224 matches
-
Jurnalele ungurești iar vorbesc de înfrățirea cu românii, deși, e drept, numai la ocaziuni cari le plac lor. Dacă ar avea această intenție într-adevăr, lucrul n-ar fi tocmai greu de făcut, căci n-ar avea decât să ne lese să trăim în pace, pe unde sîntem răspândiți. Dar pentru a vedea cum înțeleg ei această înfrățire reproducem din "Telegraful romîn" următorul articol: "Cu înfrățire ne îmbie maghiarii! ". Vezi infra, p. 777. [2 septembrie 1877] CARTE NOUĂ ["A IEȘIT DE SUB
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care deodată se fac logoși (? ) și logoși, cari făr-de veste se fac mari și vin la o înălțime făr-de măsură. Acolo se arată oameni cari se par că au toate măsurile și paza ce s-ar putea socoti ca să nu lese drumul cel adevărat care duce la sfârșitul ce-și pun înainte; în vreme când despre altă parte cei nebuni și făr-de grijă apipăie ușa nenorocirilor lumești. În scurt: acest fel este comedia lumei aceștia, și cela ce vrea să aibă
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de vânturat, 7 de bătut porumb și 215 pluguri, din care 185 din lemn. La începutul secolului al XX-lea, în comuna Oncești existau, pentru păstrarea cerealelor, construcții special amenajate: 128 de hambare, 312 coșare, sau în podurile caselor și lesele de sub șoproane. Până în 1950 s-a lucrat pământul în mod tradițional. Se ara manual cu plugul tras de animale, iar culturile erau întreținute manual. După cooperativizare, s-au pus bazele unei agriculturi mecanizate, pentru care s-a pregătit o
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
după stingerea focului. Perjele se uscau în cuptor sau pe lojnițe, prin uscare și afumare. Pentru instalarea unei lojnițe, se săpa o groapă într-un mal și se amenaja o gură de foc în fața acesteia. Peste groapă se amplasa o leasă de nuiele împletite, pe care se așezau perjele. Se dădea foc potrivit pentru a se usca și afuma perjele la cald. Pe măsură ce se afumau, fructele erau scoase de pe lojniță, fiind înlocuite cu altele. Din diferitele soiuri de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
loc în loc să gunoiască locurile pe care pasc. Terminologia de păstorit este de origine latină, de asemenea și denumirile de animale: vaca, junca, juninca, boul, juncul, calul, oaia, mielul, mioara, capra, iedul, porcul. De origine slavă sunt cuvintele: cușer, leasă și mreje (pentru împrejmuirea stânei), iar de origine tracodacică sunt: cârlan, mânz, țap, țarc, murg, urdă, zer, gălbează, stână, baci, strungă, brânză și jintiță. Stânele se organizau prin asocierea unui grup de oameni din sat care își adunau oile în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu brăzdar de fier, fiare pentru plug, semănătoare, plantatoareă, unelte pentru întreținerea culturilor (sapă, săpăligă etc.Ă, unelte pentru recoltare (seceră, coasă cu hreapcă, furci, batoză manuală etc.Ă, unelte pentru prelucrarea cerealelor (dejghiocătoare pentru păpușoi, îmblăciu, piuă cu chilug, leasă de nuiele pentru porumb, știubei pentru porumb, râșniță de piatrăă, unelte pentru obținerea uleiurilor vegetale (teasc pentru uleiă, unelte pentru prelucrarea cartofilor (presă pentru cartofiă, măsuri pentru cereale (baniță, hoboroacăă. EXPOZIȚIILE PERMANENTE După 1990 la Bacău au fost deschise, în
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
vacă, talangă, găleată pentru muls, linguroaie, crintă, putinei, cutie pentru brânză etc.Ă iar al doilea prezintă imagini și piese specifice păstoritului (doniță pentru muls oile, budaie cu capac, ceaun, mestecător jintiță, hârzob, răvag de caș, tipare pentru caș, scafă, leasă pentru scurs cașul, cazan de fier în care se încheagă cașul, cușbă și pirostrii, bâtă pârlită, clopote pentru oi, foarfece de tuns oi, glugă ciobănească, crintă, linguroaie, buciume, costum de cioban cu saricăă. Dintre ocupațiile secundare am prezentat: albinăritul, vânătoarea
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
îngrijorați și de o carierî strălucită, pe care și-ar putea-o face, dacă ar vrea. Aceasta intervenție l-a indignat. "Ce au cu mine? i-a spus lui Cacoveanu. Pîinea nu le-o mănînc, pragul nu li-l calc. Lese-mă, să merg calea mea și să trăiesc din puținul meu"116. Dar, după aceea, supărarea i-a trecut și i-au venit alte gînduri, știute numai de el. Tot în luna aceea, Pascaly a pornit cu trupa în turneu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
morții să bea, apoi viii. Cînd cineva e bolnav și are credință că i-a fost dat, îi trece boala dacă va bea apă din pumnii celui presupus că i-a dat. Dacă cineva bea apă din vreun lac, să lese pe malul lui semn din haine, căci dacă lacul nu va fi curat, să nu se prin dă de cel care bea nimic, fiind în loc semnul. Copilului nou-născut i se dă de băut apă dintr-un clopoțel sleit, ca să fie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-o usuce, s-o frece și să i-o deie de băut cu rachiu; apoi el de si gur că nu va mai bea rachiu. Ploșniți pisate și puse în rachiu, bun să beie acela care vrea să se lese de rachiu. Se crede că un bețiv se poate dezbara de urîta lui patimă dacă se ia o bucată de slănină și se pune, prin cineva, într-un pat în care doarme un [cîrciumar] jidov. Acolo trebuie să steie slă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le înfigi la țîțîna porții, căci atunci boalele nu mai vin. Din lumînarea de la botezul unui copil să se oprească o bucată, ca s-o arăte copilului cînd se va îmbolnăvi, căci se va face bine, iar restul să se lese la biserică. Dacă vrei să nu-ți mai vie o boală avută, aruncă scăldăturile la un loc curat. Dacă se încunjură satul cu o brazdă, cu plugul tras de doi boi gemeni, orice boală va fi în sat se va
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
vor rodi cu cîte zile este crescută luna. Dacă un pom nu rodește, apoi e bine a merge la el cu toporul în mînă, cu scopul de a-l tăia; un vecin sau vreun casnic să zică să-l mai lese pînă la anu’, ș-apoi el desigur în anul viitor va rodi. Dacă pomii nu rodesc, este bine ca femeia casei să meargă în sîm băta Paștilor cu mînile pline de aluat și să le șteargă de pomi, care apoi
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bine ca, pe cînd îl încep a-l scutura, a turna pe respectivul pe neașteptate o cofă de apă, sau să se scalde în apă rece, și frigurile îl vor lă sa. Cînd te scutură frigurile, dacă vrei să te lese îndată, să-ți toarne o cofă cu apă pe cap o femeie care a fost furată de bărbatu-său; da’ să se păzească să n-o vezi, căci se duc frigurile pe dînsa. De friguri e bine să-i toarne
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
a ră ci apa turnîndu-se apă, căci la din contra, se împrăștie pețitorii. Din funia clopotului de la biserică e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu apă rece, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
e bine de pus în lăutoare, ca să fii ascultat de lume cum e ascultat clopotul. Fata, cînd are să se laie, să nu lese lăutoarea să fiarbă mult, ci numai să se încălzească, și după ce se va la să n-o lese mult în casă, ca să nu îmbătrînească la părinți. îndată după ce te-ai lăut, e bine să te speli cu apă rece, că de nu, apoi șede Maica Domnului în genunchi. Leagăn Cînd se răstoarnă copilul în leagăn, să-l ferești
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
le mînca, ci a le da peste casă, că la din contra, omul ar fi pă răsit de oameni și ținut de nimică. Mirii să mănînce, după ce vin de la cununie, amîndoi dintr-un ou, ca să fie amîndoi moi, să se lese unul după altul. La cununie se dă mirelui să mănînce un ou răscopt, ca să fie econom. După cununie, sara la masă, amîndoi mirii mănîncă dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ceva sara pe cînd e cerul plin de stele și într-acel timp cade o stea, apoi se crede că dorința i se va împlini. Strachină Cînd cineva dă o strachină de pomană sau cu de împrumut, să n-o lese să se însereze, că nu se mai ouă găinile. Cînd pui strachina goală pe masă nu-i bine. Străchinile nespălate dacă le lași, îndată ce o vită se va răni, va face și viermi. Să nu dumici* în strachină goală înainte de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anul acela, să te dai de trei ori peste cap, c-apoi te faci urs. Dacă ursul calcă pe cineva pe șele, e scutit de boale. Să te calce ursul și să-i spui țiganului ca să-l facă să se lese din ce în ce mai greu, ca să nu te doară mijlocul la secere. Poporul de aici [Tutova], mai ales femeile, cum văd vreun țigan cu ursul, îl cheamă să-i joace ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
aprinsă în fîntînă, și ploaia va înceta. Dacă vrea cineva să ploaie, să ieie o cruce de la un mormînt din țin tirim, s-o puie în rîu, iaz, lac, iar deasupra să puie cîțiva bolohani pe dînsa și s-o lese acolo, și îndată începe a ploua. Cîte zile va sta crucea în apă, atîtea zile va ploua. Dacă vrea să înceteze ploaia, atunci să ieie crucea din apă și s-o puie la loc de unde-a luat-o. Cînd nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
societăților comerciale. Particularități ale dizolvării pe cale judiciară. Lichidarea societăților comerciale. Momentul în care intervine. Rolul instanței de judecată în mersul lichidării societății", în R.D.C., nr. 1/1996. Sassu C., Golub S., "Affectio societatis", în R.D.C., nr. 10/2001. Savin A., Lese R., Căpățână O., "Probleme referitoare la dizolvarea unor societăți comerciale", în R.D.C., nr. 3/1998. Șelaru C.Șt., "Considerațiuni referitoare la posibilitatea excluderii asociaților din societățile comerciale", în R.D.C., nr. 4/1995. Tăbâltoc D.M., "Aspecte teoretice și practice privind organizarea și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Ghe. Piperea, Legea societăților comerciale. Comentariu pe articole, ed. a 4-a, Ed. C. H. Beck, București, 2009, p. 970. 298 Cu privire la această chestiune a se vedea, E. Cârcei, op. cit., p. 89; A. Savin, R. Lese, O. Căpățână, "Probleme referitoare la dizolvarea unor societăți comerciale", în R.D.C., nr. 3/1998. 299 I.N. Fințescu, op. cit., p. 187. 300 I.L. Georgescu, op. cit., p. 20. 301 O. Căpățână, Societățile comerciale, Ed. Lumina Lex, București, 1996, pp. 212 și urm
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Noroc făr-de durere, viața făr-de moarte. Am pus de mult de-o-parte acele roase cărți Ce spun c-a vieții file au veșnic două părți, Că, făr-de patimi nu e nici ochiul cel mai vesel - Acest noian gîndirea-mi în sama altor lese-l; {EminescuOpIV 299} Nimic în lumea asta cu ele nu se schimbă - Cu deslegări ciudate și cu frânturi de limbă Ocupe-se copiii... Eu pun o întrebare Nu nouă, însă dreaptă, nu liberă, mai mare. Viața, moartea noastră noi le
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Tot ce-i doare și ce-i pișcă. {EminescuOpIV 501} Eu nu pot să le dau lefuri, Nici onori, nici pensiune. Nu-s în stare nici să judec Merite pentru națiune. Toți acei ce-n astă lume Vor ceva... mă lese-n pace, Eu nu voiu nimic, nimica, De cât pace, pace, pace. Și de-or trece pe-aste șiruri Ochii cei cuminți de fată Sau a junelui privire De visare ingrecată, De vor trece într-o viață Doruri multe-ndefinite: Or
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tu alergi, Ii iei pana chiar din mână, Singură v-o vorbă ștergi. Și să crezi că ștears-o lasă Dacă tu vei zice: nu. Te aprobă căci în minte-i Și în inima-i ești tu. II Ii zic: mă lese-n pace, Nu voiu să mă cuprindă; Iar el râzând răspunde: "O, uită-te-n oglindă Și spune-mi dacă omul Găsind în a lui viață, Odor așa de dulce, Nu l-a cuprinde-n brațe? " Ii zic: mă lese
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lese-n pace, Nu voiu să mă cuprindă; Iar el râzând răspunde: "O, uită-te-n oglindă Și spune-mi dacă omul Găsind în a lui viață, Odor așa de dulce, Nu l-a cuprinde-n brațe? " Ii zic: mă lese-n pace" Ce are cu-a mea gură, Cu ochii mei ce are De-a merge nu se-ndură? Iar el râzând răspunde Că nu cunoaște mila; De nu-i voiu da de voie Mi-o ia el cu de-
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]