200 matches
-
dar nu pentru că va fi "tras a prost", ci, eventual, dintr-o obscură premoniție) va ține piept aristocraticei ispite a caselor "celor mari cu paraclis de la Cișmeaua Roșie" (s. m.), rămase, ele, de pe urma matusalemicei mătuși Smaranda, și care, preschimbate-n lazaret, la '77, puțin după întemeierea Crucii-Roșii, au să-i aducă timpuria moarte... Aceleași case,-n care, rămas de capul lui, Pantazi, acest play-boy scarandiv și vulnerabil, va să cunoască, succesivamente, seducția mezalianței (sau a încanalierii), amorul pentru Wanda, ignobil și
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
Bacalbașa, un "pamfletar neostenit", cum îl caracteriza G. Călinescu. în epocile următoare, dar cu deosebire în perioada interbelică și cea contemporană, de pe malul brăilean al Dunării și-au luat avânt Gheorghe Banea, autor, printre altele, al impresionantului roman Zile de lazaret, în care evocă suferința sa ca prizonier în primul război mondial, Ury Benador, N. Carandino, Mihail Celarianu, Mihail Crama, Gabriel Dimisianu, Mihu Dragomir, Leon Feraru, Marcel Gafton, Valeriu Gorunescu, Virgil Huzum, Panait Istrati, Oscar Lemnaru, N. Grigore-Mărășanu, Basil Munteanu, Fănuș
De neamul brăilenilor by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Imaginative/11816_a_13141]
-
Flandra; aici are ocazia să-l întâlnească pe Max Beckmann. Aversiunea sa față de grozăviile războiului se reflectă într-o serie de gravuri în lemn și litografii, ca "Marinarul rănit" (1915). Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, pictează pentru răniții dintr-un lazaret tabloul "Madonna din Ostende" (1915), executat pe o foaie de cort. După sfârșitul războiului, în 1918, se întoarce la Berlin. Participă la o expoziție împreună cu artiști din "„Novembergruppe”" și devine membru în "„Arbeitsrat für Kunst”", care se declară programatic o
Erich Heckel () [Corola-website/Science/321915_a_323244]
-
apoi cu „Orașul de miazănoapte“, cel al mândrilor măhălenți multietnici, meșteșugari pricepuți, care voiau curent electric și tramvai; Mehala se învecina cu Pădurea Cioca (cea plină de ciori), dar și cu splendidul conac Fântâna Pașei, care, între 1732 - 1740 devenea lazaret pentru bolnavii de ciumă și, mai apoi depozit pentru gogoșile viermilor de mătase și ... crâșmă. Economia, cultura, bisericile, podurile, sănătatea și arhitectura exterioară și interioară a orașului își au, fiecare, povestea de privit și de citit. În 256 de pagini
Agenda2004-2-04-senza1 () [Corola-journal/Journalistic/281933_a_283262]
-
Așa cum sunt, Ed. Eminescu, 1989, Hotarul de foc, Ed. Europa, Craiova, 1991, (prezentat de Nichita Stănescu și Gheorghe Tomozei), La umbra Cuvântului, Ed. Semne, 2001, Taurul lui Falaris - Mărturisitorul - Jurnal de poet, Ed. Semne, 2003, Muzeul de păstrăvi - Scrisori din lazaret, Ed. Semne, 2004, Poștalionul de seară - File din Jurnalul unui heruvim, Ed. Semne, 2005, Dincolo de tăcere - Jurnal de poet, Ed. Semne, 2009, Dansul Inorogului - Elogiul Melanholiei, Ed. Semne, 2010, Evanghelia Inimii - Anotimpuri - Jurnal de Poet, Ed. Semne, 2010, Evanghelia Cerului
Editura Destine Literare by AURELIU GOCI () [Corola-journal/Journalistic/101_a_271]
-
solului mlăștinos, trupurile nu puteau fi îngropate prea adânc. La sfârșitul lunii august, numărul bolnavilor de ciumă din spitale era de 497, iar al celor convalescenți, 63. Au murit și trei călugări iezuiți, iar superiorul lor a fost dus în lazaret, fiind și el bolnav de ciumă. „În 29 septembrie - scrie Preyer - colegiul a fost închis și cei rămași înăuntru au fost aprovizionați cu alimente prin fereastra de la stradă”. La începutul lui 1739, ciuma era în regres. Pe 28 martie, a
Agenda2005-10-05-b () [Corola-journal/Journalistic/283446_a_284775]
-
extratereștrii nu mai/ caută piesele pierdute/ în răsadul de ridichi./ Și chiar farul/ de la Obs/ e împotmolit în stufărișul/ ce a cotropit rezerva- ția -/ Acum - deci -/ un fel de bumb fără petale/ ceva ca o plantă improbabilă/ irosită în defrișa lazaretului/ un nod în goblenul obscenei biologii -/se sparge și își suflă pulberea/ cât mai departe/ înspre toate colțurile imensității afânate/ Pentru ea facțiunea îngerilor suflători/ Și a percuționiștilor din surdină/ trec pe refren strident./ Pe impetus neprevăzut./ Un fel de
Licențiozități metafizice by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4290_a_5615]
-
Dr. Jean Clunet, șeful misiunii sanitare franceze. Schitul lui Tărâță, Sat Pietrăria Din istoricul schitului, aflăm că la 1732 Grigore Ghica Vodă ridică aici un schit în locul adăpostului unor călugări iubitori de isihie. În 1761, Ion Teodor Calimachi rânduiește aici, lazaret pentru ciumați. Numele Tărâță vine probabil de la Gh. Tărâță care în 1779 lăsa prin testament, toată averea sa schitului. La hramul bisericii din 1886 participă și Mihai Eminescu. Biserica Păun, Sat Păun Pe partea estică a platoului Repedea se află
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
de Maria, fiica domnitorului Petru Șchiopul și a soțului ei Zottu Tzigara, fost spătar și mare vistiernic. Vasile Lupu ridică turla bisericii, construiește chilii, pivnițe, trapeza, zidul de incintă cu turn și cerdac mare deasupra porții. În 1848, mănăstirea devine lazaret pentru bolnavii de holeră. Casa Cortez La Doi Peri Ștefan Cortez cel care purta ̀ n inimă sânge spaniol este părintele celor trei fete dăruite muzicii: Viorica, Mioara și Ștefania. Pe atunci, ̀în această casă aveau loc serate muzical
Hoinar în jurul Iaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1200_a_2073]
-
și gemând ușor. Se preface. Și e jalnic. ― Ești liber să pleci acum! Eu o să ascult povestea sorei Maria ca să aflu cum s-a putut întîmpla grozăvia asta. Poți să te întorci la postul tău. Parcă ești de gardă la lazaretul nostru... Rim încuviință scurt din cap și o mai privi încă o dată pe femeie ca să-și întipărească în minte trăsăturile ei. Era hotărât să o mai caute, din motive pe care nu avea curaj să le analizeze. Trânti ușa în urma
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Băcănia i-a fost rechiziționată, iar Marcos s-a văzut bucătar de campanie în reduta Griviței, chiar sub focul rușilor și românilor. Un obuz i-a lovit cazanele și s-a văzut prizonier la români, cu un picior tăiat la lazaretul din Giurgiu. Refăcut după șase luni de agonie, cu patru schije în plămânul drept, Marcos nu s-a mai întors peste Dunăre, ci s-a pus pe treabă în Regatul României, urnind o cârciumă la Chirnogi, lângă Oltenița. Locul era
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ei, Spiridon, a căzut prizonier la ruși în ’42 și ea l-a tot așteptat... Și prima oară - ce soartă ! A fost prizonier la bulgari, prima oară ! A îndurat foame, frig, a avut febră tifoidă, dizenterie, a stat și-n lazaret... Și totuși, uite, că atunci a scăpat... Păi scapi, de ! Scapi, dacă ai zile... — El a avut. S-au trezit cu el, slab și zdrențăros, ca o umbră : au crezut că e un cerșetor ! Era peste tot o teribilă debandadă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
care tot fabrică povești. Care derutează locuitorii, creduli și fricoși. De când cu rabia, fiecare bănuie pe fiecare; orice focar este imediat semnalat autorităților. Nimeni nu vrea să moară prostește. Suspecții sunt internați în regim de urgență, s-a înființat un Lazaret. Rudele plâng. Cei depistați se opun spitalizării, străduindu-se - lipsiți de simț civic - să demonstreze medicilor și brancardierilor că sunt absolut sănătoși și că știu ei niște bolnavi, numai potriviți pentru a fi duși. Din motive de siguranță, sunt adunați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
-se - lipsiți de simț civic - să demonstreze medicilor și brancardierilor că sunt absolut sănătoși și că știu ei niște bolnavi, numai potriviți pentru a fi duși. Din motive de siguranță, sunt adunați și unii, și alții. Tot pentru siguranță, vizitarea Lazaretului este exclusă: mandatul unei Comisii regale s-a dovedit insuficient; nici prietenii celor internați - s-au găsit câțiva - nu au reușit să-i treacă pragul. Zeci de gardieni asigură, cu arma în mână, sănătatea celor din afară și convalescența celor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
chiar și cazurile de gripă, dureri de dinți, diareile. Doctorul consideră că molima abătută asupra Stațiunii este un fel de turbare; tratamentul se dovedește complicat și de durată. Poate, în fapt, e vorba de o altă maladie, pentru că în laboratorul Lazaretului se încearcă, pe voluntari, o terapie la nivelul mentalului, completată de odihna obligatorie. Au fost procurate injecții adecvate, ce asigură un somn incredibil de liniștitor. Din cauza unor tensiuni psihice intense, nedepistate la vreme, se declanșează boala. Un mecanism complicat, Doctorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
chiar mintea sa. Dacă are dubii, va fi internat; cei care înțeleg se vindecă de două ori mai repede. Au fost și cazuri de însănătoșire spontană. În Stațiune e, acum, liniște. Vilegiaturiștii sunt iarăși liberi; mai sunt trei la Urgența Lazaretului, forme rebele, s-a prescris o medicație forte. Nu li se dă drumul încă, ar contamina din nou așezarea; dacă ar pleca de tot, molima s-ar întinde și în Regat. Nu vreau așa ceva în preajmă. Și mai prevăzător, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
de tânăr. O să-i tragă și lui cineva un glonte-n cap, precum Eremitului. Sau o să fie internat. Chestia cu rabia nu s-a terminat. Toți adversarii Magistratului, dacă nu se potolesc, vor ajunge, în cel mai bun caz, pacienții Lazaretului: Doctorul abia așteaptă. Face niște experiențe acolo; un vândut. Curioasă e revenirea Castelanului... Domeniul e o ruină, nelocuibil; a rămas întreg numai donjonul... Cred că, la mijloc, e tot mâna Magistratului. A adus pe cineva, un fel de uite-l-nu-e, încercând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
se trage!” va zice și va îndemna gloata să atace Domeniul. Și babele se vor porni într-acolo, cunoaște el marfa!... În Stațiune, pregătirile pentru Carnaval sunt în toi. O săptămână și ceva de zbenguială, după o vară pocită. Ușile Lazaretului vor fi deschise cu o zi înainte: Consiliul, prezidat de către Șeful Gărzilor Reunite, a decis așa. Apoi, Magistratul, întregind hotărârea luată, a dat o Ordonanță-Apel - exemplară în plan civic, sanitar și logic - din care se desprinde că părăsirea Lazaretului este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Ușile Lazaretului vor fi deschise cu o zi înainte: Consiliul, prezidat de către Șeful Gărzilor Reunite, a decis așa. Apoi, Magistratul, întregind hotărârea luată, a dat o Ordonanță-Apel - exemplară în plan civic, sanitar și logic - din care se desprinde că părăsirea Lazaretului este facultativă și implică o mare răspundere din partea celor internați și nu doar a lor. Un text limpede. Fiecare pacient - cu toții fiind în convalescență - va hotărî singur sau împreună cu cei apropiați dacă externarea sa este oportună ori nu. Sub semnătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
celor internați și nu doar a lor. Un text limpede. Fiecare pacient - cu toții fiind în convalescență - va hotărî singur sau împreună cu cei apropiați dacă externarea sa este oportună ori nu. Sub semnătură. Doctorul a explicat celor adunați, imediat, în fața Direcției Lazaretului, că „o recădere poate să fie fatală atât pentru cel în cauză, cât și pentru membrii familiei, pentru cunoscuții și necunoscuții cu care va intra în contact. Este vorba de un virus vechi cu rezistență nouă; Stațiunea este încă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Cazinoul, în primul rând. Cazinoul fără Hipodrom e o treabă neterminată; și Hipodromul, deci; celelalte sunt fleacuri. Până diseară, va afla toată Stațiunea. De unde știu? Nu are importanță, fitilul e aprins. Să mă aresteze; să mă trateze de rabie! Din Lazaret, o să-i trimit Magistratului vorbă că știu tot ceea ce va urma, până la căderea lui. Să mă omoare! Ucis de un tiran: un sfârșit pe măsura mea! Un final bine ales face cât o viață. Sau cât o posteritate, am dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
alții trebuie să apere cetatea, nu să o atace din interior. Chestia cu iepurii - fie și ca idee - e un act de agresiune. Contrar intereselor comunității. Incitant. Dacă e vorba de o manifestare dementă, pericolul rămâne același: Filozoful trebuie internat, Lazaretul are o secție de psihiatrie. Să-i întâlnească acolo - duși c-un ceas mai devreme - pe Actor și pe Romancier. Pe Erou. Să se joace toți patru de-a Ministațiunea; să instaureze în salonul comun ordinea/dezordinea pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
ca Părinte, trebuia să mă îngrijesc de întreaga suflare. De respirația urbei. Profundă; care liniștește; care adoarme. Însă pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești! Le-am lăsat viața - darul lui Dumnezeu, nu al meu. În Lazaret, vor avea vreme, până la sfârșitul zilelor, să-și dea seama că au greșit. Cam așa ar trebui să stea lucrurile; asta să fie soarta lor. În salonul vecin, va fi instalat Castelanul, victimă sigură a celor patru. Într-o dimineață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Filozoful. În rest, oameni de rând, figuranți ce vor ispăși alături de marii vinovați. Doctorul nu mai este agreat de nimeni; se află cu mărimile Stațiunii în relații încordate. Ar fi spus cuiva că într-o bună zi va aduna în Lazaret întreg Consiliul. Magistratul a pus pe cineva să fie mereu cu ochii pe el; cu orice ocazie, să-l tragă de limbă, să-l încurajeze în tendința lui de nesupunere, însă Doctorul a simțit primejdia și nu scapă nici un prilej
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
despre demență. Admiți totul: ai scris, exasperat, literele blestemate pe somații, pe zid, pe notele de plată. Ai desenat șarpele și pasărea, dar astea nu sunt motive de internare cu forța. „În roman, ai umplut - din rațiuni de siguranță - un lazaret!”: te faci că nu auzi spusele pseudo-Castelanului. „Nu sunt nebun, doctore; în Saludos, Sey - dublul meu călător - ocolea planeta în vremea când din țară nu ieșea nici musca! Am posibilități nelimitate, doctore; scriu, acum, o carte în care dialogurile se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]