329 matches
-
conștiinței. Nefiind separate Între ele, ci completându-se reciproc, cuplul conștiința morală / gândirea reflexivă constituie de fapt acel important complex reprezentat prin instanța responsabilității morale a persoanei umane. Toți răspundem pentru intenții sau pentru actele comise În fața propriei noastre conștiințe. Latinii avertizau, În sensul acesta, spunând: Quidquid agis prudenter agas et respice finem. Responsabilitatea nu este numai cenzură morală. Ea este, În primul rând, limita care-mi este permisă și pe care nu trebuie, nu am permisiunea s-o depășesc prin
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
mai exact ale Eului individual. Din punct de vedere psihologic, cele două ipostaze ale conștiinței, În Psihologia Morală, se deduc din actele individului și mai ales, din consecințele pe care aceste acte le au asupra lui. Referitor la acest lucru, latinii spuneau: Quidquid agis prudenter agas et respice finem. Evaluarea consecințelor actelor umane se face În planul conștiinței individuale. Persoana se Întreabă: „Mi-am făcut datoria? Am acționat corect? Am adus, sau nu, un prejudiciu celuilalt? Am făcut bine, sau am
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dominare asupra pulsiunilor primare ale Inconștientului primitiv și situarea Eului Într-un raport de acord și echilibru cu Supra-Eul moral. Este etapa În care autocontrolul devine total, etapa În care omul este propriul său stăpân, momentul În care, cum spuneau latinii: Maximum imperium, imperare simi est. Etapele prezentate de formare a Eului sunt trepte de Înaintare În formarea și desăvârșirea persoanei. Teoretic, ele trebuie parcurse În totalitate, dar În realitate nu sunt atinse sau realizate decât unele dintre ele și chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
în scurtele momente de adevăr și singurătate pe care nu le putea evita... — Atenție la insolație, mă preveni el, când ne-am despărțit, și la hoți. Îi miros pe străini de la o poștă. Mai ales tinerii negri și de asemenea latinii, ce mai rasă! — A, bun, credeam că melting-pot-ul... Nu, asta rămâne între noi, de la rus la rus. Nu spune mai departe, altfel au să te linșeze. Seara, taxiul înainta încet, adesea împiedicat de mașinile care încercau să parcheze lângă restaurante
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
independentă și exprimă cel mai bine esența noțiunii latine de civitas. În Al doilea tratat el justifică această opțiune astfel: "Trebuie să se înțeleagă că prin comunitate (commonwealth) eu mă refer peste tot (...), la orice colectivitate (community) independentă, la ceea ce latinii desemnau prin cuvântul civitas, căruia comunitatea (commonwealth) îi corespunde cel mai bine în limba noastră, exprimând la modul cel mai propriu o asemenea societate umană, pe care nu o exprimă în engleză cuvântul colectivitate (community) sau cetate (city), căci pot
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
idee a amestecului subiectelor și, în imediată succesiune, și a stilurilor/ registrelor de creație părea o nepermisă exploatare a granițelor literaturii până atunci clar și strict delimitate. De aceea și tentația de a încerca o asemenea sfruntare era pe măsură. Latinii nu puteau rămâne indiferenți la o provocare atât de îndrăzneață, așa încât din rândurile lor își vor face apariția și cei mai de seamă reprezentanți ai genului, pe care-l vom regăsi cultivat din nou mult mai târziu, în literatura Renașterii
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
I, Theodosiu I, Iustinian I −, cât și de textele argumentative din perioada mai târzie a iconoclasmului și chiar a isihasmului. Faptul în sine reprezintă, în cheie istorică, a doua etapă majoră în revalorificarea moștenirii lăsate de lumea cetăților grecești (după ce latinii integraseră întreaga cultură a Eladei la baza propriei civilizații), dar deschide și o lungă perioadă de înfruntări politice și spirituale între basilëìa, patriarhia de Constantinopol, instituția monahală din Răsărit și papalitate. La jumătatea secolului XI, emanciparea Vaticanului de sub
[Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în legătura heterosau homosexuală contribuie indirect la evanescența grijii față de sine. Cel puțin în mediile aristocrate (dominate de figura bărbatului adult și liber), abuzul de plăceri erotice (voluptas) amenință într-un sens strict material plăcerile poate mai rafinate ale cunoașterii (latinii numesc această plăcere „bucurie”: laetitia sau gaudium). Pentru o anumită parte din elita societății, cultura științifică sau activitatea filozofică sunt, în opinia lui Foucault, epifenomene ale unei preocupări caracteristice: „grija de sine” (souci de soi). Natura duplicitară a experienței sexuale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
poate fi deopotrivă modelatoare și catalitică (deci, mixtă), dar că se pot distinge uneori situații de prevalență a unui aspect asupra celuilalt. În acest sens, un exemplu edificator îl oferă influențarea limbii și culturii latine de către cea greacă: la început, latinii au manifestat rezerve în a prelua ca atare elementele culturii grecești, încercînd să construiască valori cu resurse proprii după modelul ei, și, ca atare, influența a fost catalitică, mai tîrziu însă, latinii au integrat fără reținere aceste elemente, influența devenind
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
și culturii latine de către cea greacă: la început, latinii au manifestat rezerve în a prelua ca atare elementele culturii grecești, încercînd să construiască valori cu resurse proprii după modelul ei, și, ca atare, influența a fost catalitică, mai tîrziu însă, latinii au integrat fără reținere aceste elemente, influența devenind modelatoare. (De rerum natura, lucrare filozofică în versuri realizată de latinul Titus Lucretius Carus, preia, de exemplu, filozofia lui Democrit și, la fel, este preluată gîndirea filozofilor sceptici și stoici, modelele de
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
aceeași origine. Latina făcea parte dintr-un val de populații care au coborît la sfîrșitul mileniului al II-lea î.Hr. în Peninsula Italică, ocupînd o zonă restrînsă numită Latium, unde au întemeiat cetatea Roma. Aflați un timp sub dominație etruscă, latinii s-au organizat în timpul luptei pentru libertate, și, la sfîrșitul secolului al VI-lea î.Hr., după eliberare, au întemeiat Republica romană. În veacurile următoare, a avut loc o rapidă expansiune politică și eco-nomică a Romei, care a avut drept rezultat
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
o mașină cerebrală, concepută de scandinavi melancolici În timpul lungilor seri de iarnă și având ca scop Înainte de toate să fie protejați de frig”. Garsted știa bine toate acestea și, În plus, avea cifrele de vânzări din Italia, care dovedeau că latinii puteau cumpăra automobile Volvo În cantități foarte mari. El era prea subtil pentru a ataca frontal acest sistem de apărare. În opinia sa, orice aspect negativ trebuie reinterpretat; se păstrează faptele, dar trebuie să li se dea un alt sens
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
controlul creditului, s-au livrat sisteme expert concesionarilor. Sistemul acumulării cunoștințelor În viziunea lui Garsted se prezintă astfel: Fig. 82 - Acumularea cunoștințelor În viziunea lui Goran Garsted Sintetizând, cercul vicios era caracterizat de următoarele antagonisme: - suedezii „reci” se confruntă cu latinii „calzi”; - importatorul Îi distruge pe concesionarii care refuză să investească; - clienții nu sunt bine tratați de concesionari și nu cumpără. Garsted a reunit „corzile” rupte datorită unor inițiative curajoase: 1. a refuzat să subscrie „rece contra cald”, dovedind că mulți
[Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a lucrării (Nosologie méthodique ou distributions des maladies en classes, en genres et en espèces, 1772), cea de-a VIII-a clasă de boli, sub titlul generic "nebunie, delir" (lat. vesaniæ), este prezentată astfel: Bolile din această clasă, pe care latinii le numesc morbi vesani sau vesaniæ, sunt cele ale căror simptome principale includ "o eroare, o alienare, un delir, o demență a sufletului, sau o dereglare a imaginației, judecății, dorinței ori voinței". Grecii le numesc paraphornici, ele desemnând o formă
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
cuvânt numește planeta și solul; cu și fără majuscula imposibil de redat radiofonic. Și, dacă tot nu se poate, să plusez: majusculă la majusculă, definind alt element filosofic. Care-mi evocă același cadru cu emisiunea, ideea de punct terminus - parcă latinii aveau un zeu cu acest nume, care veghea asupra hotarelor de orice fel - al unei lumi, pe care eu o văd doar ca etapă a unei transformări Într’un superior evolutiv. Care, cum spuneam altă dată, folosește Întru edificare vechiul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a asistat la o perioadă de întărire a cetății, necesară în respingerea dușmanilor din afară, în primul rând a galilor care ocupaseră cetatea (Capitoliul a fost salvat de gâștele sfinte) sub conducerea lui Brenus. Au urmat războaiele cu samuiții, cu latinii și cu cetățile grecești din Italia sudică (Tarent, Siracuza), care s-au încheiat cu instalarea puterii romane în acea regiune, Roma devenind capitala Italiei. A urmat o perioadă în care au fost obținute noi cuceriri în afara Italiei. Războaiele punice, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
asupra riturilor și ceremoniilor religioase. Aceste descoperiri au avansat cunoștințele asupra perioadei patriarhilor Bibliei. PERSIA dispersarea ariană la originea puterii persane Indo-iranieni, perșii aparțin marii familii indo-europene; veri cu războinicii sciți și hitiți, ei sunt și rude îndepărtate cu elenii, latinii, slavi, celți și germanii. În cursul mileniului III î.Hr., dispersarea popoarelor indo-europene s-a produs lent, pornind din nordul european. Ramura orientală, căreia îi aparțin indo-europenii, s-a împărțit în mai multe grupe în jurul anului 1700 î.Hr. O grupă venită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
de mai sus Iah, prilejuiește și evidențierea argumentată că și romanii îl aveau în panteonul lor, ca Ianus (Iahavanus-Iavanus-Ianus, zeul Suprem, pe care pelasgii, înaintașii dacilor, îl numeau Zalmocsis, identificat de latini și cu Saturn (Elena Călușiță Alecu-Zalmoxis Ed. Gemenii). Latinii, ei înșiși desprinși, ca și dacii din ramura pelasgă, politeiști însă, sub influența grecilor, îl reprezentau cu două fețe, Zalmocsis însuși era considerat Stăpânul Morții și al Vieții, ceea ce arată că Ianus are aceleași atribute fiind de fapt același Zeu
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
Iisus-Dumnezeu este venerat în aceeași funcțiune de Stăpân al Vieții și al Morții. Așadar vorbim aici de Zeul cel Bătrân, numit la început Iahavanus (Ianus) de toți pelasgii, menținut cu numele distinctiv amintit de dacii ce s-au despărțit de latinii, care l-au păstrat în panteonul lor politeist, cu numele inițial originar, derogat însă de atributele zeului suprem, cauza fiind puzderia de zei cultivați de aceștia. Colindele străvechi românești, ca și cele de azi, păstrează același refren, ce invocă pe
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
numite de ei ‚’’barbare’’, printre care se numără, după ultimile cercetări, în mod cert, și dacoromâna. Revenind la timpurile ce țin de adâncimile istoriei neîntrerupte a limbii dacilor, ai căror descendenți direcți sunt valahii, românii de azi, pelasgi ca și latinii și nu numai ei, care vorbeau la început o limbă comună originară numită lingva prisca, sau latina vulgata, vom reda câteva păreri ale unor personalități antice care chiar din acea perioadă definesc felul în care se formează limbile luând în
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
de la Dunăre și Carpați, s-ar fi revărsat civilizația asupra lumii Întregi. De aici au pornit spre Italia și strămoșii romanilor. Limbile dacă și latină nu sunt decât dialecte ale aceleiași limbi. Nu dacii au ajuns să vorbească latinește, ci latinii vorbeau daca! Toate limbile romanice Își au obârșia În Dacia. Printre dovezile invocate figurează și Columna lui Traian, monumentul Înălțat de Împărat la Roma după Înfrângerea dacilor, decorat cu basoreliefuri ilustrând — oarecum În stil de benzi desenate — cele două războaie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dacă știm În ce an s-a desfășurat Bătălia de la Salamina, când a avut loc Cruciada a IV-a sau cine a fost succesorul lui Gheorghiu-Dej la șefia Partidului Comunist Român? De ce ne batem noi capul, astăzi, cu asemenea lucruri? Latinii, prin vocea lui Cicero, ar fi răspuns: Historia, magistra vitae. Cu mici rezerve față de formula prea sigură de sine a marelui orator, cred totuși, și eu, că istoria poate fi o sursă de asemenea Învățături, de imagini și priveliști dătătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Dodrin, Acolo-i o fată de lătâni, fată care are și slujnică, pe care o mână „la piaț, la cumpărat”. Persistă Însă și În aceste cazuri incertitudinea de natură temporală, care conotează timpul mitic: La cea fată de latini, De latinii cei bătrâni. Gruia lui Novac pleacă pentru a și-o face soție, trebuind să Înfrunte În acest scop diferite dificultăți legate de răpirea acesteia. Episodul răpirii se leagă de necesitatea scoaterii fetei din spațiul de alteritate căruia Îi aparține, element
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Mântuitorului, în timp ce în „Firmanul grecesc” se arăta ca „nu este permisă alterarea stării de lucruri existente... cea mai mică pretenție în această privință nu va fi permisă și nici încurajată”. Câteva luni mai târziu, Constantinopolul dădea asigurări secrete Petersburgului că „latinii nu vor trece prin marea poartă a bisericii din Bethleem”, dar curând a devenit clar că acestora li se acordaseră concesiile pe care le așteptau. La 22 noiembrie 1852, M. Ozerov, însărcinatul cu afaceri al Rusiei la Constantinopol, a promis
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
numele EUANTHAS, conține numărul căutat, dar noi nu putem afirma nimic sigur în privința lui. Și numele LATEINOS conține numărul șase sute șaizeci și șase, fiind, în plus, cât se poate de potrivit (verosimil), întrucât ultimul regat are chiar acest titlu: nu latinii sunt cei care stăpânesc lumea acum? Noi însă nu ne vom împăuna nici cu acest nume (V, 30, 3). În ciuda acestei prudențe respectuoase de care am vorbit, Irineu lasă să transpară o anumită simpatie pentru numele TEITAN, „scriind prima silabă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]