan Vârtosu. Se gândi să-l salute pe Izvoraș-împărat. Să-l asigure de tot
NUIAUA FERMECATĂ-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/nastase_marin_1449605072.html [Corola-blog/BlogPost/342627_a_343956]
-
mă cere la fel cum ma cere țărâna; are pofta să nu mă dezlipesc de ea. N-am încotro, mă supun și-o urmez pas cu pas pretutindeni. Fără milă, Singurătatea mă izbește cu putere de zid și mă lasă lata pe dușumele. Nu-mi aruncă nici măcar o privire. E o stratagema de-a ei, mă încearcă să vadă cât mai rezist lângă dansa. Terapie de șoc, asta-mi aplică, se-ntrece cu glumă, nu se încurcă. Câtă suferință - tot atâta
TRATAT DE SINGURĂTATE, II (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_ii_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375142_a_376471]
-
povești. Talestri făcu ochii cât cepele și răspunse în doi pieri: - Te apreciezi prea mult, crezând că prințesa amazoanelor ar putea fi vreodată interesată de tine... Runkrahost se schimbă la față. Era un bărbat brunet, înalt, probabil akkadian, cu umerii lați, de războinic. Avea ochii mari și o privire aprigă. Părul lung era prins la spate cu o sfoară. Talestri îi observă tremurul buzei de sus, probabil de la nervozitatea care pusese stăpânire pe el. Avea o cicatrice mai veche, chiar deasupra
CLIMENE de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Aga_lucia_selenity_1405140588.html [Corola-blog/BlogPost/349231_a_350560]
-
stăruind în încercarea de a uita de mine dar vântul încă-l răscolește căutându-mă nerăbdător unde ești mă tot întreabă șuierându-mi pe la urechi subțire unde sunt mă mir observându-mi în sfârșit prezența ascunsă de soare sub frunza lată de brustur și în absența oricărui răspuns cu susuru-i catifelat mă învăluie tăcerea totuși urechea încă se ciulește în așteptarea foșnetului cu care negreșit o să reîncolțească începutul. Referință Bibliografică: TIMPUL / Tania Nicolescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 748, Anul
TIMPUL de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 748 din 17 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Editura Timpul_tania_nicolescu_1358450366.html [Corola-blog/BlogPost/342381_a_343710]
-
pare că se așternuse peste tot șesul răsăritean al țării... De pe acest tăpșan culminant de unde munții Săcuieni cotesc spre țara Vrancei, tot Bărăganul, tot câmpul Brăilei, tot șesul Galaților cu matca Râmnicului, cu valea Buzăului, cu lunca Siretului, toată acea lată și oablă câmpie se arăta scăldată într-o lumină gălbuie și lucioasă, ca fața unei uriașe sinii de aur...” (Alex. Odobescu - Pseudokinegheticos, capitolul XI) Dacă acționăm împotriva firii, natura își pierde din feeria sa și-atunci se dezlănțuie. Răzvrătindu-se
OMAGIU SCRIITORULUI MIRCEA IONESCU LA 75 DE ANI DE LA NAŞTEREA SA by http://uzp.org.ro/omagiu-scriitorului-mircea-ionescu-la-75-de-ani-de-la-nasterea-sa/ [Corola-blog/BlogPost/93767_a_95059]
-
mare lucru la muzeu, limba engleză lipsind, din păcate, aproape cu desăvârșire din explicațiile referitoare la exponate, iar eu recunoscându-mi resemnat limitele lingvistice în fața multor obiecte tradiționale românești. Din nou, nici nu le-a displăcut, nici n-au căzut lați de uimire; au admirat însă varietatea multicoloră a costumelor și au tras ei, invidioși, concluzia că simțul meu estetic în materie de îmbrăcăminte, mult superior stilului lor șters și butucănos, trebuie că-și are rădăcinile în tradiția vestimentară românească. De la
Dragoste, alcool și rock'n'roll. Frăția băutorilor profesionişti de la Cambridge, în drinking trip la Bucureşti by https://republica.ro/dragoste-alcool-si-rock-n-roll-fratia-bautorilor-profesionisti-de-la-cambridge-in-drinking-trip-la-bucuresti [Corola-blog/BlogPost/338440_a_339769]
-
în toi! Înțolit la patru ace Graurele-i... dirijor! Contrabas, oare vă place? Bărzăun, într-un picior! Se chinuie-n vocaliză Un broscoi bubos, pe lac! Chitarist, cu mare priză Greierele, n-are trac! Solistă-i... privighetoarea! Soprană... o frunză lată! Libelula-i... spectatoarea Străvezie, decoltată! Șef-decor e... Licurici! Luminează-ntreaga scenă. De-l înțeapă, vreun arici Tot zăvoiul e în... beznă. - De-i concert în poieniță Să fie vreo sărbătoare? Întrebă o garofiță Pe-o salcie plângătoare. Pajiștea înmiresmând Toporașii
CONCERT ÎN POENIȚĂ de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cornelia_neaga_1493046656.html [Corola-blog/BlogPost/375807_a_377136]
-
și la floarea din grădină. Foșnetul frunzei are acum ecou De ruginiu uscat... și de cătină. Peste câmpie zboară cat’-un fulg Din păpădia încă neplouată. Era și el cândva-ntr-un fel de vulg, Azi, singur, rătăcește-n lumea lată. Doar mărul din gradină s-a pierdut Cu firea... și-a-nflorit a doua oară, Dar floarea lui e doar un gând tăcut, E floarea ce n-aduce primăvară... Referință Bibliografică: E floarea ce n-aduce primăvară... Marin Bunget : Confluențe
E FLOAREA CE N-ADUCE PRIMĂVARĂ... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 278 din 05 octombrie 2011 by http://confluente.ro/E_floarea_ce_n_aduce_primavara_.html [Corola-blog/BlogPost/355691_a_357020]
-
la soț în satul vecin. / Avesese un soț navetist Neguța. Casa e puternică, aproape că îi seamănă. / În hol m-a atras șemineul cu hornul din colț. / Îmi amintește de bunica și de copilărie. / Totul e verde, ușile cu praguri late, / ferestrele cu pervazul plin de flori / și podina din drugi mari de lemn. Ce bine îmi este aici! Aproape că o simt pe bunica, / aproape că mă simt în anii șaizeci... Iubesc casa asta și o vreau pentru sufletul meu
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 by http://confluente.ro/Betia_primaverii_sufletesti.html [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
ceilalți s-au bucurat de micile atenții aduse din România: servicii de artizanat, un set de masă și o ie din borangic pentru Suzana, un portmoneu din piele pentru tatăl vitreg și pentru Andraș - eu îi ziceam Andrei - o curea lată din piele de toval[ Toval = piele de vacă, de vițel, de porc sau de cal, de culoare naturală, tăbăcită cu substanțe vegetale ori sintetice, din care se confecționează de obicei încălțămimte rezistentă. (DEX).] cu desene imprimate prin presare și cataramă
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1423229925.html [Corola-blog/BlogPost/374718_a_376047]
-
Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1820 din 25 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului LACRIMILE LUI MOȘ CRĂCIUN Printre ramuri se strecoară Fulgii cu miros de ger, Pe zăpadă-o sănioară Lunecă pe șini de fier. Patru reni cu coarne late O trag iute prin nămeți, Moș Crăciun pe-o bancă șade Și-i îndeamnă: „Hai, băieți!” Se întind renii în hamuri, Clopoței de aur sun’, Se văd căpușoare-n geamuri: - Vine, vine Moș Crăciun! Ies copiii-n grabă-afară Și se-apropie
LACRIMILE LUI MOŞ CRĂCIUN de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1820 din 25 decembrie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1451035293.html [Corola-blog/BlogPost/370379_a_371708]
-
amiază“: Tot Pasăre Măiastră pe umăr de pandur Lui George Corbu ce - într-un Cuvânt înainte la antologia Printre epigramiștii olteni (Craiova, 2008, p. 6) - citează caracterizarea făcută olteanului-etalon de sociologul Petre Pandrea (1904 - 1968): «[olteanul] are limba „nițel cam lată și păroasă, vitalitatea, simțul de ordine, practicitatea și elanul spre ideal, cu alte cuvinte, poartă cobilița pe un umăr și Pasărea Măiastră pe alt umăr“». De-au cobilițe-săbii, ori coase pe-un drept umăr, sau limbă lată, mângâios-păroasă, de-s
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
limba „nițel cam lată și păroasă, vitalitatea, simțul de ordine, practicitatea și elanul spre ideal, cu alte cuvinte, poartă cobilița pe un umăr și Pasărea Măiastră pe alt umăr“». De-au cobilițe-săbii, ori coase pe-un drept umăr, sau limbă lată, mângâios-păroasă, de-s boabe de-argint-viu - făr-a le da de număr -, oltenii poartă-n inimi și Gaie Minunoasă, ori Pasăre Măiastră, de-i și în Corb frumoasă...! (31 martie, 2014, la Piramida Extraplată de Tibissiara > Timișoara) * George Corbu, Corbigrame (III) - Urmuzeu
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_1397642666.html [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
râdă batjocoritor. - Hei, târfă! Ffaci scene cu mine ?! I-a smuls rucsacul cu mâna liberă și l-a aruncat într-un colț al camerei, după care i-a desfăcut fermoarul de la pantaloni. Și pentru că nu nimerea să-i desfacă cureaua lată și fata se opunea cât putea, apărându-se cu picioarele, a lovit-o cu dosul palmei peste obraji, o dată, de două ori..., până ce fata a căzut. A prins-o pe după umeri și a târât-o până la patul de lângă perete. A
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434062026.html [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
f...i gura mă-tii de târfă! Mișcă-te, n-auzi? Și pentru că biata fată nu răspundea cu vorba sau cu trupul, a mai lovit-o de câteva ori pe unde a nimerit și, într-un târziu, a scos cureaua lată de la pantalonii ei și a amenințat-o că o spânzură. Degeaba. Iuliana stătea inertă, cu gura încleștată și cu ochii închiși. Reușise să-și potolească și plânsul și doar respirația grea, întreruptă de scâncete reținute, i se mai auzea. După ce
VISE SPULBERATE (2) DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1434062026.html [Corola-blog/BlogPost/348582_a_349911]
-
a făcut zob, mi-a rupt gura, nasul, nenorocita... apoi a sărit asupra lui Fernando care era mai în față și nu observase care e mișcarea și l-a aranjat și pe el, după care au fugit amândouă lăsându-ne lați în mijlocul drumului, nenorocitele. Când mi-am revenit în simțiri nu mai era nici o urmă de ele. Fernando abia acum începe să dea semne de viață. -Ooh, porco diavolo! Ce dezastru! Ce dezastru! Sunt înconjurat numai de fătălăi nu de bărbați
PETRECERE NEFASTĂ (6) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1469479098.html [Corola-blog/BlogPost/368511_a_369840]
-
care a ajuns iar pe carosabil, după care a intrat din nou în zona pietonala. A făcut câteva slalomuri, probabil că ocolea băncile. Efectiv a intrat în plin în oameni. Zona pietonala de pe Coasta de Azur este destul de mare, este lata, are cinci-șase metri lățime, pot merge patru-cinci oameni în linie. Era aglomerație destul de mare pentru că oamenii se plimbau relaxați, voiau să vadă artificiile. Camionul, când a intrat, chiar a lovit foarte mulți oameni”, a povestit pentru Republica.ro Florin Pepene
„Aici nu se prea încalcă regulile de circulație, ca în România, lumea era relaxată. Cine s-a gândit că intră un tâmpit și omoară oameni?!” by https://republica.ro/zaici-nu-se-prea-incalca-regulile-de-circulatie-ca-in-romania-lumea-era-relaxata-cine-s-a-gandit-ca-intra [Corola-blog/BlogPost/338680_a_340009]