3,620 matches
-
Hordoul poartă acum numele Coșbuc, modesta locuință de lemn în care poetul s-a născut fiind transformată în casă memorială; aici pot fi văzute obiecte de pe vremea copilăriei sale: vatra „în care arde focul“, mobile acoperite cu scoarțe originale, inclusiv leagănul și patul în care George Coșbuc - copil a dormit, icoane pe sticlă etc. După absolvirea claselor primare, elevul Coșbuc a urmat cursurile liceului din Năsăud, care, de asemenea, îi poartă numele: Liceul „George Coșbuc“. De-a lungul timpului, mulți dintre
Agenda2004-20-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282434_a_283763]
-
batistă în poșetă, o șterge pe furiș, cu volanul de la bluză subțire și albă că spumă de lapte. Brusc, s-a încovoiat de spate, bustul i s-a lăsat mult în față, ca al unei mame care alăptează pruncul din leagăn. S-a făcut una cu sicriul de sticlă, unul plin cu documente de epocă incertă. Slova înscrisurilor rarisime i se arată că în culori de apă, vag, diluat. Se enervează pe șine, pe lumea întreagă. Sângele-I freamătă mai întâi
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
primăvară, angajații companiei de televiziune prin cablu U.P.C. România au efectuat ample lucrări de renovare și de curățire a parcului cu același nume, situat în Piața I.C. Brătianu (Punctele Cardinale). Au fost refăcute zidăria, structurile metalice și gardurile, reparate leagănele, vopsite băncile, reamenajată groapa cu nisip, a fost renovat turnulețul. ( C. V.) „Crucea recunoștinței“ Duminică, 30 mai, de la ora 14, în localitatea Margina, va fi dezvelit monumentul „Crucea recunoștinței“, ridicat în memoria eroilor din comună și din satele aparținătoare, căzuți pe
Agenda2004-22-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282484_a_283813]
-
enciclopediile fotbalului (și aici nu le includem numai pe cele autohtone) menționează ca dată de naștere a fotbalului românesc aceeași zi de 25 iunie 1899. Și asta datorită migăloasei munci de documentare a colegului nostru Iosif Dudas, autorul lucrării „Timișoara, leagănul fotbalului românesc“, nelipsită din biblioteca oricărui microbist ce se respectă. „Am ținut neapărat la atestarea documentară a primului meci de fotbal organizat la Timișoara“ - ne face cunoscut semnatarul cărții apărute în 1971. „Am răsfoit colecția ziarului «Délmagyarországi Közlöny» - titlul s-
Agenda2004-26-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282569_a_283898]
-
doresc tuturor armonie în familie, bucurie în suflet și Sărbători fericite! Pastor IONEL TUȚAC, președintele Comunității Bisericilor Creștine Baptiste din Banat Iisus ne-a înfrățit și mântuit Am mai străbătut o etapă din itinerarul pe care-l parcurgem fiecare de la leagăn la mormânt. Sfârșitul de an, plin cu atâtea valențe spirituale, leagă trecutul ce nu se mai întoarce de viitorul necunoscut pentru care cu speranță și încredere ne pregătim. Asigurarea spusă în zorii creștinismului este încă o făgăduință plină de mângâiere
Agenda2004-52-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283213_a_284542]
-
ale lui Virgil Birou și imixtiunile reprezentanților cenzurii în textul manuscrisului „Corul din Chizătău“. În 1967, Corul participă la emisiunea televizată „Dialog la distanță“. În 1982 se vor sărbători 125 de ani de existență a acestuia. Va apărea volumul „Chizătău, leagănul corurilor bănățene, la 125 de ani de cântec organizat“, semnat de Dimitrie Onciulescu și Ion Cărăbaș. Pe 15 decembrie 2001, Corul din Chizătău, dirijat de învățătorul Ioan Horvath, va susține un recital la Primăria din Viena, în cadrul manifestării „Internationales Adventsingen
Agenda2004-29-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282647_a_283976]
-
biciclete, oferind garanție și service pentru toate aceste produse. Clienții mai apot achiziționa de aici articole sport (mingi, role, skateboard, set de badminton sau ping-pong), articole pentru plajă și camping, articole pentru pescuit, articole pentru bebeluși (cărucioare, rotobile, măsuțe, portbebe, leagăne) și o gamă diversificată de jucării (muzicale, de pluș, păpuși, mașinuțe, roboți, Lego, trenulețe, avioane, pistoale, puști). Magazinul vă stă la dispoziție de luni până vineri între orele 10- 18,30 și sâmbăta de la 10 la 15. CAMELIA CARPEN „Ama
Agenda2004-30-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282678_a_284007]
-
Sâmbătă, înainte de masă, la ora 10, s-au desfășurat festivitățile legate de punerea pietrei fundamentale a cinematografului din centrul Timișoarei. La eveniment au fost prezenți dl. Domășneanu Gheorghe, primarul orașului și mai mulți consilieri“. (Temesvári Hírlap din 5 decembrie 1929). „Leagăn de copii pentru nevoiași. Asociația femeilor evreice din cartierul Fabric a înființat un leagăn de copii pentru cei nevoiași, care și-a deschis porțile la începutul lunii. Pot primi 20-25 de copii cuprinși între vârsta de 6-10 ani“. (Temesvári Hírlap
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
fundamentale a cinematografului din centrul Timișoarei. La eveniment au fost prezenți dl. Domășneanu Gheorghe, primarul orașului și mai mulți consilieri“. (Temesvári Hírlap din 5 decembrie 1929). „Leagăn de copii pentru nevoiași. Asociația femeilor evreice din cartierul Fabric a înființat un leagăn de copii pentru cei nevoiași, care și-a deschis porțile la începutul lunii. Pot primi 20-25 de copii cuprinși între vârsta de 6-10 ani“. (Temesvári Hírlap din 7 decembrie 1929). 50 ani „Festivalul filmului pentru sate. Ministerul Culturii și Ministerul
Agenda2004-49-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283118_a_284447]
-
un palier de colocvialitate spirituală, care astăzi este poate latura cea mai atrăgătoare a scrierilor lor. Scriitorul însuși ne dă un exemplu de "receptare literară", atunci cînd îi citește Elenei paginile de jurnal, dar și două poezii dedicate Veneției că "leagăn al iubirii lor", incluse ulterior în volumul Doine și Lăcrimioare. Iubita care în paginile jurnalului ciripește cu "drăgălășenie de maimuțica" devine steluța îndepărtată, a cărei "scumpă lumină" este conjurata de poetul îndrăgostit. Care este reacția "cititoarei" confruntate cu aceste două
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]
-
încet și-l aruncam/ Și cu altă cană de sînge veneam" (Sînge de urs). Moartea se extinde pretutindeni. Ea formează fondul lucrurilor, doar temporar mascată de aparența lor, dezgolindu-se nu o dată sub înfățișarea simbolului său obișnuit, osteologic. Însăși marea, leagănul consacrat al vieții, capătă un aspect mortuar, trosnind de oase: "Vin ploile prin stîncile roase,/ Ca printr-un puternic schelet,/ Și se vede din depărtare/ Cum își desfac ei trupul dinadins/ Să li se scurgă icrele în mare.// Nu vă
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
gastronomiei chineze, intitulat poem. an care amuzamentul se ănsoteste cu faimoase corespondențe de forme, culori, sunete și parfumuri. Itinerariul este nul esențial: Zidul cel Lung și mormintele Dinastiei Ming, Palatul (Interzis) de Iarnă (9999 de ăncăperi), Zhengzhou, capitala provinciei Henan, leagănul Chinei și al fluviului Galben, cu frumoase temple budiste și taoiste, Chengdu, capitala provinciei Sichuan, barajul de la Dujiangyan ș.a.m.d. Frazarea vibrantă a reportajului e semn că Ioan Holban ia parte la o inițiere, ăn timp ce cititorul aproape
Paradoxul chinez by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17426_a_18751]
-
Când mai sunt măturător / Al străzii pe care stai / Plină zilnic de-ntâi Mai... / și ce fel de falnic timp / Când muncesc ca robu-n câmp, / Când ficatul mi-i distrus / De otrăvuri ce-ai adus; / Când ne mor copiii-n leagăn, / Iar tu cânți pe sub mesteacăn / și te bați cu pumnu-n piept / C-ai luptat și ai un drept... / Nu zic nu ai ars în foc, / Dar eu ce jucam ori joc?! Nu zic nu te-ai și bătut, / Dar noi
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
ale limbii române, intraductibile în limba rusă „de control” a imperialilor Moscovei (deși la Chișinău s-au găsit și destule „cozi de topor” care i-au prilejuit multe necazuri marelui poet dinspre autoritățile sovietice de ocupație). Într-un cântec de leagăn, cu multă măiestrie, Grigore Vieru face să se profileze lângă mamă și icoana lui Eminescu, textul având inducție lirică în tot perimetrul spiritual valahic / românesc: ...Că mama te-a legăna, / Pe obraji, pe geana sa; / Pe un spic frumos de
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
de armăsar; / Pe doi faguri dulci, mustoși, / Într-un clopot de strămoși, / Pe-amintirea lui bunicu, / Pe nesomnul lui Tăticu, / Pe un vers de Eminescu, / Pe pământul ce-l iubescu, / Să-l iubești și tu așa, / Hai, puiu, nani-na. («De leagăn» VRF, 20). Asemenea războinicilor-strămoși cu știința de a se face nemuritori, și Grigore Vieru nu se teme de moarte, ci numai de suferința Mamei-Țară: De moarte nu mă tem, / Mă tem de suferința mamei / De o vedea că nu-s
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
de fapt, era însurat cu profesia lui. S-a dedicat scrisului destul de târziu, abia după zborul celor patru fete din căminul părintesc. Scriitoarea nu și-a trădat rădăcinile și s-a declarat constant jurasiană „pursânge”, legată de locul de baștină, leagănul copilăriei și al adolescenței sale, de familie și de limbă, considerându- se în orașul Berna (dominat de dialectul alemanic), o exilată din punct de vedere lingvistic și chiar temperamental. După moartea soțului, a rămas stâlpul grandioasei case din luxosul cartier
Françoise Choquard - Magazinul by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/2477_a_3802]
-
care se „Cu deosebire originale sunt poeziile apreciat-o: Liviu Rebreanu (pe atunci reuneau la timpul acela personalitățile care cântă maternitatea și în care, în președintele Societății Scriitorilor de marcă ale culturii craiovene de mai ritmul tărăgănat al cântecului de leagăn, Români), Eugen Lovinescu, Șt. O. Iosif, târziu. Din 1907, în casa familiei Farago mama se roagă cu sincer egoism ca din Eustațiu Stoenescu, Lucian Blaga etc. apare un nou membru, fiul adoptiv Mihtoate rugile s-ajungă la cer numai a
Elena Farago, o poetă cu „viaţă de roman şi subiect de dramă“. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by George Baciu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_70]
-
apartheid și de abandonarea mineritului, arheologii și-au putut relua lucrările. Tezaurul arheologic și antropologic este apreciat drept cel mai mare din lume. Pare limpede că labirintica grotă Sterkfontein, fostă mină, ale cărei galerii se întind pe 12 km, este leagănul umanității. În ce-l privește pe Little Foot, el mergea cu dificultate în două picioare, vâna, trăia în arbori, din teama de predatori, de unde ar fi căzut, din pricini necunoscute, în grotă, aflându-și moartea.
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]
-
Numai plugul badelui/ Șade-n vârful dealului/ Nici nu ară, nici coboară... Apariția lui Titi Boldescu a fost surprinzătoare. Țiganul uriaș întins pe o saltea, își pune o scândură pe piept, invită din sală patru bărbați să se dea în leagănul improvizat când într-o parte, când în cealaltă. Și-a pus, apoi, pe cap o tichie metalică cu un ax pe centru. Ajutoarele au montat două bare metalice în cruce. La capătul fiecărei bare au prins cu lanțuri câte un
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
improvizat când într-o parte, când în cealaltă. Și-a pus, apoi, pe cap o tichie metalică cu un ax pe centru. Ajutoarele au montat două bare metalice în cruce. La capătul fiecărei bare au prins cu lanțuri câte un leagăn, formând un mini carusel cu patru locuri. S-au urcat patru oameni din sală. Omului de fier i se umflaseră vinele gâtului, dar i-a învârtit câteva minute pe cei patru. A făcut și alte chestii spectaculoase. Toți cei din
Români de mult uitaţi. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_68]
-
fi putut ajunge la Asta nu este viața mea. Există mărci comune, punți între realitatea prozastică și cea poematică (și ar fi de ajuns să citez poeme ca Tatăl nostru care ești în ceruri, Buna Vestire sau, mai încolo, Cântec de leagăn pentru Anaaugustinmarta ori Inima mea pustie ca pusta pustie). Există și o temă recurentă a extincției, imaginată acvatic (iar în legătură cu ea îi las pe alții să gloseze comparatist) și se pot identifica numeroase zone care, pur și simplu, comunică și
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
puternic de protocronism comunist. E uimitor cum a prins acest fel de „gândire” la generația actuală de autori, care trebuie să aibă între 50 și 60 de ani. Între exemplele oferite de Raluca Alexandrescu, două sunt de-a binelea șocante: leagănul civilizației mondiale (să sperăm că numai europene!) s-ar situa în spațiul carpato-danubiano-pontic, iar limba latină s-ar trage din româna noastră! Nici latiniștii cei mai fanatici din secolul XIX, cu excepția lui Petru Maior, n-au mers atât de departe
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2420_a_3745]
-
Spuneam în ”Între două lumi” că Eminescu e în buzunărelul copiilor. E în aerul pe care-l respirăm, în apele ce curg mângâind văile și colinele strămoșilor noștri, e-n zâmbetul fecioarelor și-n jocul călușarilor, e-n cântecul de leagăn și al cocoșeilor. E în povestea bunicului și-n rugăciunea mamei. Se scriu multe și se însăilează fapte dar și interpretări cu scopul de a ne denigra tot ce avem mai sfânt identitatea. Tot ce avem mai sfânt poetul. Și
In memoriam Mihai Eminescu. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Lucreţia Berzintu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_49]
-
lisus, când era pe cruce, ca maica a creștinătății, când i-a dat pe loan de fiu și lui loan i-a dat-o pe Ea de maica. Dacă viața noastră s-ar reduce numai la viață această, cea între leagăn și mormânt, toata zdroaba vieții ar fi fără sens. Dar viața noastră nu e numai atâta. SFÂNTĂ MARIA. Știm de la lisus, că vom purta și chipul pe care ni l-a arătat El, schimbându-Se la fața. Această însă, când
SFÂNTA MARIA. Arsenie Boca, despre rugăciunea pe care trebuie să o rosteşti by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21715_a_23040]
-
N-a mângâiat ,într-adevăr, Nici chiar în visele-ndrăznețe ; Și de când raiul l-am pierdut, Mă jur c-atâta frumusețe Pe lume nu s-a mai văzut! VIII E ultimul ei dans sub soare ! A lui Gudal moștenitoare Din leagăn liberă trăia ; Dar mâine, vai, o aștepta O altă țară-n depărtare, Robia crâncena, haină, Si o familie străină. Și-ades o tainică-ndoială Umbrea obrazu-i luminos ; Mișcările cu-ncetineală Creșteau atât de-armonios, Atât de grăitoare toate, Și-așa
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]