213 matches
-
cu autorii citați mai sus include în structura psihomotricității următoarele elemente: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială bazele orientării spațiale, Orientarea temporală Componentele psihomotricității recunoscute unanim de catre toți autorii citati în tabelul "Componentele Psihomotricității" (după Stănescu M., 2002) sînt: Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. Schema corporală reprezintă imaginea pe care copilul o are asupra propriului corp și este temelia în formarea personalității acestuia. Este o componetă a psihomotricității care se formează în timp, pe parcursul procesului de creștere și dezvoltare a
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și dezvoltare a copilului. Schema corporală este o imagine pe care copilul o percepe treptat rezultă din sistematizarea a trei elemente: • amprenta corpului în scoarța cerebrală sau imaginea mentală (interioară); • cunoaștere-recunoaștere-denumire-părți segmente corporale; • atitudinea corpoală condusă voluntar în raport cu parametrii spațiali. Lateralitatea aduce aportul la definirea schemei corporale și are influență asupra propriei imagini și în definirea sinelui la copii. Îndeplinește un rol important în evoluția mentală și reprezintă "predominanța funcțională" pentru dreptaci, stîngaci sau ambidextrie. Structura spațială. Bazele orientării spațiale sînt
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
ritmul în care se desfășoară o fază, etapă etc. Informațiile vizuale auditive, kinestezice, tactile și memoria de lungă durată, recalibrarea, atenția selectivă sînt factori importanți și hotărîtori în etapele procesului perceptiv-motric și ajută la conștientizarea corporală, spațială, temporală și de lateralitate. Educația fizică are rol și contribuție determinantă în învățarea conceptuală: cum se mișcă?, unde se mișcă? cum funcționează?... etc., ceea ce ne determină să afirmăm că are un rol central în procesul instructiv-educativ al copilului și nu trebuie să lipsească din
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
pot aborda sau stimula în procesul instructiv educativ o componetă psiho-motrică sau mai multe în funcție de etapa în care ne aflăm în instruire. Obiectivele educației psihomotrice 1. Ierarhizarea-cunoașterea-organizarea etapelor necesare percepției schemei corporale a posibilităților de mișcare, și a noțiunilor de lateralitate (st., dr., față, spate etc.). 2. Ierarhizarea-cunoașterea-organizarea-dezvoltarea etapei necesare perceptiv-motrică a structurii spațiale (aproape, departe etc). 3. Ierarhizarea-cunoașterea-organizarea-dezvoltarea etapei necesare perceptiv-motrică a structurii temporale. Mijloacele de acționare: Mijloacele de acționare sînt sistemele de acționare (codificat S.A.1.2.3.....20
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
tot terenul la semnalul sonor dat de profesor și comanda ocupă cuibul elevii vor ocupa un cuib, cel care rămîne în afara cuibului primește o poruncă. Jocul se reia la comanda schimbă cuibul. Exemple: Programe de educație-formare/consolidare a schemei corporale, lateralitate, orientare spațială și orientare temporală pentru copiii din ciclul primar: Programul nr.1. Conștientizarea schemei corporale Nr. lecții/ săptămîna Teme de lecție Obiective operaționale urmărite Sisteme de acționare și jocuri de mișare 3 lecții Conștientizarea schemei corporale Elevii vor nominaliza
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
și psihice..." conține două laturi una psihică și alta motrică, avînd în centrul preocupărilor sale ființa umană și felul în care aceasta este abordată în activitatea de educație fizică. 3.Care sînt componentele psihomotricității recunoscute unanim de către toți autorii: a.. Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. b.. Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. c.. Structura spațială, Orientarea temporală. CHEIA TESTELOR Testul 1 a, b, d, g, h; Testul 2 a, d, e, g, i; Testul 3 1. a; 2. b; 3
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
alta motrică, avînd în centrul preocupărilor sale ființa umană și felul în care aceasta este abordată în activitatea de educație fizică. 3.Care sînt componentele psihomotricității recunoscute unanim de către toți autorii: a.. Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. b.. Schema corporală, Lateralitatea, Structura spațială, Orientarea temporală. c.. Structura spațială, Orientarea temporală. CHEIA TESTELOR Testul 1 a, b, d, g, h; Testul 2 a, d, e, g, i; Testul 3 1. a; 2. b; 3. c; 4. a; 5. a; 6. c; Testul
by ELENA LUPU [Corola-publishinghouse/Science/1004_a_2512]
-
absentând adesea unul sau doi dinți de partea căreia se află despicătura. S-a observat limba - dacă are vârf ascuțit sau plat, dacă este o limbă groasă, lată, dacă efectuează la cerere mișcările indicate de ridicare, de coborâre sau de lateralitate în gură și în afara gurii, dacă frenul sublingual permite aceste incursiuni ale limbii. S-a observat funcția velară. Copilului i se cere să deschidă gura și să pronunțe vocala „a” pentru a vedea dacă vălul are mișcări posterioare de închidere
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
mediană, care se continuă pe văl, unde devine ușor retractilă, suprimând lungimea, mobilitatea și suplețea în funcție de istmul velo-faringian. Între văl și peretele posterior al faringelui, o distanță de 12mm. Limba, de aspect normal, efectuează la cerere mișcările de ridicare și lateralitate, mai puțin cele de încordare dorsală. b. Probe funcționale: - Respirația se face exclusiv oral, cu valori spirometrice mult scăzute sub valorile standard (probe efectuate după vârsta de 5 ani). - Deglutiția se efectuează normal, lichidele nu refulează pe nas. - Fonația are
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
fiziologul Paul D. MacLean. Dintre aceste formațiuni, doar neocortextul, mai nou apărut ca formațiune anatomică a creierului joacă un rol în apariția gândirii abstracte, în manifestarea inteligenței și apariția conștiinței de sine. Emisferele cerebrale prezintă specializări diferite, producând așa numita lateralitate cerebrală. Cu alte cuvinte, fiecare emisferă cerebrală, deși pare identică cu cealaltă, desfășoară funcțiuni diferite. Iată care ar fi diferențele între modul de operare al emisferelor cerebrale dreaptă și stângă: Emisfera cerebrală stângă Emisfera cerebrală dreaptă Logică: răspunde de funcțiile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
fi auzite decât X% din fonemele vorbirii. Indicelui de articulare (IA) are valoare prognostică înainte și după protezarea auditivă și permite conștientizarea pacientului asupra efectului hipoacuziei în înțelegerea mesajului vorbit. (225) Metoda Weber-ului vocal Proba Weber vocală permite confirmarea lateralității urechii afectate în cazul în care proba Weber cu diapazonul este incertă. Pacientul confirmă la care ureche a auzit cuvintele emise în conducere osoasă prin intermediul vibratorului plasat pe frunte pe linia mediană. (225) În otosleroză, Weber-ul vocal are valoare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
la vârstnici. Manifestările afazice la femei sunt mai reduse datorită reprezentării bilaterale a limbajului și incidenței mai mici a AVC, deși nu există diferențe semnificative privind progresul recuperării față de bărbați. Stângacii sunt cei mai susceptibili de fenomene afazice indiferent de lateralitatea AVC. Pacienții dreptaci cu părinții cu rude stângaci se recuperează mai bine decât dreptacii care nu au astfel de rude. Rezultatele recuperării tulburărilor de exprimare sunt invers proporționale cu mărimea leziunii cerebrale. Tulburările de comprehensiune cedează mai ușor și se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
intelectuale de analiză a succesiunii acustice a fonemelor în audiție, de analiză motorie a vorbirii și de analiză a succesiunii vizuale a grafemelor în lexie. Etapa preliminară Tratamentul dislexiei este precedat de evaluarea și recuperarea tulburărilor instrumentale, reabilitarea retardului limbajului, lateralității, organizării și structurării spațio-temporale, atunci când sunt prezente. Dacă tulburările instrumentare nu sunt semnificative, activitatea de recuperare poate fi concomitentă. Nu este admisă însă inițierea activității terapeutice pentru dislexie pe fondul unor grave tulburări la nivelul limbajului oral care are prioritate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
devin indispensabile în achiziția cititului, scrisului, numerației, calculului, logicii, muzicii, mișcării. (227, 228) Metoda „Bon Depart' Metoda „Bon Depart” („Începutul bun') a fost elaborată de Théa Bugnet Van Der Voort, ca o metodă fundamentată pe elementele componente ale psihomotricității și lateralității, fiind aplicată cu valoare profilactică și de pregătire a învățării scrisului și cititului, și care are la bază următoarele observații: - perioada propice dezvoltării neurologice în care copilul poate deprinde coordonarea mișcării cu tempoul ritmat, în vederea formării deprinderilor de scris și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în laturile receptive și efectorii, care pot fi aplicate de către învățător, după o prealabilă instruire din partea logopedului. Reeducarea psihomotricității se face prin:Pregătirea grafomotrică, ce dezvoltă motricitatea în laturile premergătoare scrierii prin educația mâinii dominante; educația schemei corporale și educația lateralității; - Pregătirea perceptiv-motrică, ce e destinată formării calităților și structurilor perceptiv motrice și are la bază aplicarea metodei semantico-sintagmatică de reeducare a grafiei. Tehnici de pregătire grafomotrică Educația mâinii dominate se face în programe elaborate pe realizarea unor gesturi îLaet & Lobot
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
buzele și maxilarele întredeschise. 2. Exerciții pentru buze: - îndepărtarea alternativă și concomitentă a comisurilor buzelor;țuguierea și întinderea buzelor 3. Exerciții pentru limba: - scoaterea limbii lățite înafară și retragerea ei pe planșeul bucal; - scoaterea limbii lățite înafară cu mișcări de lateralitate spre comisurile bucale și în sus - jos pe buza superioară și inferioară; - scoaterea limbii ascuțite înafară și retragerea ei pe planșeul bucal;scoaterea limbii ascuțite înafară cu mișcări de lateralitate spre comisurile bucale și sus - jos pe buza superioară și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe planșeul bucal; - scoaterea limbii lățite înafară cu mișcări de lateralitate spre comisurile bucale și în sus - jos pe buza superioară și inferioară; - scoaterea limbii ascuțite înafară și retragerea ei pe planșeul bucal;scoaterea limbii ascuțite înafară cu mișcări de lateralitate spre comisurile bucale și sus - jos pe buza superioară și inferioară; - expir șuierător pe gură cu limba dispusă lățită între dinți, respectiv cu limba dispusă pe alveolele inferioare;cu limba lățită, pe alveolele inferioare, maxilarele ușor deschise, se suflă puternic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu retenția unei bomboane de tip acadea. 4. Exerciții pentru maxilare executate în fața oglinzii: - mișcări de coborâre și ridicare a maxilarului, cu limba pe planșeul bucal; - mișcări de protruzie și retracție a maxilarului cu limba pe planșeul bucal; - mișcări de lateralitate a maxilarului cu limba pe planșeul bucal; - mișcării de coborâre a mandibulei dirijată prin apăsarea limbii. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Diferențierea sunetelor africative, cu și fără sonoritate, de sunetele din a doua regiune de articulare în silabe, cuvinte și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocale este indispensabilă emiterii vocalelor. - deprinderea de a efectua vocalizări pe diverse tonalități cu perceperea vibrațiilor toracale și a celor de cap. 2. Exerciții de gimnastică a limbii, mandibulei, buzelor și uvulei: - mișcări de ridicare - coborâre a mandibulei; - mișcări de lateralitate a mandibulei, asociate sau nu cu devierea facială; - mișcări de ridicare - coborâre a părții medio-dorsale a limbii către medio-palat;mișcări de retragere a limbii spre faringe și proiecție externă; - mișcări de rulare a părții medio-dorsale a limbii antero-posterior pe palat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sunt mușchi striați, a căror inervație motorie este asigurată de trigemen, înafară de mușchiul geniohioidian care este inervat de hipoglos. La om mecanica masticației implică o combinație a mișcărilor de coborâre și ridicare cu cele de propulsie retropulsie și de lateralitate a mandibulei; toate acestea sunt permise datorită unor caractere speciale ale articulației temporo-mandibulare. Acțiuni asupra mandibulei maseter și pterigoidian intern ridicători și propulsori temporal ridicători și retractori pterigoidian intern coborâtori și propulsori milohioidian, geniohioidian și digastric coborâtori și retractori. Reflexe
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
deficitului auditiv avem următoarele tipuri: hipoacuzie ușoară (pierdere de auz de 20-40 dB), medie (pierdere de auz de 40-70 dB), severă (pierdere de auz de 70-90 dB) și profundă (anacuzie/cofoză, surditate, pierdere de auz de peste 90 dB). 3. După lateralitate, avem: deficiențe unilaterale și deficiențe bilaterale. 4. După momentul apariției deficienței, au fost clasificate tipurile: deficiențe ereditare (anomalii cromozomiale, transmitere genetică), deficiențe dobândite; sau deficiențe prenatale, perinatale (neonatale) și postnatale. Deficiențele de vedere, prin varietatea tipologică și prin consecințele asupra
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
despre sine: a) identificarea schemei corporale proprii; b) identificarea schemei corporale a partenerului; c) identificarea schemei corporale pe manechine, păpuși demontabile, etc.; d) raportarea propriei persoane la obiectele din mediul ambiant; e) senzații și percepții ale propriului corp; f) identificarea lateralității și a dominanței; g) descifrarea / înțelegerea expresiilor care corespund / exprimă anumite emoții și sentimente; h) cunoașterea pozițiilor fundamentale și capacitatea de a opera cu acestea. în funcție de aceste elemente ale psihomotricității se pot identifica mai multe tipuri de tulburări, dintre care
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
c) inhibiția psihomotrice; d) astenia psihomotrice. 3. Tulburări de realizare motrice: a) apraxia - dificultăți de execuție a unor mișcări uzuale sau adaptate unui scop bine definit; b) disgrafia - dificultăți de realizare grafică. 4. Tulburări de schemă corporală. 5. Tulburări de lateralitate. 6. Tulburări de structură spațială și orientare temporală. Tulburările de limbaj Cauzate de anumite afecțiuni de natură organică, funcțională, psihologică sau educațională apărute la vârsta mică, tulburările de limbaj reprezintă rezultatul disfuncțiilor intervenite în receptarea, înțelegerea, elaborarea și realizarea comunicării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
reacții/efecte neuromotrice fără o minimă influență a factorului psihic, la fel cum orice reacție psihomotrice are drept suport o componentă neuromotorie). Consecințele tulburărilor de psihomotricitate sunt dintre cele mai diverse și cu efecte importante asupra dezvoltării persoanei. Tulburările de lateralitate pot conduce, de exemplu, la instabilitate motorie, hiperexcitabilitate la nivel manual, lipsă de îndemânare, lentoare cognitivă generală, dislexiedisortografie, bâlbâială, agresivitate, emotivitate, frică față de școală, etc.. Tulburările de structurare spațial-temporală se manifestă prin ignorarea termenilor spațiali și temporali, perceperea greșită a
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
știa cum Îl cheamă, nu știa să țină creionul În mână, nu frecventase grădinița; În prezent comportamentul lui s-a Îmbunătățit. Starea actuală a subiectului (capacități, competențe, lacune, puncte slabe, nevoi): a) Comportament motor și psihomotor: motricitate slab dezvoltată, bimanualitate, lateralitatea este relativ bine definită, dreapta dominantă; mănâncă dând firimituri pe jos; de multe ori confundă hainele cu ale fraților lui; se Încalță singur, dar nu știe să-și lege singur șireturile; Își descheie singur nasturii la haină, dar nu poate
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina-Elena STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2157]