165 matches
-
Banca Națională a României. În secolul al XV-lea și al XVI-lea groșul polonez avea valoarea leului vechi românesc, care egala în valoare galbenul, iar argintul avea valoarea aurului, iar zlotul era una cu leul de argint, iar mai apoi, luând valoarea leșească, zlotul a ajuns să prețuiască numai 30 parale, pe când leul vechi avea 40 de parale. Trecând de la bani, de la groși, la pământ, Ghibănescu arată care era obiceiul în transmiterea proprietății, cum se făcea împărțirea pământului. O moșie mare care la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
văcăritului, 100 vaci cu boi și 30 cai cu iepe". In hrisovul lui Constantin Racoviță din anul 1756 aceeași dare se numea cuniță: „se scutește Episcopiei 100 bucate vite, vaci, boi, cai, de cuniță". La 1770 se vorbea de cunița leșească. Negustorii leși, și alți străini, care treceau vite în țară la vărat și iernat, plăteau câte 40 bani pentru vărat și câte 150 de iernat pentru fiecare vită: cai, iepe, vaci, boi. În hrisovul lui Constantin Racoviță din 1757 pentru
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
18 lei - 2 cupe de argint în greutate de 90 dramuri a 24 bani dramul; 32 lei - 10 linguri și o căldărușă de argint în greutate de 322 dramuri a 13 lei dramul; 7 lei - opt coți de mașa, pânză leșească. De unde se vede că Lazarov, cămătarul, pusese dobânda din 10-15, ceea ce a făcut ca neamurile să se ridice să scape de necaz pe jupâneasa lui Gherghel (vezi și „Opinia" din 13 august, 1910). Ce se întâmpla cu răufăcătorii care ajungeau
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cred că bate spre optzeci de ani! După gang, o rupe la stînga, pe lîngă Karate Master și... și... se-opreste la containerele cu... resturi. Nu se poate, îmi zic. E totuși Dombrowski, e un Pan Dombrowski, coborîtor din stirpe leșeasca. Mă pitesc după colțul blocului: stupoare! Cotrobăie. Ce? Resturi? Da, resturi, dar nu de mîncare, ci de ziare. Ziare! Răscolește cu bățul si-ndeasă-n sarsanale. Își face plinul și... tuleo! După el! Iuțesc pasul și-l ajung. Bună seară, domnule Dombrowski
Desen într-o ureche by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/18163_a_19488]
-
și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Tr��pașul Românesc, Huțul; - Păsări: Găini - Cornish, Leghorn, Playmouth Rock; Rațe - Pekin, Leșească Curci - Albă de Olanda; Gâște - Toulouse; Emden ● Reproducția animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări). - Sisteme și metode de montă naturală; - Însămânțări artificiale; - Fecundația; - Gestația; - Fătarea și asistența la fătare. - Incubația ouălor de găină; - Factorii care influențează incubația; - Biotehnologii de
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
morfologice și productive): - Taurine: Bălțata Românească, Bruna de Maramureș, Friză, Charolaise; - Ovine: Țigaie, Țurcana, Merinos de Palas, Karakul - Porcine: Landrace, Marele alb; Duroc - Cabaline: Pur sânge englez, Arabă, Lipițană, Trăpașul Românesc, Huțul; - Păsări: Găini - Cornish, Leghorn, Playmouth Rock; Rațe - Pekin, Leșească Curci - Albă de Olanda; Gâște - Toulouse; Emden ● Reproducția animalelor domestice (taurine, porcine, ovine, cabaline, păsări). - Sisteme și metode de montă naturală; - Însămânțări artificiale; - Fecundația; - Gestația; - Fătarea și asistența la fătare. - Incubația ouălor de găină; - Factorii care influențează incubația; - Biotehnologii de
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
de curte, astfel cum sunt definite la litera (a), destinate incubației; (c) "pui de o zi" se înțelege toate păsările care au mai puțin de 72 de ore de viață și care nu au fost încă hrănite; în schimb, rațele leșești (Cairina moschata) și hibrizii lor pot fi hrănite; (d) "păsări de reproducție" se înțelege păsările cu o vârstă de 72 de ore sau mai mult, destinate producției de ouă ce urmează să fie incubate; (e) "păsări pentru producție" se înțelege
32006D0696-ro () [Corola-website/Law/294958_a_296287]
-
I) Anas penelope (III Ghana) Rata fluierătoare Anas querquedula (III Ghana) Rata cârâitoare Aythya innotata Aythya nyroca (III Ghana) Rata roșie Branta canadensis leucopareia (I) Branta ruficollis (ÎI) Gașca cu piept roșu Branta sandvicensis (I) Cairina moschata (III Honduras) Rata leșeasca Cairina scutulata (I) Coscoroba coscoroba (ÎI) Cygnus melanocorypha (ÎI) Dendrocygna arborea (ÎI) Dendrocygna autumnalis (III Honduras) Rata arboricola cu pântece negru Dendrocygna bicolor (III Ghana/Honduras) Dendrocygna viduata (III Ghana) Rata arboricola văduva Mergus octosetaceus Nettapus auritus (III Ghana) Oxyura
32005R1332-ro () [Corola-website/Law/294308_a_295637]
-
Directiva 90/539/ CEE se modifică după cum urmează: 1) La articolul 2, punctul (3) se înlocuiește cu următorul text: "3) "pui de o zi": toate păsările în vârstă de mai puțin de 72 de ore și nehrănite încă; totuși rațele leșești (Cairina moschata) sau încrucișările lor pot fi hrănite;" 2) La articolul 2, punctul (7) se înlocuiește cu următorul text: "7) "lot": totalitatea păsărilor cu același statut sanitar deținute în același local sau în aceeași împrejmuire și constituind o unitate epidemiologică
jrc2233as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87386_a_88173]
-
gestionare a păsărilor de curte sau a altor păsări captive ținute în acest loc; 14. "pui de o zi": orice pasăre de curte în vârstă de mai puțin de 72 de ore care încă nu a fost hrănită și rațele leșești (Cairina moschata) sau hibrizii lor în vârstă de mai puțin de 72 de ore, care au fost sau nu au fost hrăniți; 15. "manual de diagnosticare": manualul de diagnosticare prevăzut la articolul 50 alineatul (1); 16. "păsări de curte și
32005L0094-ro () [Corola-website/Law/294018_a_295347]
-
Oricare ar fi însă explicarea acestor nepotriviri cronologice, întemeierea Leșului trebuie pusă mult înainte de anul 1620. Potrivit unei schițe istorice, scrisă de un necunoscut între 1840-1857, "Satul Leșu s-a întemeiat... de către leși. Atunci au venit cinci familii din țara leșească care au rămas cu același nume până în ziua de azi: Moț, Hurdiș, Todica, Varvarii și Constantin. Mai târziu au mai venit trei familii: Solcan, venită din Solcaz, Gălănești din Jacova și Todicanii din Todasca." Într-o însemnare mult mai târzie
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
au mai venit trei familii: Solcan, venită din Solcaz, Gălănești din Jacova și Todicanii din Todasca." Într-o însemnare mult mai târzie a învățătorului Samson Leonte, "se zice că s-au așezat mai întâi șapte ruși, veniți din Galiția (țara leșească), cu capre și aflând lunca frumoasă, cu codrii seculari, neatinși de secure, ba nici de picior omenesc, apoi făcând oarece poiană prin tăierea pădurii spre nutrirea caprelor, s-a format comuna Leș, după numele leșilor, care mai târziu au dispărut
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
un nou izvor intern din secolul XV, este vorba de „Pomelnicul Mănăstirii Voroneț”, care îl menționează pe „"Coste voevod"” ca unul dintre domnii Moldovei dintre domniile lui „"Lațco voevod"” și „"Petr voevod"”. În același timp, Grigore Ureche, citând un letopiseț leșesc, menționa pe "„Ștefan vodă, carile au avutu doi ficiori, Ștefan și Pătru”", menționând totodată că după domnia lui Lațco a domnit "„Pătru vodă, ficiorul lui Mușatu, 16 ani”". La rândul lor, cronicarul polon Jan Dlugosz si umanistul italian Filippo Buonaccorsi
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
Astfel, la 23 februarie 1453, Mănăstirea Ițcani (sub numele de mănăstirea lui Iațco de lângă Suceava) a primit de la domnitorul Alexăndrel Vodă (1449, 1452-1454, 1455) dreptul de a întemeia un sat în hotarele sale, cu oameni din țară sau din "țara leșească" (Polonia), scutiți de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. Stareța Fevronia era împuternicită, prin hrisovul domnesc, "„să-și întemeieze sat în hotarul mănăstirii, unde îi va plăcea, și pe cine va chema, sau din țară străină, sau
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
de dări și de slujbe către domnie, în folosul mănăstirii. Stareța Fevronia era împuternicită, prin hrisovul domnesc, "„să-și întemeieze sat în hotarul mănăstirii, unde îi va plăcea, și pe cine va chema, sau din țară străină, sau din Țara Leșească, sau din țara noastră, toți acești oameni câți vor fi la această mănăstire să fie slobozi să-și are și să-și semene grâul și să cosească fân din țarina târgului Suceava ca și oamenii târgoveți. Și, de asemenea, acești
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Ițcani () [Corola-website/Science/308365_a_309694]
-
Duca (1669-1672) emigrară iară mulți armeni din Moldova și mai ales din Suceava, sub conducerea episcopului lor Mennas, carele fusese de la anul 1649 episcop armeano-oriental al Moldovei și reședea în Suceava, și o parte din ei se îndreptă spre țara leșească, iară altă parte împreună cu episcopul lor spre Transilvania. Cauza acestei emigrări în masă a armenilor dimpreună cu episcopul a fost apăsarea de pe atunci cu dările, iară mai ales necazul ce-l aveau din partea lui Vodă, pentru participarea lor la conjurațiunea
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
statului, de către Guvernul austriac au dus la sporirea numărului armenilor. Un stimulent similar îl constituise avertismentul pe care Grigore Ghica Vodă îl dăduse la 14 aprilie 1737 starostelui de Cernăuți, să nu-i persecute pe negustorii armeni veniți din Țara Leșească. Iar în 1786, cînd împăratul Iosif II a unit Bucovina cu Galiția, și Suceava a fost declarat oraș comercial liber, în acest centru al armenilor din Moldova negoțul a luat avînt și numărul armenilor a crescut pînă la jumătatea sec
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
din Leșu (1805-1840), însemnarea fiind copiată de preotul rodnean de pe o carte veche, pe care a primit-o de la fătul bisericii din Leșu, Ioan Pop. Din această însemnare aflăm că primul preot al leșenilor a fost Sava, adus din “Țara Leșească”, la zece ani după ce în 1620 cinci familii venite tot din țara leșească au întemeiat satul. Cel care a făcut însemnarea specifică de asemenea, că preotul Sava a adus cu sine cărți rusești, a slujit în limba rusească, iar cărțile
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
pe care a primit-o de la fătul bisericii din Leșu, Ioan Pop. Din această însemnare aflăm că primul preot al leșenilor a fost Sava, adus din “Țara Leșească”, la zece ani după ce în 1620 cinci familii venite tot din țara leșească au întemeiat satul. Cel care a făcut însemnarea specifică de asemenea, că preotul Sava a adus cu sine cărți rusești, a slujit în limba rusească, iar cărțile în cauză mai existau la ora respectivă în patrimoniul bisericii din Leșu. Anton
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
existau la ora respectivă în patrimoniul bisericii din Leșu. Anton Coșbuc își exprima îndoielile față de veridicitatea acestei legende, care era atestată le bătrânii satului, dar a cărei origine este pusă pe seama însemnărilor din timpul popii Anton Mălai. Atribuirea unei origini leșești preotului Sava, este pusă de Anton Coșbuc pe seama ignoranței autorului respectivei însemnări, care nu ar fi cunoscut realitățile bisericești din vechime, când limba slavonă era limba oficială a cancelariilor domnești și implicit limba cultului, iar mai apoi și textele românești
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
multe folosințe economice; de la ele se folosesc carnea, ouăle dar și penajul (mai ales cel al masculului). Rațele sunt crescute adesea în ferme pentru hrană și penaj. Toate rațele domestice provin din strămoșul lor sălbatic, "Anas platyrhynchos", mai puțin rața leșească Rațele domestice sunt mult mai mari decât cele sălbatice, unele din ele având 30 de centimetri de la bazin până la coadă. Un lucru înțeles greșit de către populație este că majoritatea rațelor, mai puțin cele domestice și femela de "Anas platyrhynchos", nu
Rață () [Corola-website/Science/312088_a_313417]
-
la 20 august 1588, cînd voievodul Moldovei, Petru Șchiopul, îi făcuse danie lui Andrei hatman și pîrcălab de Suceava un rînd de sate din lunca Răutului, inclusiv Nemteni și Căinărești din preajma rîului, inclusiv un preot și cîțiva băjenari din Țara Leșească. Pe atunci siliștea avea o bisericuță de lemn acoperită cu stuf.(Documente privind istoria României. Veacul XVI. A. Moldova. București, 1951). Moșierul satului Enache Panaiiti care depuse jurămînt de credință țarului obținînd titlul de nobil a ridicat pe acest ținut
Gura Căinarului, Florești () [Corola-website/Science/305113_a_306442]
-
sec. XVIII au lipsit oamenii de apărare, iar satul, ca și toată Țara Moldovei, era devastat cu strășnicie. La 18 iunie 1774 satul Alcedar era pe jumătate părăsit, rămăseseră numai 14 gospodării țărănești și două familii de bejenari din Țara Leșească. Scutire de la bir s-a făcut numai pentru trei familii de mazili, două ale arnăuților și gospodăria preotului din sat. La sfîrșitul anului 1774 satul se golise și mai rău avea numai 10 case. Scutire de la bir s-a făcut
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
banii. Cantul III are ca titlu „Nepoata lui Motoc“, iar ca motto o maximă a lui Anton Pann: „Să nu te blasteme cineva: s-ajungi slugă la căi albi și stăpân femeie s-aibi!“. Acțiunea se petrece într-o „tabăra leșeasca la marginile țării muscălești“, iar Răzvan este un viteaz luptător în armată leșeasca, „Ostașul cel mai de frunte, bărbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre, un luceafăr, o minune!“. Foștii tovarăși de haiducie ai lui Răzvan, Vulpoi și Razasul, îl
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
maximă a lui Anton Pann: „Să nu te blasteme cineva: s-ajungi slugă la căi albi și stăpân femeie s-aibi!“. Acțiunea se petrece într-o „tabăra leșeasca la marginile țării muscălești“, iar Răzvan este un viteaz luptător în armată leșeasca, „Ostașul cel mai de frunte, bărbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre, un luceafăr, o minune!“. Foștii tovarăși de haiducie ai lui Răzvan, Vulpoi și Razasul, îl urmaseră la Ieși, dar regretă că au părăsit „țară și codrul blagoslovit“, mai
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]