754 matches
-
Limbii Române pe 31 august! - clamăm noi, aici, în Canada AȘa cum limba franceză din provincia canadiană Quebec este o „insulă francofonă într-un ocean anglofon” (nu Știu cine s-a exprimat atât de plastic) tot așa, limba română este o insulă de latinitate într-un ocean slav. Deci, pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. în rezonanță cu țara noastră de origine, Și noi, românii rătăciți prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE! La Montreal, mai multe organizații românești
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Relațiile dintre lingvistica română și cea europeană, Helmuth Frisch a demonstrat în mod convingător faptul că includerea românei între limbile romanice, în edițiile succesive ale unei asemenea culegeri din secolul al XIX-lea - Mithridates -, a contribuit destul de mult la recunoașterea latinității sale. Pentru mulți nespecialiști, o formă spectaculoasă de poliglosie constă în cunoașterea cîte unei serii lexicale - de pildă, a numerelor de la 1 la 10 - în cît mai multe limbi. Cea mai populară listă de echivalențe plurilingve este desigur cea a
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
În mitraism apoi În creștinismul ortodox românesc de azi. Amintesc aici de gemenii divini Apolo și Artemis asemănați cu soarele și luna, de sfânta Isis din poezia lui Mircea cel Bătrân (din treimea egipteană OsirisIsis-Horus, tot de origine getică). Adepților latinității limbii române de după cucerirea Daciei de către romani numai vești triste: normal era ca limba vorbită de români să semene din ce În ce mai mult cu latina, pe măsură ce coborâm În timp spre veacul al II-lea a lerei creștine, dar nici vorbă de așa ceva
Limba română – limba europeană primordială. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_393]
-
numai tu numai tu îmi ești rană șerpuitoare străzi nu mă mai cunosc brichetele abia se aprind într-un colț unde inima orașului se crispează ai silabisit "labirint" vers alb diluat cu uitare vinul din mine zvâcnește prin cuvinte numai latinitatea se lăfăie pe obrazul meu smead-creol un castel răvășit durat dorului ce jinduiește - bacovia-n toți și în toate - cad recad și nu mai tac din gură - bemol - ecorșeu uitat în toată jalea și-n tot pustiul cărnii care-l îndură
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
tot pustiul cărnii care-l îndură ce cald e aicea la tine - schimbările se succed mângâierile etcetera ziceam că versul mă gâtuie că sunt bun de ceva mai presus decât neîmpăcată viață a mea. poezia scrijelată cu briceagul sacade amare (latinitate amară) degetele de plumb - otravă picurată - nu impregnare! atavice ritmuri percep - sfâșiere zangăt sacade amare - tu plecat chiar pentru o clipă în ataraxie le silabisești în preajmă ziggurate de mucava lepra zidurilor din nou - București Percep. da. pasul tău vagabond
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
cheamă într-una. de focul lor leapădă-te salamandră de n-ar fi împrejurarea că trabucul mă arde pe buze tocmai când un vers ar vrea să-l sărut în încheieturi cu alint de miel blând sunt venele pornite anapoda - latinitate slinoasă și cât de triumfătoare - în toate măruntaiele mele de lepădătură soarele tău de crepuscul prin toate razele s-a pornit să mă doară interiorul unui cuvânt sau doar umbra peceților care cad - desfoliat trandafir cu cătușe pe fiecare petală
Tatiana Rădulescu by Tatiana Radulescu () [Corola-journal/Imaginative/10343_a_11668]
-
din anul 1909, Folclorul. Cum trebuie înțeles fiind un punct de cotitură în cercetarea graiurilor și a creației populare. Câțiva semnatari în volum se referă la o componentă esențială a personalității omului de știință Densusianu; Basil Munteanu, Un vizionar al latinității, Pimen Constantinescu, Ovid Densusianu și Italia, Ovidiu Bârlea, Ovid Densusianu și latinitatea folclorului românesc, Elena Bălan-Osiac, Ovid Densusianu și preocupările sale privitoare la universul iberoromanic. Al. Rosetti remarca la Densusianu, pe lângă ardelenismul său, formația latinistă: "a fost ultimul dintre latiniști
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
în cercetarea graiurilor și a creației populare. Câțiva semnatari în volum se referă la o componentă esențială a personalității omului de știință Densusianu; Basil Munteanu, Un vizionar al latinității, Pimen Constantinescu, Ovid Densusianu și Italia, Ovidiu Bârlea, Ovid Densusianu și latinitatea folclorului românesc, Elena Bălan-Osiac, Ovid Densusianu și preocupările sale privitoare la universul iberoromanic. Al. Rosetti remarca la Densusianu, pe lângă ardelenismul său, formația latinistă: "a fost ultimul dintre latiniști. Dar nu în sensul în care noțiunea aceasta este înțeleasă îndeobște, de
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
noțiunea aceasta este înțeleasă îndeobște, de consacrare a activității sale dovedirii originilor noastre romane, ci în sensul grupării noastre spirituale cu lumea latină din Occident. Ca o credință foarte adâncă a lui Densusianu vom regăsi într-însul concepția metafizică a latinității noastre, a solidarității noastre cu popoarele romanice din Apusul Europei, mai presus de diferențele de rasă care despart aceste popoare." Sunt evocate, în sprijinul afirmațiilor, atât de către Rosetti, cât și de către ceilalți care se referă la această componentă a personalității
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
Europei, mai presus de diferențele de rasă care despart aceste popoare." Sunt evocate, în sprijinul afirmațiilor, atât de către Rosetti, cât și de către ceilalți care se referă la această componentă a personalității lui Densusianu, cursurile sale despre Dante, despre Dante și latinitatea, despre Aliterațiunea în limbile romanice, Filologia romanică în Universitatea noastră, Sufletul latin și poezia nouă, Păstoritul la popoarele romanice, Graiul păstorilor din Provansa și multe altele. Latinism și occidentalism care caracteriza nu numai bibliografia savantului, ci și personalitatea sa, care
Omagiu lui Ovid Densusianu by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/10645_a_11970]
-
roba ce vă atârna pe umeri, jurământul meu din primăvara anterioară acelui an, căldura insuportabilă și modul solemn și prietenesc în care m-ați întâmpinat, crucifixul de pe biroul dumneavoastră dinaintea căruia, întâmplător, mă aflam, toate, aici, la porțile Orientului, păzind latinități uitate. Greu de priceput, domnule președinte; însumi nu pricepeam. Ce să pricep? Trecuseră cinci ani de când tot aici, în orașul acesta, în grădina publică de care mă despărțeau acum mai puțin de patru sute de metri de casa în care locuiam
Steaua polară by Mihail Crama () [Corola-journal/Imaginative/13264_a_14589]
-
la timpul său, că la intervenția simpaticului consul italian din Timișoara, cav. Codecca și a secretarului său, Cavalli, municipalitatea orașului Roma a făcut cadou Timișoarei o statuie de valoare istorică reprezentând Lupoaica, cu cei doi gemeni Romulus și Remus, simbolul latinității. Acest cadou a și fost expediat din Italia; zilele trecute vagonul cu acest obiect de artă a părăsit Triestul, urmând ca în cel mult șase zile să sosească în Timișoara. Inaugurarea acestui monument impozant va avea loc în cadrul unor solemnități
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
și două fotografii, în una din ele apărând mulțimea imensă din actuala Piața Victoriei (în monografia sa, N. Ilieșiu indică 10 000 de persoane); Const. Lahovary titra: „Panlatinismul și mesura timpului istoric”, subliniind în stilul epocii: „Intronizarea Lupoaicei Capitoline, simbolul latinității pe Piața Principală a orașului Timișoara, me dispune la câteva reflexii filosofice. Fără îndoială, faptul că România timp de veacuri a reușit să scape de pofta vecinilor sei apare adevărat miraculos, și nu se poate explica decât prin vitalitatea sufletească
Agenda2005-40-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284276_a_285605]
-
1943) și aceste texte de popularizare distanța pare enormă. Chiar și în asemenea pagini găsim însă străfulgerări ce-l amintesc, brusc, pe strălucitul eseist din Oceanografie sau pe viitorul istoric al religiilor. Năzuința de a descoperi un principiu cultural specific latinității (întreprindere de aparențe mai degrabă poetice, dar nici pe departe absurdă în sine) capătă corp prin studiile Ginta latină ori Camões și Eminescu. Pentru moment doar schițată, sumara tentativă de morfologie a culturilor europene îl anunță pe savantul de peste cîțiva
Placa turnanta by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/12911_a_14236]
-
adăugăm diaspora românească din Italia, Spania, Franța și Lumea Nouă, vorbitorii de limbă română sunt cel putin egali ca număr cu locuitorii Australiei, așa că mă întreb ce înseamnă, de fapt, „mic“?) Agățata oarecum necomfortabil (politic vorbind) că un avanpost al latinității într-o mare slavă și binecuvântata cu sol abundent, câmpii fertile și petrol, România a creat o poezie care reprezintă ecourile propriei istorii. Colonie română în trecutul îndepărtat, teritoriul de azi al României străjuia granița imperiala împotriva barbarilor care veneau
INVADAŢII INVADÂNDU-I PE INVADATORI – „TESTAMENT” – ANTOLOGIE DE POEZIE ROMÂNĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ de DANIEL REYNAUD în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382288_a_383617]
-
Zoe Torneanu-Vasiliu Preot Dr. Cezar Vasiliu Țel.: (514) 846 3232 Secretar-Trezorier Dragoș Samoilă Țel.: (514) 582-5249 You need Java to see this applet. Consultant comunications et mass-media: Daniel Constantin Manolescu -Coordonator Principal - 'AGORA ROMAGNA LATINĂ' - Forum pt Istorie, Cultura și Latinitate -Canada Contact: AgoraRomagnaLatina@hotmail.com POZĂ ISTORICĂ DIN 2001 Membri Nicolae Grigore Marasanu Clară Arustei - Ro Octavian CurpasUSA Petrus Andrei - Ro Florin Mălăele Torop u Nicolae Bălașa - Ro Michaela Bocu - Ro Hanna Bota - Ro Rareș Burlacu - Ro Nicholas Cetățeanu - Chină
Scriitorii Romani din Canada [Corola-blog/BlogPost/92313_a_93605]
-
și străinătate, pe care le vom solicita să-și organizeze concursurile și manifestările lor specifice. Eforturile obținerii de sponsorizări vor trebui să țină seama și de nevoia unor premii substanțiale care să capete prestigiu și chiar circulație internațională precum Premiile latinității, ale francofoniei, etc 6. FESTIVALURI-CONCURS ALE FOLCLORULUI ENCLAVELOR ROMÂNEȘTI DIN JURUL GRANIȚELOR - se vor organiza în colaborare cu localități și județe limitrofe granițelor care, conform relațiilor cu conaționalii din vecinătate au stabilite asemenea acțiuni sau doresc să le lărgească. Pe teritoriul
PROIECTE în pregătirea și în cadrul sărbătoririi ZILEI LIMBII ROMÂNE – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92997_a_94289]
-
poate despărți și împărți Neamul Românesc, căci prin vinele noastre curge același sânge de Român, însă noi am rămas doar cu dorul și durerea în suflet. - Aveți un mesaj aparte, pentru cititorii cotidianului ADEVĂRUL? - Nicolae Toma: Le dorim fraților întru latinitate să lupte cu dârzenie și cutezanță pentru ADEVĂR, să-și realizeze doleanțele și aspirațiile, să dăinuim împreună în cuget și simțire românească. ION PETRESCU membru UZPR/ București http://adevarul.ro/moldova/politica/interviu-In-ucraina-bucovinenii-vor-declara-romani-nu-moldoveni
Bucovinenii se vor declara români [Corola-blog/BlogPost/93361_a_94653]
-
Limbii Române pe 31 august! - clamăm noi, aici, în Canada Așa cum limba franceză din provincia canadiană Quebec este o „insulă francofonă într-un ocean anglofon” (nu știu cine s-a exprimat atât de plastic) tot așa, limba română este o insulă de latinitate într-un ocean slav. Deci, pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. În rezonanță cu țara noastră de origine, și noi, românii rătăciți prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE! La Montreal, mai multe organizații românești
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
care rămăsese pe cal. — Ei, ce-or fi zis? Parcă nu știi mneata ce zic ăștia? - grăi Vulture în locul lui Metodiu. C-om vedea, c-om face, c-o fi tunsă, c-o fi rasă, câr, mâr, mai poftiți, trăiască latinitatea, mă rog, farafastlâcuri. Ce le trebuie lor acolo școală românească? — Departe nu ești de adevăr, spătare Vulture, grăi Metodiu. Atâta doar că-l vezi numai dintr-o parte. Adevărul, spătare, e ca un stejar bătrân: cu cât îl privești din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
coșuri, pictori cu rame și femei cu pistrui. Iovănuț și cu osebire Metodiu aveau acel sentiment ciudat pe care trebuie să-l fi-ncercat de atunci înainte mulți compatrioți de-ai lor nimeriți într-un oraș străin, doar cu conștiința latinității lor în sânge și cu obiceiurile slave în cap. — Frate Iovănuț - grăi cam derutat Metodiu - mărturisesc că nu știu ce te-a făcut să mă bați atât la cap să ieșim din drumul nostru și să ne abatem prin acest oraș unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Și ce bine Îmi semăna eroina din film, În furoul ei vechi cu breteaua ruptă, parcă eram eu la șaptesprezece ani. MÎine trebuie să merg să plătesc lumina. Pe somația de plată „București“, Într-un chenar, un oraș În efigie, latinitatea noastră În nasuri, În urechi, profiluri de medalie În corturile din Bariera Moșilor, scriitoarea Înfierbîntată În fața flăcăului oacheș de la baraca de tir. Pe masă Între două borcane de mazăre e un spațiu mic pe unde s-ar putea strecura un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
bine pus la punct. Din Ucraina, trebuia să intre în Republica Moldova și apoi să treacă granița spre statul român. Trecuse Prutul fără nici cea mai mică problemă. Câțiva exaltați făceau mare tam-tam pe tema unirii celor două țări. Vorbeau de latinitate, de unitatea de limbă și de faptul că râul Prut nu era decât o graniță artificială care separa același popor. Deși, oficial, autoritățile de la București declarau că nu aveau probleme de frontieră cu statul moldovean, încurajau aceste idei. Acordaseră facilități
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Limbii Române pe 31 august! - clamam noi, aici, in Canada Așa cum limba franceză din provincia canadiană Quebec este o „insula francofona într-un ocean anglofon” (nu știu cine s-a exprimat atât de plastic) tot așa, limba română este o insulă de latinitate într-un ocean slav. Deci, pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. În rezonanță cu țara noastră de origine, si noi, românii rătăciți prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE! La Montreal, mai multe organizații românești
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
a dedicat mai mult avocaturii, pentru ca să revină în aură cântecului, care l-a fascinat întreaga viață. Interpretările sale au dat candoare, sensibilitate, într-un timbru grav, de violoncel, unor melodii care au rămas și vor rămâne neuitate, ca: „Din bătrâni”, „Latinitatea strigă în tranșee”, „Adio, pâine neagră”, „Jurământ la Putna”, „Capul lui Mihai Viteazu”, „A treia pace mondială”, „Lăsați-mă să merg pe bicicletă”... În anul 1983, artistul este distins de Cenaclul Flacăra cu două premii speciale, pentru interpretare și compoziție
GIL IONIŢĂ. CHITARA A TĂCUT PREA CURÂND...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363843_a_365172]