216 matches
-
3) Îndemânarea în regimul altor calități motrice: îndemânarea în regim de rezistență; îndemânarea în regim de forță. Putem numi cu titlu generic „îndemânarea”: „existența în sistem integrator a acestor factori condiționați de: capacitatea de orientare spațială, capacitatea de analiză chinestezică, lateralitatea, echilibru, precizie, ritm, percepții specializate, ambidextrie.” (Mircea Epuran, 1977; Hirtz, 1981). Îndemânarea, în esență, este o calitate fizico-tehnică complexă. Putem face diferența între un jucător de fotbal îndemânatic și unul înzestrat cu o îndemânare superioară, însă valoarea absolută a lor
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ambilor copii; Se antrenează ușor în activitate și-l stimulează varietatea exercițiilor. 6. Examenul logopedic: Dislalie polimorfă și bâlbâială clono-tonică pe fondul unor elemente de autism infantile și a unei accentuate instabilități psihomotrice. Motricitatea fină insuficient dezvoltată și tulburările de lateralitate și orientare spațio-temporală determină un deficit accentuat la nivelul comportamentului grafic. 7. Examenul neuropsihiatric: Dislalie polimorfă, bâlbâială clono-tonică, sindrom hyperkinetic, autism infantil 8. Diagnostic logopedic: Dislalie polimorfă, bâlbâială clono-tonică pe fondul deficienței mintale moderate. 9. Prognostic: Evoluție favorabilă în ceea ce privește corectarea
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
și la formarea autonomiei personale și sociale, la parcurgerea unui program complex, individualizat și focalizat pe terapie logopedică specifică și pe terapia psihomotrică. În linii mari, terapia psihomotrică a urmărit: Formarea schemei personale proprii și a partenerului; Educarea și fixarea lateralității; Dezvoltarea coordonării oculo-manuale; Antrenarea și dezvoltarea capacității de a opera cu structurile perceptive motrice de culoare, formă, mărime; Formarea și exersarea orientării spațio temporale. Dezvoltarea motricității fine, generale și specifice, a dezvoltării aparatului fono-articulator: Terapia logopedică a fost focalizată pe
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
bună), Q.I. ~ 80 (Test Matricile Progresive Raven Color), V. M. ~ 6 ani (test Goodenough), cu posibilități intelectuale insuficient valorificate, datorită întârzierii în achiziția limbajului, pe fondul hipoacuziei bilaterale profunde. Instabilitate psihomotorie asociată cu deficit atențional. Dificultăți în orientarea spațio-temporală. Lateralitate predominant dreapta. Examinarea logopedică: Întârziere în dezvoltarea limbajului, cu dificultăți de comunicare și relaționare majore. Lexicul se limitează la pronunțarea parțială a unor cuvinte (pe jumătate sau prin evitarea, omiterea unor sunete greu de pronunțat). Sarcinile grafice sunt realizate cu
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Tonusul de repaus mediu spre ridicat, la fel și tonusul de postură. Tonusul de acțiune este variabil, având de obicei o intensitate mai mare, atât pentru mișcările grosiere cât și pentru mișcările mai fine, ce necesită o bună coordonare oculo-manuală. Lateralitatea nu este fixată, existând tendința de a folosi când mâna dreaptă, când mâna stângă pentru aceeași acțiune. Piciorul dominant este dreptul, la fel și ochiul dominant. Motricitatea fină este amprentată de neîndemânarea motorie generală. La începerea terapiei avea mari dificultăți
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Tonusul de repaus mediu spre ridicat, la fel și tonusul de postură. Tonusul de acțiune este variabil, având de obicei o intensitate mai mare, atât pentru mișcările grosiere cât și pentru mișcările mai fine, ce necesită o bună coordonare oculo-manuală. Lateralitatea nu este încă fixată, dar există tendința de a folosi mâna dreaptă cu preponderență. Piciorul dominant tinde să fie dreptul, pentru acțiuni ca urcatul scărilor, lovirea unei mingi, etc. Ochiul dominant este stângul. Motricitatea fină manuală este mai slab dezvoltată
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
de repaus este mediu spre ridicat, la fel și tonusul de postură. Tonusul de acțiune este variabil, având de obicei o intensitate mai mare, atât pentru mișcările grosiere cât și pentru mișcările mai fine, ce necesită o bună coordonare oculo-manuală. Lateralitatea este în curs de fixare, o lateralitate încrucișată, existând tendința de a folosi mâna dreaptă pentru acțiuni cum ar fi mâncatul, prinderea unui creion, etc. Piciorul dominant este dreptul; ochiul dominant este stângul. Motricitatea fină este amprentată de neîndemânarea motorie
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fel și tonusul de postură. Tonusul de acțiune este variabil, având de obicei o intensitate mai mare, atât pentru mișcările grosiere cât și pentru mișcările mai fine, ce necesită o bună coordonare oculo-manuală. Lateralitatea este în curs de fixare, o lateralitate încrucișată, existând tendința de a folosi mâna dreaptă pentru acțiuni cum ar fi mâncatul, prinderea unui creion, etc. Piciorul dominant este dreptul; ochiul dominant este stângul. Motricitatea fină este amprentată de neîndemânarea motorie generală. La începerea terapiei avea mari dificultăți
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
slabă de concentrare. Memorie: preponderent mecanică. Nivelul dezvoltării intelectuale: gândirea se află în stadiul preoperațional, QI = 37, recunoaște imagini, numără parțial, dar nu are format conceptul de număr. Psihomotricitate: coordonarea motrică generală dezordonată, motricitatea fină deficitară, schema corporală parțial formată, lateralitatea - dreaptă, orientarea în spațiu și timp - foarte redusă. Trăsături de personalitate: apatic, docil, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: are formate deprinderi minime de autonomie personală și nu are deprinderi de autonomie socială. Conduita este ușor instabilă, nu manifestă dorință de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
Nivelul dezvoltării intelectuale: gândirea se află în stadiul preoperațional, face unele clasificări prin operații de reunire (cu material concret) QI = 36. Psihomotricitate: în general, deficitară, schema corporală parțial formată dar nu poate recunoaște segmentele stâng sau drept ale propriului corp, lateralitatea - predominant dreaptă, orientarea în spațiu și timp - deficitară: nu apreciază distanțele, dimensiunile, cunoaște doar timpul prezent. Trăsături de personalitate: un pic vioi, cu mare nevoie de atașament, apreciere din partea anturajului, destul de cooperant. Nivelul maturizării psiho-sociale: deprinderi minime de autonomie personală
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
fiziologul Paul D. MacLean. Dintre aceste formațiuni, doar neocortextul, mai nou apărut ca formațiune anatomică a creierului joacă un rol în apariția gândirii abstracte, în manifestarea inteligenței și apariția conștiinței de sine. Emisferele cerebrale prezintă specializări diferite, producând așa numita lateralitate cerebrală. Cu alte cuvinte, fiecare emisferă cerebrală, deși pare identică cu cealaltă, desfășoară funcțiuni diferite. Iată care ar fi diferențele între modul de operare al emisferelor cerebrale dreaptă și stângă: Emisfera cerebrală stângă Emisfera cerebrală dreaptă Logică: răspunde de funcțiile
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
facă aceste sarcini. Nivelul de sociabilitate este conform vârstei, fiind influențat de dificultățile în comunicarea verbală pe care le prezintă. Inițiază cu ușurință contacte sociale cu copiii și adulții, chiar dacă nu-i cunoaște. IV. Evaluare: 1. Examinarea a urmărit: examinarea lateralități, examinarea motricității generale, examinarea nivelului preachizițiilor (structurile senzorio-perceptive, schemă corporală) examinarea gradului de funcționalitate al aparatului fonoarticulator, examinarea respirației, examinarea nivelului de înțelegere a vorbirii, examinarea limbajului oral. În urmă aplicării jocurilor și probelor de lateralitate, se constată o dominantă
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
Examinarea a urmărit: examinarea lateralități, examinarea motricității generale, examinarea nivelului preachizițiilor (structurile senzorio-perceptive, schemă corporală) examinarea gradului de funcționalitate al aparatului fonoarticulator, examinarea respirației, examinarea nivelului de înțelegere a vorbirii, examinarea limbajului oral. În urmă aplicării jocurilor și probelor de lateralitate, se constată o dominantă cerebrală dreapta, respectiv o lateralitate predominant stânga. Cunoaște schemă corporală proprie și indică părțile corpului. Structurarea spațială (poziții, relații spațiale) este în curs de formare,cunoscând poziționarea proprie „sus”, „jos”, „acolo”, „aici”. Recunoaște forme prin comparare
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
nivelului preachizițiilor (structurile senzorio-perceptive, schemă corporală) examinarea gradului de funcționalitate al aparatului fonoarticulator, examinarea respirației, examinarea nivelului de înțelegere a vorbirii, examinarea limbajului oral. În urmă aplicării jocurilor și probelor de lateralitate, se constată o dominantă cerebrală dreapta, respectiv o lateralitate predominant stânga. Cunoaște schemă corporală proprie și indică părțile corpului. Structurarea spațială (poziții, relații spațiale) este în curs de formare,cunoscând poziționarea proprie „sus”, „jos”, „acolo”, „aici”. Recunoaște forme prin comparare și incastrare. Predomina modalitatea vizuală de recepție a informației
Integrarea ?colar? a copiilor cu deficien?e de auz by Ancu?a Mocan () [Corola-publishinghouse/Science/84054_a_85379]
-
dificultăți de învățare începe la sfârșitul clasei I, dar este pregătit prin activități specifice încă de la gradiniță și pe parcursul primului an de școlarizare. Etapa pregătitoare cititului are ca obiective esențiale: elaborarea schemei corporale proprii și a partenerului, corectarea tulburărilor de lateralitate, orientarea, organizarea și structurarea spațio- temporală, corectarea tulburărilor de articulare, dezvoltarea auzului fonematic și a unor abilități cerute de actul lexic. Pregătirea pentru scris necesită coordonarea oculo- motorie, formarea și antrenarea conduitelor perceptiv- motrice, de organizare și structurare spațio- temporală
Elemente specifice comunic?rii la elevii cu dificult??i de ?nv??are din ciclul primar by Gabriela Raus () [Corola-publishinghouse/Science/84053_a_85378]
-
există totdeauna componenta eritematoasă și pruriginoasă, în diateza tuberculinică erupțiile cutanate sunt nepruriginoase și de culoare violacee, căci sunt legate de acrocianoză, lividități, congestie venoasă localizată, caracteristice tuberculinismului. Acnee (de tip juvenil), putând lăsa (caracteristic) o cicatrice pe obrazul stâng, lateralitate stângă. Eritem nodos. Eritem Bazin, eczema de diferite feluri. 6. Tulburări endocrine. Fie hipertiroidie, mai frecvent legată de constituția fosforică, fie hipotiroidoovarism. În general, hiperpituitarism, hipergenitalism, hipertiroidism. 7. Tulburări de mineralizare. Caracterizează o perioadă avansată. Dinții galbeni, dezosați, paraodontozici. Explozie
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
fi auzite decât X% din fonemele vorbirii. Indicelui de articulare (IA) are valoare prognostică înainte și după protezarea auditivă și permite conștientizarea pacientului asupra efectului hipoacuziei în înțelegerea mesajului vorbit. (225) Metoda Weber-ului vocal Proba Weber vocală permite confirmarea lateralității urechii afectate în cazul în care proba Weber cu diapazonul este incertă. Pacientul confirmă la care ureche a auzit cuvintele emise în conducere osoasă prin intermediul vibratorului plasat pe frunte pe linia mediană. (225) În otosleroză, Weber-ul vocal are valoare
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
la vârstnici. Manifestările afazice la femei sunt mai reduse datorită reprezentării bilaterale a limbajului și incidenței mai mici a AVC, deși nu există diferențe semnificative privind progresul recuperării față de bărbați. Stângacii sunt cei mai susceptibili de fenomene afazice indiferent de lateralitatea AVC. Pacienții dreptaci cu părinții cu rude stângaci se recuperează mai bine decât dreptacii care nu au astfel de rude. Rezultatele recuperării tulburărilor de exprimare sunt invers proporționale cu mărimea leziunii cerebrale. Tulburările de comprehensiune cedează mai ușor și se
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
intelectuale de analiză a succesiunii acustice a fonemelor în audiție, de analiză motorie a vorbirii și de analiză a succesiunii vizuale a grafemelor în lexie. Etapa preliminară Tratamentul dislexiei este precedat de evaluarea și recuperarea tulburărilor instrumentale, reabilitarea retardului limbajului, lateralității, organizării și structurării spațio-temporale, atunci când sunt prezente. Dacă tulburările instrumentare nu sunt semnificative, activitatea de recuperare poate fi concomitentă. Nu este admisă însă inițierea activității terapeutice pentru dislexie pe fondul unor grave tulburări la nivelul limbajului oral care are prioritate
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
devin indispensabile în achiziția cititului, scrisului, numerației, calculului, logicii, muzicii, mișcării. (227, 228) Metoda „Bon Depart' Metoda „Bon Depart” („Începutul bun') a fost elaborată de Théa Bugnet Van Der Voort, ca o metodă fundamentată pe elementele componente ale psihomotricității și lateralității, fiind aplicată cu valoare profilactică și de pregătire a învățării scrisului și cititului, și care are la bază următoarele observații: - perioada propice dezvoltării neurologice în care copilul poate deprinde coordonarea mișcării cu tempoul ritmat, în vederea formării deprinderilor de scris și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
în laturile receptive și efectorii, care pot fi aplicate de către învățător, după o prealabilă instruire din partea logopedului. Reeducarea psihomotricității se face prin:Pregătirea grafomotrică, ce dezvoltă motricitatea în laturile premergătoare scrierii prin educația mâinii dominante; educația schemei corporale și educația lateralității; - Pregătirea perceptiv-motrică, ce e destinată formării calităților și structurilor perceptiv motrice și are la bază aplicarea metodei semantico-sintagmatică de reeducare a grafiei. Tehnici de pregătire grafomotrică Educația mâinii dominate se face în programe elaborate pe realizarea unor gesturi îLaet & Lobot
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
buzele și maxilarele întredeschise. 2. Exerciții pentru buze: - îndepărtarea alternativă și concomitentă a comisurilor buzelor;țuguierea și întinderea buzelor 3. Exerciții pentru limba: - scoaterea limbii lățite înafară și retragerea ei pe planșeul bucal; - scoaterea limbii lățite înafară cu mișcări de lateralitate spre comisurile bucale și în sus - jos pe buza superioară și inferioară; - scoaterea limbii ascuțite înafară și retragerea ei pe planșeul bucal;scoaterea limbii ascuțite înafară cu mișcări de lateralitate spre comisurile bucale și sus - jos pe buza superioară și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
pe planșeul bucal; - scoaterea limbii lățite înafară cu mișcări de lateralitate spre comisurile bucale și în sus - jos pe buza superioară și inferioară; - scoaterea limbii ascuțite înafară și retragerea ei pe planșeul bucal;scoaterea limbii ascuțite înafară cu mișcări de lateralitate spre comisurile bucale și sus - jos pe buza superioară și inferioară; - expir șuierător pe gură cu limba dispusă lățită între dinți, respectiv cu limba dispusă pe alveolele inferioare;cu limba lățită, pe alveolele inferioare, maxilarele ușor deschise, se suflă puternic
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
cu retenția unei bomboane de tip acadea. 4. Exerciții pentru maxilare executate în fața oglinzii: - mișcări de coborâre și ridicare a maxilarului, cu limba pe planșeul bucal; - mișcări de protruzie și retracție a maxilarului cu limba pe planșeul bucal; - mișcări de lateralitate a maxilarului cu limba pe planșeul bucal; - mișcării de coborâre a mandibulei dirijată prin apăsarea limbii. Antrenamentul labiolecturii și simțului tactil Diferențierea sunetelor africative, cu și fără sonoritate, de sunetele din a doua regiune de articulare în silabe, cuvinte și
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
vocale este indispensabilă emiterii vocalelor. - deprinderea de a efectua vocalizări pe diverse tonalități cu perceperea vibrațiilor toracale și a celor de cap. 2. Exerciții de gimnastică a limbii, mandibulei, buzelor și uvulei: - mișcări de ridicare - coborâre a mandibulei; - mișcări de lateralitate a mandibulei, asociate sau nu cu devierea facială; - mișcări de ridicare - coborâre a părții medio-dorsale a limbii către medio-palat;mișcări de retragere a limbii spre faringe și proiecție externă; - mișcări de rulare a părții medio-dorsale a limbii antero-posterior pe palat
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]